Sunday 30 August 2009

Da' chiar ca soapta-n galos, mimez gris cu lapte

In data de 26 August 2009, ora "paispezece sute"... torontonienii au fost napaditi de un sentiment de siguranta pe care nu si-l puteau explica. exact in acelasi moment, un supererou isi incheia ultimul nasture la uniforma. Cravata facu click! si eroul sopti spre imaginea din oglinda: "Cineva, Undeva... incalca Legea!... La ora "cinsprezece sute" era la datorie pe frontul Razboiului Cald... caci "dupa condo-uri stau ei ce vor sa-i faca pe locatari"... si aici intervin Securistii!
Am inceput munca. Antrenamentul. Nu e greu... dar e busy... ca eu sunt Consierge... stau ca barmanul dupa tejghea si astept lumea sa vina. Securistul de patruleaza... patruleaza... e simplu... nu? In schimb eu fac multe lucruri marunte... DES! Ar fi ok daca nu as fi pe tura naspa: "de la "cinsprezece sute" la " douazeci si trei de sute"... fara rotatie. Galileo a gresit... tura mea nu se roteste...
Viata e curva... si nu se fute gratis... vrea bani multi. Mi-am gasit si eu de munca... nu mai are Claudia... Acum cauta ea... a vut un interviu Vineri si vede maine daca o suna sau nu. In rest cautam peste tot si bagam resumee. Inclusiv eu ca doar nu sunt nebun sa lucrez pe $10/h in intervalul de la "cinsprezece sute" la
"douazeci si trei de sute".
Weekendul trecut ne-a facut rost matusa Lucy de o canapea frumusica si doua fotolii de piele. Am bagat un drum cu Oncle Jan si am adus marfa acasa. Canapeaua e de fapt un coltar confortabil in stare excelenta si cu perne a caror fata se poate da jos si spala. Cea ce s-a si intamplat, biiiiaaaaatch!
L-am sunat pe supererou sa-l intreb unde pot sa arunc 2 couchuri si un fotoliu... si in tim ce negociam, omul a realizat ca tocmai pregateste un apartament pentru niste "carne proaspata" din Romania. Si cum din Romania se cam vine doar cu bagajul, poate le trebuie lor... ca sa nu stea in picioare. Deci nu le-am mai aruncat ci le-am stramutat cu ajutorul lu' doamna Dolly. Pana la gata am mai dus si 3 scaune.
Noi ne-am aranjat mijto de tot si batem matzele sa nu gheraie canapeaua.
Mie lene sa mai scriu si imi vine sa ma pish si nu ma pot concentra la scris.
In general e greu in Canada cand nu ai bani. e de cacat rau. Dar am incredere ca dupa alaegerile prezidentiale din Romania... totul va fi mai bine si ma pot intoarce.
Da, am sa plec... sa ma pot intoarce.
Am sa revin cu detalii de la locul de munca... ca e de scris, verisoareeee!

Tuesday 18 August 2009

29 grade Celsius ... si umiditate 62%... feels like 40....

18 august, si am dat cu capul de celebra vara canadiana. Si e de cacat exact asa cum au spus toti cei ce au prins o vara aici. Te sufoci de caldura... transpiri... apoi urci in masina unde dai drumul la clima, sau in autobuz, sau in magazine... apoi iesi iar afara la caldura. TE CACI PE TINE DE CALD! Inainte sa plec de la Balaceanca confiscasem un aparat de aer conditionat dar cand l-am montat in geam si i-am dat drumul scotea un miros najpa rau... apoi a sarit siguranta... apoi mi-a rupt mainile cand l-am carat la tomberon. Acum vajaie inutil un ventilator clasic... Apropos de vajait. ce poula mea e cu vajaitul asta ca ma scoate din minti????????? Se aude de afara, de peste tot. Banuiesc ca sunt niste insecte... dar ce cacat de insecte? La inceput credeam ca taie cinvea cu flexul ceva de metal. Dar ieri m-am dus la basketbalet si mi-am dat seama ca se aude in tot cartierul. Iar la un moment dat eram chiar sub copacul din care se auzea flexul taind otel OL32... obtinut la Combinatul Siderurgic Resita: Foc neintrerupt din 1771.
M-a intrebat lumea cum e cu munca... "nu ma lipesc la nimic"? Mai pretene... nu m-am lipit la nimic. Stii ce am invatat eu? Ca e convenabil sa-ti cauti de munca AVAND deja de munca, fiindca procesul asta de cautare poate sa dureze mult. Am cautat in Help Desk si Tech Support. Nu sunt vreun bun in domeniu. Nu am experienta care mi-ar trebui sa agat un job repede. Mi-a spus Cineva sa caut pe graiglist.com . Si am cautat de cateva saptamani. Ieri am aplicat la vreo 15. Azi am primit raspuns de la ala la care am aplicat de sanki, caci stiam ca nu eram de nivelul ala. Nu aveam experienta deloc cu ce aveau ei nevoie. I fold!
Se stie ca nu numai banul venit pe poula , se duce pe poula... ci orice ban se duce... trebuie sa produci. Daca am avut vreodata dubii, acum nu mai am: nu poti trai doar dintr-un singur salariu. Lucrurile mergeau incetisor descendent , iar podeaua vine repede sa te sarute cand pici cu capul inainte. Am inceput sa caut de munca si incelelalte domenii adiacente IT-ului: Tim Horton's si Metro. Totodata am luat din nou cu asalt siteurile cu locuri de munca. Am aplicat din nou la Best Buy, Canada Computers. Tiger Direct, Staples precum si magazinele de calculatoare din zona. Magazine din Scarborough... patronate de indieni... cu angajati in totalitate de etnie "roma de la mama lor". Am lasat un resumeu la indieni, dar si daca ar face angajari... nu cred ca m-ar lua in considerare. Asa erau si la staples-ul asta de langa... toata echipa de calculatoristi erau tuciurii... ma gandesc ca se recomanda unul pe altul... DECI AI NEVOIE DE O RECOMANDARE CA SA SARI RANDUL! Altfel astepti... si s-ar putea sa nu vina.
Az9 insa a fost mai fructuos. Am porimit mail de la aia... ok, nu iau jobul... dar macar mi-a raspuns cineva... am fost luat in considerare. M-am imbracat gigea, mi-am luat servieta plina cu resumee... pe categorii... Resumeele sunt usor diferite: pentru tech support am lucrat in tech support... pentru magazine... am aranjat marfa pe rafturi in magazinul on-line a lu' fratele Andreij Rasputin. Am fost la 2 Metro (pentru taranii de romania ce vor sa vina la oras, in Canada, Metro e un supermatket de haleala, da?)... unde am aplicat. Apoi am fost la un The Source, intr-un Mall. Am lasat si acolo un resume. Apoi am inotat prin 62% humidity pana ma dat de alt The Source. Acolo a trebuit sa-mi mut ficatul, plamanii si intestinul gros in geanta caci imi crescuse inima si nu mai avea loc: baietul de acolo mi-a spus ca chiar au nevoie de cineva, incepand din Septembrie, si sa las resumeul sa-l vada managerul.
Buuuai... n-ar fi rau. Am asteptat dupa autobus cam 20 min x (29C + 62% humidity)= Fleasca. Apoi am uract in autobus... care avea clima... si m-am cacat pe mine de frig... apoi m-am dat jos... in caldura...
Acasa, m-am uitat la FC Temeswar vs. Fau Ef Be Stuttgart. Nemtii n-au avut stres si au dat curent de 2-0. Meciul a fost palpitant... am vazut golurile in prima repriza apoi m-am dus sa ma culc... Cand m-am trezit, ma suna de la o firma de Securisti. Dimineata ii dadusem Claudiei sa-mi trimita prin fax resumeul inca o data la aia. Se pare ca a functionat. Maine am interviu... trebuie sa merg pana la mama naibii, cu Go Train-ul. Dar as merge si pe jos daca ar trebui. "Cu talpile arse"... cum e melodia aia najpa a lu' Mafia... Sau remember: Dupa condo-uri suntem noi care te facem pe tine...
Azi am fost la doctor. Physical Exam. A fost... interesant. Mi-a luat pulsul... dar mi l-a dat inapoi (nu mai dau nimic la nimeni). Mi-a privit vidul din cap prin ureche. Mi-a ascultat inima, ce bate in ritm de manele. M-a ascultat la plamani... THC, TBC si supradoza sentiment... si.... stand intins pe spate mi-a verificat Bijuteriile Coroanei. A fost tandru, ambuscada gen. M-a tras de chiloti... mi-a luat sceptrul in mana, a citit seria de la motor si verificat stanta: 24 de carate. Iar eu stateam socat si nu ma miscam. Mentalitate de victima: "poate asa trebuie sa fie". Ar fi trebuit sa zic: misca-ti mana un pic... asa... asa... asaaah....
Seara, Claudia si Eneida aveau inalnire cu managerul de la sala de fitness. S-au intamplat niste cacaturi din cauza de la pre-authorised payments catre Sala de fitness. Evident datorita tonusului muscular, cei de la sala au bagat mana adanc in conturile Eneidei. S-a lasat cu promisiuni dar mai vedem ce are sa se rezolve.
Maine ma duc la interviu. Ar fi bine pentru pacea sufleteasca a contului bancar sa ma accepte. Am sa revin cu detalii.
Inchei cu un banc: "Ce faci daca gasesti 1 milion de dolari? Raspuns: Pai verific sa vada daca ala ce i-a pierdut era sarac... si daca era sarac, ii dau inapoi"...

Tuesday 4 August 2009

I are baboon

A ramas ca mergem la Safari. Cu masina noastra. Vineri seara am stat pana pe la 1 jumate cu Claudia sa vedem Angels & Demons. Un film bun. Mi-a placut mai mult si prin prisma faptului ca nu stiam absolut deloc despre ce e vorba. Mai trebuie sa precizez CA COdul lui Da Vinci pentru mine nu a insemnat vreo teribila rascolire a sentimentului crestinesc... pentru ca nu am asa ceva. Pentru mine a fost doar o alta interpretare a povestilor biblice. Faptul ca Biserica s-a implicat sa nege (de fapt reusind sa toarne gaz ) o interpretez prin faptul CA CArtea lui Dan Brown devenise best-seller... Altfel, beletristica mondiala e plina de scriitori si scriitorasi cu descoperiri si interpretari spectaculoase ale Cartii negre. Institutia bisericeasca nu isi bate prea tare capul cu acestia... dar cartea lui Brown avusese deja succes... N-am citit nici una din cartile lui Brown... si nici n-am sa o fac... sunt destule carti in lumea asta... TIMP nu e destul... Filmul Angels & Demons e un film bun pentru ca in el nu e vorba de Dumnezeu si nici de Isus... e vorba despre oameni... in sutana sau nu.
Sambata dimineata ne-am trezit la 7:15 si am inceput pregatirile. Am hranit pijdele, am ascultat divagatiile lui Mircea in timp ce sorbeam cofeina dupa care am plecat. In Yonge & Sheppard... acest nexus al fantelor oculare inguste... un ochios a facut dreapta pe o straduta, direct de pe banda a doua, exact in fata noastra... dar baiat fain, a ridicat mana cerandu-si scuze. Analizand problema, am ajuns la concluzia indreptatita de experienta ca NU toti chinezii sunt un pericol la volan... ci doar vreo 5oo de milioane dintre ei...
Cu 401-ul scrasnind sub rotile masinii ne-am indreptat spre Vestul capitalist. Io aveam treaba la un magazin in Mississauga... dar aia nu au raspuns la telefon decat dupa ce am trecut de oras... si am ramas cu treaba nerezolvata. La Safari e simplu de ajuns daca ai mai fost vreodata acolo si e complicat daca e prima data... Belind ochii dupa panouri indicatoare cu 100 km/ora ii strig Claudiei, ca un veritabil co-pilot de la Paris-Dakar: "Fa dreapta aici!!!"... Imperturbabila, Claudia ii da inainte... dupa care se intoarce catre mine: "Pe bune?"... Dupa un U Turn complicat datorita topografiei locului am facut virajul care trebuie si am ajuns la Park.
Parcul nu e asa de impresionant cum e reclama la el. Faptul ca leii sunt in libertate nu inseamna nimic atunci cand ei zac lesinati de caldura pe niste pietre... iar leoparzii... ce pot goni cu 80 de km/ ora dorm la umbra unui copac de nu puteai nici sa le faci poze decente. Babuinii sunt deliciul... alearga printre masini... s-ar pe masini... se agata de capota stand cu gauaza pe oglinzile laterale... Apoi vine restul de animale specifice ideii parcului... dar nici o scanteie adevarata. Ne-am dat cu feribotul pe lac... o alta prostie caci NU AI CE SA VEZI pe insulele alea... Urmatoarele? Custile cu vulturi si soimi... aici mai e ce mai e... apoi elefantii... Copii nostrii mici aka nevestele au vrut sa se dea pe elefant... dar nu aveam cash la noi... organizarea noastra a fost varza... nimeni nu a scos cash... ATM-ul aveam sa-l gasim la plecare. Am fost la show-ul cu pasarile de prada, care a fost decent. Cu greu ne-am tarsait picioarele catre masina.
Evident, am intalnit si romani. Evident, am intalnit si romanul care credea ca nu stiu ca e roman si ca doar el ne-a deconspirat... si evident, romanul m-a privit "romaneste" in ochi... dar totusi dezinteresat... oh, da!
Seara a continuat la romanasi acasa. Am fost la biliard. Dupa ce am jucat cateva partide la dublu fetele s-au retras in iatac iar noi am continuat inca vreo 2 ore. S-au incarcat bateriile pana la 110% caci s-a dormit pana pe la 2 pm. Cafea, mancare, meciul Cheahlaul- Steaua si apoi faza urmatoare a planului: mergem in Downtown... la Polson Pier. Polson Pier contine o multitudine de questii. Futeti un click la www .polsonpier .com si giniti. Plus ca view-ul are efect laxativ caci te caci pe tine cand il vezi. Am sa dovedesc cu poze... ale privelistii nu ale excrementelor.
Am mancat niste chicken legs am facut 349 034 de poze dupa care ne-am intors la romanasi. Matei fusese chemat la o sesiune de Texas Hold'em, acasa la un prieten canadian... ce locuia in bloc cu el. Matei obisnuia sa piarda bani cu baietii aia inca din perioada cand activa ca securist in acea cladire. Eu am participat ca lucky charm. Data viitoare voi avea sansa sa pierd si bani. Intrarea era $20. Castigatorul lua 70% iar locul 2 restul. Erau 5 jucatori... si un lucky charm. Baieti de treaba baietii, ce stiu de gluma. La final, eu mi-am facut treaba caci Matei Corvinus a castigat locul I. Ajunsi acasa ne loveste un damf de alcool si auzim voci zglobii din balcon. Amuzati descoperim ca fecili noastre si-au inecat amarul in Dublu-Ve...skey. Cu Claudia inca se putea discuta dar Eneida experimenta prima ei betie crunta... manifestata prin logoree, invincibilitate, lipsa butonului Mute si umor... iar apoi, agonia expectorarilor necontrolate... adica manga!
Luni (zi libera de la Guvern) ne-am trezit iarasi tarziu si am plecat la casele noastre. Adica noi, Varahilii. Acasa au urmat filme, Mircea si somn.
Noapte buna.









Friday 31 July 2009

Microfonul fasaie (cunoscatorii stie)

De cateva ori m-am intrebat pentru cine scriu eu de fapt pe blogul acesta. Pentru cei din Romania, pe picior de plecare? Sau pentru cei de aici, care "se rad" de aventurile unui alt imigrant? Probabil ca o fuck pentru toti dar in primul rand pe mine. Blogul este un fel de jurnal. Timpul(a) trece repede pe meleagurile astea si lucrurile se intampla si devin trecut in viteza. Si te trezesti ca esti de 10-15-20 de ani in Canada si nu-ti mai amintesti decat lucrurile mari.
In perioada in care n-am mai scris am cautat de munca. Asa cum esti invatat din Romania. Faci resumee, le trimiti pe unde poti. Aplici online. Te duci personal. Suni sau astepti sa fi sunat. Din astea. Pana acum nu m-a sunat nimeni. Am o promisiune de la firma de SRI. Acum astept. Banii se cam scurg si "nu mai am atata avant scriitoricesc". Iar azi am platit chiria deci am sarit din one thousand dollars. Vremuri triste la inceput de luna.
Claudia e fericita (la fel ca voi toti romanii din Canada) ca azi incepe weekendul lung. Luni e liber, Civic Holiday ce am inteles ca se petrece in fiecare an, in prima zi de Luni din August. De ce se intampla asta, nu mai stiu. Eu nu sunt asa de incantat caci eu de prea multe saptamani sunt in Civic Holiday si pentru mine Luni e inca o zi in care aia nu sunt la lucru sa ma cheme pe mine sa muncesc pentru ei. Pe salar minimum pe economie, bine-nteles.
Ne-am inscris la doctor de familie, un romanas. Recomandat de matusa Lucy. Candva in August o sa mergem la el sa ne facem analizele. A intrat in cabinet, m-a salutat apoi m-a intrebat in engleza daca vorbesc romaneste. Am trecut la neaosa si m-a intrebat ce problema am. Problema? N-am nici o problema, sa-mi fie de bine. "Pai si atunci de ce ai venit la mine?" Ca am nevoie de doctor de familie. Ne-am inteles noi pana la urma, si m-am tirat voiniceste spre casa.
Cand am plecat insa spre doctor, m-am dus la un Metro sa iau tokens pentru autobus. Simteam ca am sa intarzii asa ca o ochiosa inalta cat aspiratorul si cu gabaritul unei maturi era in fata mea si facea reclamatie. Cumparase nu stiu ce leguma care costa $1.29 si la casa platise $1.69. si voia banii inapoi. Va dati seama ca procedurile de stornare sunt prea complicate pentru suma derizorie despre care era vorba. Ma rog... n-a durat decat vreo 5 minute...
Autobusele stiau ca ma grabesc asa ca atunci cand am schimbat un autobus cu altul... celalalt m-a asteptat la fix... am urcat voios si am facut calcule ca am sa ajung la timp... dar eu ma urcasem in autobusul 43B... B de la Bagami-as poula-n ma-sa... si care nu mergea inspre Nord ci cotea la cealalta stanga aka dreapta spre Scarborough Center. Iar a trebui sa ma dau jos si sa astept alt 43... care n-a venit decat dupa cel putin 15 minute. Oricum, m-am grabit degeaba ca a trebuit sa mai astept vreo juma' de ora si in sala de asteptare. Doctorul si cabinetul par ok... dar eu nu am planuri sa merg des pe acolo, asa ca...
Aseara am fost la concert la Coldplay. Recunosc ca mi-a placut putintel dar trebuie sa precizez ca nu m-au castigat ca fan. Adica nu am sa ma pun acum sa downloadez (download, normal... ce credeai ca am sa cumpar discul?) piesele lor. Am sa dau o geana la wikipedia si pe pagina lor oficiala sa vad asa de cultura generala, sa vad cine mi-a cantat, nu? Da, ai dreptate, trebuia sa fi facut asta inainte de concert dar nu stiai? "mi-e mi-e lene... si jointuri mi-e lene sa fac... de aia mi-am cumparat foite si un aparat... si acuma sunt voios... Uffff! si acuma sunt voios... (cough) si acuma sunt pe jos!" (Don Baxter)
Fiindca nu cunoasteam formatia decat din auzite si fiindca nu cunosteam nici o piesa de-a lor... m-am concentrat pe productia concertului. Am studiat elementele care compun show-ul. E interesant. Interesant e ca au avut sala plina. Cinj' da mii de oameni. Au scos cateva milioane buna din biletele vandute astfel ca si-au permis sa dea la fiecare cate un cd cu piesele lor live, la iesire.
De remarcat a fost faptul ca am putut numara pe degetul din mijloc negrii prezenti la concert. In patria Hipapului si a arembiului... ce draq sa caute tiganii la un concert cu rockeri albi si englezi? Comparand acest concert cu cel a lui Ice Cube diferenta e clara... 50.000 de fani vs. cateva sute. Dar totodata Concertul ice Cube a fost cumva mai intim... intr-un club mai mic, cu mai putini oameni, mai aproape de scena si de artist... Lucru remarcat si de Varu Gonzales in timpul acelui concert , iar aseara am ajuns sa inteleg ce voia sa zica. Iti dai seama ca noi la colplay am stat printre Cocks... la cucurigu...
Pentru weekendul asta lung si gros se fac planuri din greu. Si iar nu ne intelegem asupra detaliilor cu romanasii. Ne gandeam sa mergem la Safari. Dar ei nu vor cu masina lor caci le-o zgarie maimutele. Atunci hai cu a noastra ca EU NU CRED CA NE VOR ZGARIA MAIMUTELE MASINILE. Masina ti-a zgarie si ti-o indoaie idiotul in parcare, cand deschide portiera larg si si-o infinge in portiera ta lasandu-ti o dunga alba pe ea... apoi iar nu vor ca cica nu esti in siguranta (de 14 amp) cand esti pe sabia ta in masina ta si ca sa mergem cu autobusul... probabil cu 43B-ul. Mai vedem cum o sa ramana. Io, sincer, m-as baga la un pescuit. Dar e de munca cu pescuitul ca n-am nici undita nici permis si Claudia nu va avea rabdare sa stea la pescuit cu mine. Dar cum am auzit ca va fi frumos tare sambata si luni... eu as zice sa ma duc cu Claudia undeva unde e o piscina, ceva... sa ne intindem hoiturile la soare si sa ne balacim in udeala.
In rest, tresar cand suna telefonul si astept sa se intample. Apoi zgomotul de fond e prea mare si face imposibila treaba. Si asta ma enerveaza tare de tot.
Steaua m-a incantat ieri. Adversarii au fost modesti... dar jocul excelent. Faze in viteza, goluri din combinatii rapide. De mult n-am mai vazut asta. Am facut planul cu Clau ca daca anul viitor mergem in tara prin Mai, cum am calculat eu... sa dam o fuga pana la Bucale , pe Ghencea, sa vedem baietii jucand. N-ar fi rau.
Pana una alta Remove Hiss nu functioneaza. Bagami-as!
PS: Statuia reprezinta o familie imigranti... marfa, nu?




Tuesday 21 July 2009

Hauz' goin, Marrine?

Marine, nimic nu seamana ca la Romania.
A trecut si ziua mea. Poate ca nici acasa nu m-am petrecut de fiece data dar anul asta a fost dubios rau. Pe 15, de ziua mea am fost pana la SRI sa bag aplicatia... nesimtitul ala de la ghiseu nici nu mi-a spus La Multi Ani. Duminica am avut invitati 4 oameni din care 2 atunci i-am vazut prima data. Toate ingredientele pentru un bairam reusit, huh? Eh, am stat si am discutat... am mancat... am baut... Claudia iar s-a intrecut pe sine si a facut o gramada de mancare... ca ne-am scos saptamana asta...
Am avut tort... am suflat in lumanari... mi-am pus o dorinta... ce? Hai ca va spun: sa ajung presedintele Canadei...
Saptamana trecuta a zburat repede rau... Am fost de cateva ori la basketbalet. De obicei sunt singur. Arunc la cos si ma pregatesc pentru Vancouver 2010. Dar Joi a venit un baietas si m-a provocat la 21. Nu, nu blackjack! e un joc care se bazeaza pe aruncari la cos... fara aparare... doar shooting skillz. Pai cum eu numai asta faceam, aruncam la cos din toate partile terenului... l-am schingiuit pe baiet.
Aaaaaaaaaaaaaaaaaah... am uitat. AM FOST SA MA TUND. Merg cu Claudia la frizeria de la Winners-ul din VP & Sheppard. Ma pun pe scaun si explic rumanului: pe lateral iei cu masina cu no.4... sus pierzi din foarfeca... lasi ceva mai mult decat prinzi intre degete. Nea Frizerul are dubii: No.4 is kinda short. Pretene... de 15 ani ma tund asa... STIU!!! Parul asta lung e ceva nou... parul scurt e de fapt Obisnuitul. Cu sufletul impacat Nea Frizerul infinge masina in parul meu balai... si tunde.. si tunde... Eu eram dus pe ganduri... calculam costurile irigarii desertului Gobi... cand... Nea Frizerul ma loveste violent in spate... Dau sa slobozesc niste metafore eminesciene cand il vad in oglinda pe Nea Frizerul intr-o pozitie nefireasca. Incep sa rad. Ai alunecat pe parul meu? Yes! Descumpanit, Nea Frizerul isi tot cerea scuze... vedeti voi... parul meu era lunecos... si cand aveam parul lung eram one sleek muthafucka. Acum ca m-am tuns... s-a convins lumea ca de fapt nu m-am ingrasat... si era de la par... V-am spus io, buuuai! La final m-am privit in oglinda si mi-am spus: Ba io'l cunosc pe asta... da' nu l-am mai vazut de mult. Apoi m-am produs in fata Claudiei: Remember me?!!? PS: nu va faceti iluzii... tot dependent de gel sunt.
Sambata a venit si mi-am primit celalalt cadou: concertul. Cartea de vizita a lui Ice Cube, pe scurt. Cand Ice Cube zice: "I started this Gangsta shit..." nimeni nu poate comenta nimic. Cand Ice Cube canta tiganilor: "if ur born in the 80s I'm probably ur poppa cuz 9 times out of 10 I fucked ur momma...", tiganii stau si calculeaza daca are drepate si concluzioneaza "... and none of us can work a computer, nigga"... Si fiindca Ice Cube sarbatoreste anul acesta 25 de ani de cariera... si fiindca e in top 3-ul meu cu rapperi... si fiindca il consider un bun actor... si fiindca a venit in Toron'o... Si n-am fost dezamagiti! I-a placut si Claudiei. I-a placut si lu' Varu Gonzales care imi spunea in timpul concertului, dand din cap cu mana pe sus: U realise that when I'm getting home I'm gonna download all Ice Cube's albums and Westside Connection too. Pozele nu au iesit grozave... dar spre surprinderea mea filmuletele au iesit perfect. Eram ingijorat de o posibila distorsiune a sunetului... dar nu... a iesit perfect. Muarfa. M-am ciumegit la taranii romani imediat, URL de la youtube pus la Status, pe mess.
Dupa concert am mers prin downtown... pe la Eaton Centre. Desi era trecut de miezul noptii era plin de lume, in special tineret. Erau cozi ca la lapte, in fata cluburilor. Iar strada era luminata ca ziua de la neoanele reclamelor gigantice de pe cladiri. Ne-am baga sa mancam la Hard Rock Cafe... unde ne-au bagat manele rock. Buuuuai, pai rock bagi? Pentru noi care numa' ce-am fost la Ice Cube? Nesimtitii, mai dadeau si tare.
Apropos de concerte... pe 30 mergem la Coldplay. Tot gangsta rap... yeeeaaaah...
Duminica ne-am trezit tarziu... am vb acasa... apoi am realizat ca nu mai avem timp. Invitatii erau pe sosite si noi nu pregatisem nimic. Ne-am conectat la priza... si-am bagat Fast Forward. Ne-am completat CA CUplul Messi-Eto'o... Am fost CA KArl Malone si John Stockton si am terminat la timp.
Invitatii erau Romanasii nostrii dragi si o noua prietena romanca de-a Claudiei si prietenul ei, un portughez... aka Figo.
Figo a fost reticent la inceput dar dupa al 4-lea pahar de wiskey ne-a povestit mai multe. Romanca, Anamaria Ferencz, are un caine de o rasa dubioasa. Claudia zice ca e very cute... dar mie mi se pare ca seamana perfect cu veverita din Ice Age. Intalnirea de gradul 3 dintre Pijdele noastre si Veverita s-a lasat cu cozi zbarlite si flegme din gat. Pupa-le mama de Fetite, ca tare mandru am fost de ele ca s-au zbarlit la Veverita. Dar a trebuit sa le inchid in dormitor, din curtoazie fata de invitati. Eu zic ca ne-am simtit bine, chiar si Figo... desi nu prea avea nimic in comun cu noi... si da, discutiile s-au purtat in engleza... cu foarte mult accent est-european... din partea lui Figo, caci noi vorbim perfect. Adica purrrrfect...
Tot Duminica Claudia a primit un cadou din partea Bell Canada. I-au taiat telefonul mobil, pe motiv ca factura a depasit $175. Cica n-am fi platit pe luna trecuta. Cu factura stampulata de banca in mana... evident nu avea cum asa ca wut da fuck is goin' on?!!?
Azi, primul lucru ce l-am facut dupa ce am luat prima gura de cafea a fost sa sun la RBC sa vad de ce nu s-au dus banii la Bell. Se pare ca atunci cand am facut prima plata, la banca... pizda de acolo a trimis banii la Bell Canada si nu la Bell Mobility... Noi am crezut ca am platit, cand de fapt gresisem ghiseul. Rezolvarea baiatului de la telefon dura intre 5 si 10 zile lucratoare. Wut?!! Dar mi-a dat pont cum ca daca merg la branch unde am platit initial, aia rezolva mai repede. Sar in Nike ("sunt roman imi cumpar Nike ca sa sar mai sus", Tataee-Romania-1999) si purced la drum. Ajung acolo. Stand la rand vad un cocalar pe la vreo 40 de ani ce isi tot aranja ceva... in spatele tejghelei... in mod evident era prima lui zi de lucru. NORMAL ca mi-a venit randul exact la el, nu? E prima ta zi? Hai ia de la tata: uite, vericule ce se intampla. Problema il depasea clar... s-a facut ca incearca, asa de sanki... dar in 30 de secunde m-a transferat la veteranca bancii. Cea mai capabila, cea mai potenta da pa zona. Mah, de unde mi-o aminteam io pa aia?
Ochioasa preia fraiele afacerii si butoneaza. Mda... care e problema... mda... Incepe sa caute vinovatul... gaseste codul Teller-ului care a operat factura noastra pe data de 6 iunie. O intreaba pe aia de langa: who has the 4536 code? Raspuns: I don't know, but I know it isn't me! Si rade ca proasta. Ochioasa o roaga sa verifice cine e posesorul codului. Fata verifica, se duce la ea si o priveste in ochi. Raspunsul e o soapta... dar aud: It's you!... Hahahhhahahhaahahahahahahhahahahahahahah... traiesc intr-un film absurd!
Esti surpins sa afli ca nu am rezolvat nimic? M-am dus acasa unde am sunat din nou la RBC si i-am zis lu RBC-u sa ii dea inainte cu request de redirectionare a banilor, aia de dura pana in 10 zile. Apoi ii spun Claudiei, care voia sange, sa sune la Bell si sa intrebe ce si cum si daca se poate rezolva mai repede. Ii amintesc ca nu Bell e de vina si sa nu urle la ei. Suna la Bell si apoi ma anunta bucuroasa: RBC-u s-a mijcat repede-repejor iar Bell-ii au vazut miscarea si au preluat pe piept, marcand din foarfeca la vinkel. Apropos... ati vazut ce gol a luat Nationala de futsal a Romaniei de la Brazilia? ( http://www.youtube.com/watch?v=-i3Q_CuFvJA ... la min. 2:06)
Maine ma duc sa bag un resumee la Staples. Ma imbrac la modul ginerica si incerc. Ca si astia au brigada de IT.
Hai ca e tarziu deja. Ma bag la somn. Va tzuca doda.




Wednesday 15 July 2009

Douajapte de bucati in ciocan

Douajapte de ani in ciocan, m-autoproclam veteran....
Ciiineeee-iii naaascuuuutttt de ziiiiuuuuaaaa luuuuui... hai sus.... hai sus, hai sus (paharul).
Bai, de bine, de rau am facut si-o premiera... e prima data cand fuck 27 de ani in Canada. M-am imbatat in timp ce vorbesc cu Fratele Lip pe mess. Cica asa e in strainatate... nimic nu seamana ca la Romania... bei de unu' singur ca fratii e plecati sau a ramas in Romania... melanalcoolemie...
Cum nu am mai avut 27 de ani pana acum... tot ce fac, tot ce vad, tot ce simt... e nou... ma simt mult mai matur si pregatit pentru ca va sa vina.
Ieri am fost pana la SRI sa-mi iau licenta de securist. SRI-ul e pe 777 Bay Street, colt cu College St., care e colt cu Yonge. Daca n-ar fi najpa mi-ar place sa merg cu autobusul si cu metroul. Vezi multa lume... lume care e cu atat mai interesanta cu cat eu am stat foarte mult in casa... ca n-am fost cuminte si nu am invatat la scoala. Daca luam premiul I mergeam la mare si poate imi lua mama si o bicicleta Pegas, din aia verde, de puteai s-o desfaci de la mijloc.
Daca te uiti pe harta, 777 Bay St. e pe Bay St... Daca vii din Yonge pe College pe la 1/3 din distanta pana la intersectia College-Bay incepe o cladire ce seamana cu cladirea unde avea sediul Ewing Oil. si e mare... si tine pana in intersectie si dupa colt. Si are mall la parter si la subsol. si officeuri de la 2 in sus. Pe ghicite am gasit din greseala ca la etajul 3 am eu treaba. Am intrat. O sageata de carton atarna din tavan si indica "Start Here"... m-am pus la coada la ghiseul indicat si am vazut alt afis: "Please wash your hands with degerminiser"... nu e rea ideea deloc. La ghiseu, o jamaicanca batrana ce am confundat-o cateva secunde cu geamaicanca de la Balaceanca... aia cu priza prea stramta... ce economisea curent, ca asa a vazut la Oprah. Am completat aplicatia, am stat la cealalata coada, am ajuns in fata si... am descoperit ca Resident Cardul E folosit uneori... si nu il ai numai de sanki... cacat. Revin maine.
Ajung acasa... in jumate de ora ajunge si Claudia si plecam la Canadien Tire sa schimbam uleiul de transmisie la masina noastra. In urmatoarele 2 ore aflam socati ca masina noastra e coapta rau si ca daca o vom repara ii vom dubla pretul... hooooooooooooooooooooooooo! Staaaai asaaaa! Stai ca nu e chiar asa! Mai studiem... ca nu e chiar asa... asa ca mai studiem si revin cu detalii.
Azi noapte m-au trezit pisicile sa-mi cante la Multi Ani. Claudia mi-a luat un Dracos (ceas) care are multe butoane si afisaje si care mi-a luat o ora sa reglez ora... noroc ca data era ok... arata 15 iulie... adica ziua mea... buuuuaaaai!
Dimineata, printre guri de cafea am citit offlineurile... am multumit flumos... Apoi am vorbit cu mama, ci sora, cu verisoara, cu unchiu si cu socru... Pe la 1 si ceva eram gata de plecare. S-am plecat... am ajuns repede, m-am bagat la coada si s-a rezolvat... in 5 zile lucratoare se va intampla ceva... nu stiu ce. Eu oricum astept, nu? Pe drum inapoi... in autobuzul de la Victoria Park Station spre casa... in spatele meu... o tiganca tinerica si pufoasa... la un oment dat ma bate pe spate... jskdfhjsdhfshkdfakf ... scot o casca din ureche... ce? kfdjfkjsdfjslfdslfs;fjkdfjk... mai scot si cealalta casca... ce? jdfljgdfjgjd;gsdfkgjdfkgjdfjgkdf... Sincer, nu aud ce zici ca spui... Do you have a cigarette? Nu, n-am...
Cand a ajuns Claudia acasa. m-a scos in oras la Grecu'... sa mancam... dupa aceea am fost la film... dar Ice age incepuse deja si altceva nu ne interesa... asa ca am facut cale intoarsa. Bairamul e Duminica. yeeaaaahh... bairamul....
Mai 2 kestii. Stiti ca eu am stres cu tendintele imbracamintoase ale canadienilor... femeie ce facea jogging cu cagula de ninja pe cap... conform religiei ei. Un Don Juan, tot sexos, dar cu slarful stang tocit la calcai pana ajunsese ca limba de sarpe. Sau o copie a lui Kumar, in metrou... avea manusi albe... anti-germeni, probabil... dar foarte ghei, totodata. Sau pujtioaica din autobusul "de la dus", machiata, aranjata, diva... dar cu jaeger-ii rupti in genunchi... oare o fi stat in genunchi? Sa-si spuna rugaciunea, fara doar si poate... Sau barbatul ala urat de s-a pus langa mine... cu un par lung de un blond-roscat murdar... barbat urat care s-a dovedit a fi o femeie... wuuut?!!?!?!
Ma uit la meci la Steaua vs. Ujpest. Abia a inceput repriza a 2-a si e 1-0. Gol marcat de Surdu... care s-a reinventat si f=va face ciocanul urias. Parerea mea e ca va ajunge la nationala unde va face cuplu in atac cu Mutu... Mutu si Surdu... deadly, I tell ya!
Din cauza meciului scriu fara fir... imi amintesc evenimente disparate... Astfel, am luat examenul si acum sunt Microsoft Certified Professional in Installing, Configuring and Administering Windows XP Professional. Ceea ce inseamna ca-s cam pe poula mea. Serios vorbind... nu e mult dar e bine. Pot sa spun acum ca nu e suficient sa stii sa instalezi un Windows ca sa iei examenul... Instalarea e doar un capitol din 10. Dupa ce am trecut examenul am petrecut 2 zile sa-mi refac resumeul si cover leter-ul si acum sunt multumit. Am aplicat pe internet si acum astept. Astept, vorba vine... caci dupa cum am spus ma bag la SRI ca securist. Si daca se iveste ceva apoi... numa' bine.
Duminica trecuta am fost invitati la un barbeque la matusa Lucy. A fost foarte chill out... in backyard... la soare, la umbreluta... cu bere Heinecken la kegg... Ne-a imbuibat matusa cu de toate... de la barbeque pana la zmeura culeasa proaspat de langa gardul din fundul curtii si pana la 2 feluri de inghetata. N-a fost rau deloc.
Am pregatit evenimentele cu ingeniozitatea lui Toranaga-San iar acum astept sa se intample. Sambata imi mai implinesc un vis... merg la concert la Ice Cube... ma veti recunoaste usor in multime... voi fi ala de seamana cu un rocker, cu fata de prost, cu trasaturi est-europene si cu un ranjet iliescian de copil gras la raionul cu dulciuri...
Cifra norocoasa: 27! Bagati cu incredere la loto, ca iese sigur.
Va pupa unq Paul!

Monday 6 July 2009

Frumos ca cascada Niagara

Saptamana asta a trecut repede dar a fost plina ca sacul lui Mos Gerila. Miercuri a fost 1 iulie... data la care, in 1867, Canada se unea mai abitir decat vecinii de la Sud. Drept urmare era zi libera, asa cum iubeste romanul. Canadienii astia nu au adoptat calendarul ortodox unde e superoferta de sfinti si sarbatori religioase legale. Era mai bine in Romania.
Marti seara, cand Claudia a venit de la munca, am mers la romanasi sa facem planul de bataie, caci Vineri voiam sa plecam la Niagara. Am cautat cazare la motel... apoi am decis sa mergem cu cortexul, ca e mai ieftin... dat fiind ora inaintata nu mai era nimeni sa ne faca rezervare asa ca a ramas pe a doua zi. Am jucat iar biliard apoi am plecat cu pas intins spre casa. Planul domestic al familiei Varahil era ca de 1 Iulie sa mergem sa facem arogante si sa privim pe toata lumea de sus... din CN Tower. In urma cu cel putin o luna de zile, fiind la Fairview Mall ne-am impiedicat de o oferta la Turn... biletele erau la jumate de pret. N-am ezitat! Cu biletele in buzunar si cu ziua libera in fata noastra mai asteptam si vremea sa coopereze. Dupa ce Don'soara Vreme s-a codit ca Virginul de 40 de ani, a decis ca va lasa norii doar in zona de la nord de Downtown... ca sa nu strice view-ul din Turn. S-am plecat sa colindam. Mai cu GPS-ul, mai cu instinctul de calauza catre tarile din Spatiul Schengen, am reusit sa gasim o parcare in apropiere de Turnul de Veghe. Acasa, ne-stiind daca mai plecam sau nu plecam, plecam sau nu plecam, plecam, plecam, plecaaaaaaam! - n-am apucat sa mananc decat cereale cu lapte. M-am infipt repede la o toneta cu caini fierbinti. Apoi am luat masa in oras intr-o prezenta selecta: sotia mea Claudia si boschetarul ce doarmea pe banca la cativa metrii de noi. E plin de boschetari in Downtown. cand ne-am intors de la turn, ne-a mai interpelat unul: I'm not a bum... I just need some change... N-AM, PLEACA!
Si am urcat in turn. Am belit ochii. Evident ca am uitat binoclul acasa, desi sor'mea mi-a spus sa-l iau. Merita sa mergi in turn. Nu numai ca urci la o inaltime considerabila... dar ai si ce vedea. CN Tower e foarte aproape de malul lacului. Inspre nord e orasul iar inspre sud e lacul. Iar lacul e indeajuns de mare sa nu vezi malul celalalt si sa-ti dea senzatia de Mare. Si are si apa verde spre albastru. Nu e rau deloc.Asa cum ma asteptam, Claudia a vrut sa urcam pana sus. Am mai paltit $8.93 de persoana si am luat liftul... pana "sus". "Sus" am putut sa facem un tur de orizon. Acolo mai jos n-am putut caci era restaurantul, in partea dinspre lac. Urmatorul pas a fost... pe sticla. Am coborat la Glass Floor unde poti merge pe un geam termopan si sa vezi pana jos. Geamurile sunt rezistente caci un card de copii sareau ca dracii sa vada " daca se sparge"... evident copii premianti "cu coronita" in clasele lor. Cu ochiul maro contractat am basi... pasit pe sticla sa ma trag in poze. Zambetul din poze e evident fals ca la o intalnire intre politicieni caci nu-mi ardea de zambit. Ne-am facut curaj unul altuia si ne-am pozat "sa ne vedem si noi si sa se vada si jos". Am observat foarte multi chebecosi (am avut ocazia sa spun si juma' de fraza in franceza mea ce m-a calificat pentru emigrarea in Quebec). Si foarte multi hispanici. Surprinzator de putini ochiosi. Probabil cu ochii lor mici, de vultur, nu vad bine view-ul.
Apoi am luat liftul sa coboram "in jos", vorba poetului care nu a pleonasmat ci au inventat criticii literari o "jmekerie poetica" sa-l scoata din cacat. En lift e un sa o angajata care au aceleasi intrebari sau poezii... si eu n-am chef sa le raspund stiind ca ei fac acest drum de sute de ori pe zi... Stiu ca daca ma intreaba "How was it?"... nu-l intereseaza cu adevarat... dar se gasesc destui sa ii raspunda.
Am recuperat masina si am decolat catre Cineplex Odeon sa vedem filmul Transformers: Revenge of the Fallen. Murphy e un mujist cu diploma caci am ajuns exact intre orele de difuzare si a trebuit sa mai asteptam o ora jumatate. Claudia si-a luat un caine fierbinte iar eu mi-am luat fise la jocuri. Am descoperit panourile de basket si m-am cufurit de placere. Security guy, un tigan, s-a simtit in forta stiind ca white men can't jump si m-a provocat. Evident l-am batut desi mingi mai proaste ca alea n-am intalnit nici in sala de sport a Liceului Economic din Resita. Apropiindu-se ora de incepere, ne-am grabit sa prindem loc la geam. Tiganul securist ne-a pus sa stam la coada (eram primii) in spatele semnului cu "Please wait behind the line". S-a jucat cu draq caci noi eram obositi si era sa-si ia croseu de la Claudia. Filmul ne-a placut la maxim. E plin de pac-pac! si de booooom! in timpul filmului Eneida ii scrie Claudiei pe Mess si o anunta ca nu au facut rezervare pentru camping la Niagara. Claudia s-a enervat atat de tare ca a inceput lumea din sala sa ne arunce priviri incarcate de repros. Serenity now! si-a impus Claudia si am enjoyt filmul. Enjoyt... de la verbul romglezesc "a enjoyi".
Dupa film am sunat romanasii... discutiile au escaladat si excursia la Niagara s-a cancelat.
Joi... la sentimente mai bune... ne-am impacat... excursia a redevenit de actualitate. Numai ca nu mai plecam de Vineri ci de Sambata dimineata si vom sta la motel. Matei n-a mai dat gres si a facut rezervarea. Vineri pe la 6 ne-am rendez-vous-it cu romanasii in oras si ne-am plimbat pe la magazine. Ne-am intors la Barlogul Lupului sa ne facem bagajele caci urma sa dormim la ei sa putem pleca cu avant mai mare dimineata. Am instruit pisoaiele sa fie cuminti si sa nu faca draci... prea multi.
Ne-am trezit la 7 dar am plecat pe la 9. Evident ca am uitat GPS-ul acasa iar motelul ala avea picioare si se pitesti prin ploiesti de noi. Internetul pe Blackberry-uri nu mergea cum trebuie asa ca am renuntat si am parcat masina. Conform planului, Sambata mergeam cu vaporul la Niagara iar Duminica la MarineLand. Am debarcat fetele la casa de bilete iar noi am mers sa parcam masina. Cand am ajuns ne-a cazut moralul pe jos: era o coada imensa. Ciudat, coada nu era la bilete ci DUPA ce luai biletele, la imbarcare. Dat fiind numarul de persoane... coada inainteaza destul de repede. APOI TE URCI PE VAPOR. Imbracat cu pelerine de nylon, ultima moda ranjeam ca idiotii si faceam poze la foc automat. Claudia ocupase locuri la etajul vaporasului, la margine, pe partea spre USA ale Americii. "Fa-mi poza aici." "Da, sa-ti fac si tie." "Nu mai filma cu zoom". "Tine aparatul drept." "Ce fatza are ochiosu' asta.""Vezi ca-s niste romani in spatele nostru" "Ma doare-n poula". Banuiam ca e roman. Ma intorsesem o data si vazusem unu' cu mecla de carpato-danubian-pontic privindu-ma "aparent dezinteresat".
Calatoria cu vaporasul e muaaaarfa rau. Cu aburii aia grosi si cu apa ce pisa pe tine... cu viiturile alea ce se pravalesc de sus de pe deal... e misteaux! Io fi placut si lu "romanul ala din spatele nostru" sau s-a uitat doar la noi?
La gata era aproape 6 ceasul. Am luat masina si am plecat sa gasim motelul. Dupa ce l-am cautat jumate de ora la mama dreaq... Blackberry-ul a inceput sa isi faca treaba si am gasit locul. Camera era asa si-asa... dar fara sa stie, Matei rezervase o camera cu 2 paturi si cu... jacuzzi!!! De culoare lolo, in forma de inimioara. Mai relaxata, lumea a inceput sa mearga la WC. Eu NU! :(( Eu NU!
Claudia a adormit. Eu m-am bagat langa ea in pat si mi-am luat knock-out. Matei la fel iar Eneida a stat pe internet. Am dormit 3 ore. Ne-am trezit ca dupa 12 runde-n ring cu Bute. Hai prin oras... sa facem poze la Niagara! Dar eu aveam alt plan... eu aveam ceva pe... suflet. Mi-am luat un Tim Horton's si am luat loc pe banca in fata Rotii Albe, la walking distance to the Washroom. in fata noastra era o statuie de bronz a lui Elvis. Dar statuia se misca... era unu care dadea margele daca il ajutai cu $2. Atat de bine era facut carnatul, incat venea lumea si se chiora la el sa vada daca e viu. Carnatul statea nemiscat, cu mana pe microfon... apoi se misca incet cu gesturi de robot sporind curiozitatea blondelor. Lumea cotiza indemnizatia, lua margelele si se poza cu Regele. Plin de americani prin Niagara Falls. Cam putin ochiosi. Matei e de parerea ca ochiosii erau in cazinouri. asa o fi! Cafeaua Tim Horton's nu a avut efectul laxativ scontat asa ca am renuntat si am plecat injurand in gand convins ca ma va apuca pe undeva pe unde nu e nici un WC. Cacat!
Primaria Niagara Falls cred ca facea economie de energie electrica caci nu era aprinsa instalatia de brad ce lumineaza noaptea Cascada. Dezamagiti ne-am indreptat spre motel cand... observam un cuplu pe 2 scaune si un desenator ochios ce le desenea meclele. Si fiindca meclele din desen aratau leit cu cele de pe scaun... si fiindca nu am inteles corect pretul desenului, ne-am pus la rand sa ne facem si noi. Primii, romanasii, iar dupa jumatate de ora, eu si Claudia. In apropierea noastra era un club de unde se auzea muzica lui Michael. Si trecea multa lume. Si lumea era plina de glume: "Some ugly motherfuckers you're schetching there! I'm just kidding, you're beautiful."
"Smile, for fuck's sake! You're getting' your picture done!" Suge-ti muje cona sangre!
La plata.. era $45 cu tot cu rama... nu $25 cum am inteles noi initial. Dar a meritat... sau nu. Fetele nu au fost multumuite caci le-a facut prea grase la fata. Acum trebuie sa-mi cumpar creion si sa incerc sa repar.
Pe la 2 si ceva am ajuns la motel. Am dat drumul la robinet sa se umple jacuzziul si ne-am bagat la fiert. Fara sa ne dam seama s-a facut 5 dimineata. ne-am bagat la somn in pas alergator. Check-out-ul era la ora 11. La 10 ne-am trezit pe rand, am facut dus si am curatat camera. Satui de burger si alte alea ne-am oprit la un Subway, in drum spre Marineland. Ne-am luat cate un sandwich "lung de un picior". In mod evident nu am reusit sa le terminam si am luat restul cu noi, ca backup. Un bilet la Marineland e $43.55. In curand aveam sa ne dam seama ca merita. La inceput pare slabut si dezamagitor. Apoi insa am mers sa vedem balenele ucigase Orca. Show-l chiar incepea. Orcile nu se omoara cu salturi spectaculoase dar sunt dresate sa bata apa cu coada si sa ude pe toata lumea ce nu se tireaza la timp. Orci erau si pe uscat... am sa atasez poza la sfarsit.
La 1:45 incepea spectacolul cu delfini. Am fost incantati... mai ales ca stateai jos si era si umbra... si racoare. Dar spectacolul e frumos tare. Apoi din nou la soare. Matei se arsese pe fata cu o zi inainte. Dar mai ales pe gat, la ceafa... si uite asa au aparut o gramada de glume cu red-necks...
Am mai vazut balene, ursi, crapi, pescarusi... si fetele au vrut sa se dea intr-o invartitoare. De precizat ca e liber la toate prostiile in care poti sa te invarti sau sa mergi. Cu tupeu de borfas ca Puya, fetele s-au pus la coada la invartitoare. La gata pe Claudia o durea burta de ras iar Eneidei ii tremurau picioarele. Se pare ca nu prea deschisese ochii cat a durat invarteala. Plina de adrenalina, Claudia pune ochii pe Skyscreamer. Ei, cacat! In Skyscreamer te asezi in niste scaune si esti trimis glont in sus catre pizda ma-sii... dupa care cazi inapoi... dupa care urci incetisor pana la punctul maxim unde esti tinut in stand-bye... E frumos , vezi pana departe, vezi si cascada... dar cand nu te astepti colonul iti loveste bolta palatina caci cazi in gol... Da, m-am dat... n-am vrut s-o las pe Claudia sa se dea singura. Da, mi-a fost frica... Nu, tot nu mi-a venit sa ma cac. Si nu, romanasii nu s-au dat in el.
Obositi si cu febra mujchiulara la gambe ne-am indreptat spre iesire... Dar Claudia avea alt plan... sa mergem din nou la spectacolul cu delfini. Hai! De data aceasta am prins loc in primul rand. Rezultand astfel poze mult mai bune. Dupa spectacol am plecat acasa. Am cucait pe masina cu toti... mai putin Matei, caci el conducea. S-au cel putin nu a recunoscut ca a dormit.
Ajunsi in Toronto ne-a luat foamea. Satui de burgeri, pizza si sandwichuri am decis sa mergem la un Greek. Stia Matei unul pe Victoria Park & Sheppard. La masa de langa noi au aterizat doua tipe si un tip. Nu prea vorbeau... iar cand o faceau... era la un nivel scazut... Dar Matei era cu fata la ei si ne-a anuntat: Astia de langa noi sunt romani. Aaaaah... de aia erau tacuti... ascultau... si cum pe noi ne doare-n... putin picioarele ca am fost la MarineLand... n-am schimbat subiectul sau nivelul fonic al discutiei.
Ajunsi acasa... am evaluat pagubele produse de cele doua uragane gri-tigrate, am descarcat pozele in PC... ne-am hlizit la filmulete si ne-am culcat devreme.
Hai ca mai am de invatat... maine am examenul... Bafta la examene, Paul! Mersi, mersi... si voua la fel ce-mi urati mie!




Friday 26 June 2009

1 Iulie Fericit!

Vineri am fost la basquetbalet... iar am jucat cu tiganul ala... unu' la unu'. Si iar am pierdut. As vrea sa fiu politically right si sa spun ca nu-l urasc... dar adevarul e ca il urasc. Il urasc din punct de vedere sportiv... caci nu am ura adevarata pentru el. Ce? Dan "Chirurgul" Alexa i-a urat pe aia de le-a rupt tibiile si le-a distrus carierele si viata? Eu nu cred ca i-a urat... ci i-a schilodit pe viata din pur spirit sportiv.
N-am rezistenta deloc. Dupa primul meci plamanii mei cautau cuvantul "aer" pe Google. Dupa al doilea meci combo-ul de la Wendy's mancat cu jumatate de ora inainte, voia sa iasa sa vada cu cine joc. Dar am tras tare si am condus chiar cu 10-7. Ultimul punct nu l-am mai marcat caci nu mai puteam merge. Apararea mea a scazut dramatic catre zero Kelvin. Nu puteam astepta atacurile in pozitia fundamentala caci mi-ar fi cedat picioarele. Belea... I'm just an ordinary old man. Tiganul a gafait si el serios... si a reusit sa ma invinga.
Saptamana asta Administratia blocului a hotarat sa faca Power Washing in garaj. Munca in sine a fot programata prost, dupa parerea mea. De la 7 am la 8 pm. Si dupa ce vii de la munca iti lasi masina in parcare la Mall si vii pe jos de acolo... Cine a gandit asta... nu a luat in considerarea sa programeze spalarea pana la 5 pm... si sa tina 3 zile in loc de 2, nu? In ziua cu pricina, Claudia a venit la 5 jumate, m-a pescuit din fata blocului si am plecat la cumparaturi. Am ajuns pe la 7 fara 20 si am parcat in spatele blocului pe locul unui vecin, la intamplare. Ideea era ca in 30-45 de minute Claudia va pleca la sala, cu masina. Si Claudia a plecat la sala, si dupa 2 minute intra inapoi in apartament nervoasa: cineva blocase maisna noastra. Il suna pe Superintendent si ii da cacat, caci se declarase impotent in aceasta problema. Mi-am luat o cutie de NesTea si am plecat cu consoarta afara sa vedem ce si cum. Eram convins ca e vorba de un roman. Probabil bucurestean, de prin Sectorul 3. Stam, injuram, asteptam, bagam muzica... cand observ un bilet sub stergator. Citesc: "YOU ARE IN MY PARKING PLACE". Serios? Claudia, da-mi un pix! am scris si eu pe partea cealalta a foii: I'M IN UR PARKING PLACE. COME GET UR CAR."
Am facut un calcul rapid si m-am gandit ca noi cam pierdem timpul caci daca "celalalt" e ca fratele Andreij... stam degeaba. Fratele Andreij locuieste la bulevard si locul lui de parcare e tentant pentru oamenii "cu treaba in zona". Dupa ora patru, daca gaseste o masina parcata in locul lui, fratele Andreij ii blocheaza si se duce acasa. Omul cu masina blocata vine, nu poate sa plece, se intereseaza prin jur a cui e masina blocatoare, afla si suna la interfon: "Vii te rog sa iti tragi masina sa pot pleca?" Si fratele Andreij le spune: "Vin. dar peste o ora sau doua... cand am chef." Si se tine de cuvant. Stiind toate astea, nu avea rost sa mai stam sa asteptam. am trimis-o pe claudia la sala, per pedes, iar eu m-am intors in cuib. Dupa jumatate de ora imi bate superintendentul la usa, ca cica sa mergem sa vedem cine e ala de ne-a blocat. Iesim in parcare dar i-al de unde nu-i. Cheile erau la Claudia... deci nu puteam scoate masina, nu? am mers cu superul la el in birou sa vedem cine e titularul locului de parcare. Aflam ca e o canadianca besinoasa. Ok, mi se frange! M-am dus din nou in cuib. Cand a venit Claudia m-a sunat sa mergem sa luam masina. Ea nu stia ca aia isi tirase deja coaja. Claudia a facut manevre sa iasa din parcare cand pe langa noi terec un cuplu ce ne aruncau priviri ucigatoare. Claudia i-a privit calma, cum isi priveste un sniper victima prin luneta si a inceput sa puna intrebari depre mortii lor. Degajand locul, observam ca barbatul de mai devreme se urca intr-o masina si o parcheaza in locul ocupat ABUZIV de noi, pana atunci. Claudia a deschis iute geamul si l-a interpelat pe om: Why did u blocked my car? "It wasn't me!" Is that your parking spot? "Yes." And it wasn't you the one who blocked my car? "No." Probabil era nevasta-sa... nu el, nu? Cacat!
A doua zi am fost pana la Canadien Tire... dar nu asta e important ci faptul ca mi-am amintit de alta faza de la acelasi Candien Tire... dar in urma cu 2 saptamani. Astfel, stateam la rand sa platim. In fata noastra un tip de varsta mea, la tricou cu maneca scurta. Pe bratul stang avea un tatuaj, ceva scris. Nu mai stiu ce cumparase, dar daduse femeii o bancnota de 20 si una de 5. Am fost socat sa vad ca femeia (avea pe la 55 de ani) a verificat bancnotele in lumina!!!! Sa vada daca sunt false!!!!! CHIAR SI AIA DE $5!!!!!!!! WOOOOWWWWWWWW! Spume am facut! Si eu sunt tatuat pe antebrat. Daca imi facea mie asta... o punea de un meci cu mine batranica. Muje!
Weekendul trecut am mai avut un soc. Am fost in Yonge&Sheppard cu Matei Corvinus sa cumparam cafea de la Timothy Horton's. Si ghici ce? N-am putut sa platesc pentru ca nu aveam cash la mine si nu primeau decat carduri MasterCard!!!!! a trebuit sa ma duc peste drum la RBC sa scot cash. Ce cacat... Stiu ca mai sunt TH's-uri unde nu iau decat cash, ca nu au logistica necesara pentru carduri... sau primesc numai debit cards... dar daca stiti zona Yonge&Sheppard... stiti ca e intens circulata, cu aflux major de oameni, si cu multa clientela. E oare atat de greu sa rezolvi sa poata omul plati cu orice fel de card?
Eu am terminat aproape, de invatat. Maine am sa imi fac programare la examen. Nu, nu stiu daca am sa-l iau... dar sigur am sa-l dau.
Miercuri e liber. E ziua nationala a Canadei. Nimeni nu munceste. Nu avem nimic planuit. Ma gandesc ca poate iar mergem la romanasi... ca a inceput sa ne placa biliardul. Weekendul viitor, in schimb, e programat sa mergem la Niagara. Cu cortexul. Sper sa ne ajute si vremea. am vrea s aplecam de Vineri... sa vedem artificiile matematice. Sambata sa mergem la Marina Land... sa vedem balenele... desi balene vezi si prin Mall, sau pe strada... Iar duminica ne dam cu vaporul inspre robinetul, de unde curge apa. Numai sa ne ajute si vremea... ca altfel e naaajpaaah, buai!
Vremea azi e naaajpppah, buai. Claudia a decretat ca e vreme perfecta de chill out impreuna. Dar apoi a aflat ca i-am downloadat ultimile 4 episoade din sezonul 5 al Grey's Anatomy... asa ca m-a uitat. Ma uit acum la USA vs. Brasil. Si e 2 -0 pentru americani, dupa 30 de minute... DA, la fotbal... nu la altceva... 2-0, Spania stie!
Hai sa inchei, ca vreau sa vad meciul... poate bag si un barbechiue peste vreo ora... Corona a la rece... nu-i rau...

Monday 22 June 2009

dar tu "Batman, Batman!"

Vreme trece, vreme vine... da' raceala asta ramane. Si persista... si insista... si daca am gripa? ... daca incep sa ma comport ca un porc... ma panichez.
N-am mai scris de ceva vreme... dar nu uitati... am spus-o mai demult... "daca nu scriu, e de bine"... CA CAND a fost najpa am refulat right away aici pe blog.
Saptamana trecuta in ui-chend am avut oaspeti tocmai de la Resita... consateni de-ai nostrii care au schimbat si ei Area Code-ul... si acum, daca urlu mai tare pe balcon poate ma aud si imi raspund... Am stat la un pahar de vorba si am schimbat experiente canadiene... ei mai mult, noi mai putin... caci ei deja le stiau pe ale noastre de pe un blog ce l-am creat eu cand am ajuns in Canada si unde am povestit toate aventurile noastre.
Apoi am plecat noi in vizita, la romanasi. Celalalt supererou (Batman), a plecat in vacanta, deci Matei "Robin" Corvinus e pe metereze non stop la turnurile lui. Nu poate sa plece prea departe ca e pe baza de pager. Si daca pagerul face "piu-piu" inseamna ca e nasoleala. Chestia asta cu blocul legat de piciorul tau, sa nu fuga il cam ajunge din urma pe Matei. Raspunsul meu? "eu stiu cum e, dara ORICE ti-as fi povestit, nu ai fi inteles... acum stii de ce nu mai vreau a fiu superintendent?" Acum stie! Saptamana a trecut repejor cu Claudia la servici iar eu la primire. Cu mai mult sau mai putina ardoare am parcurs materia si ma apropii de momentul in care voi afla adevaraul: "a fost sau nu revolutie, dom'ne?"
Claudia a sunat-o pana la urma pe matusa Lucy si a planificat o vizita de lucru, Sambata dupa-amiaza... caci duminica e Father's Day. Vineri sprea seara am iesit pana la Wallmart... caci era oferta la servetele, de alea de suflat mucii intr-insele... 9 cutii la vreo $5... ceea ce e castana curata... Am luat si un multifunctional pe cerneala la saptej' de para... "cartie" pentru imprimanta si "hai la casa, sa platim... ca-ncepe filmul". Hmmmm! Filmul.... Am mers la The Hangover... Hmmmm... i-am dat 10 pe imdb.com ... pentru ca nu e nici o comedia ca asta. Pentru ca te caci pe tine de ras de la inceput pana la sfarsit... pentru ca la sfarsitul filmului lumea a aplaudat in sala... In schimb multe injuraturi pentru mujistul ala de baga filmul in proiector. Cand a inceput filmul... sonorul era la un nivel de "sa lasi asa sonorul, sa nu dai mai tare, caci vreau sa dorm putin, da?" Si cum radeai din milisecunda in milisecunda... intelegeam fix pix, ma-ntelegi? Asa ca m-am dus sa ma cert cu organizatorii evenimentului. Ies pe hall... NIMENI... apoi apar doua pijde... in urma lor unu la costum... cu un clipboard in mana... o casca in urecehe... Ho! Cu cine trebuie sa vorbesc sa dea mai tare la televizorul asta din sala asta? Oh, I can do that. Let me check first. Ok, da' repede! Au dat putintel mai tare... cred ca totusi cineva dormea si nu voia sa fie trezit... poate chiar ala cu proiectorul. Muje con sangre! Dar filmul e genial, razi de la inceput pana la sfarsit si mai razi si in drum spre casa... si mai rad si acum... e prea piesa filmul!
In asteptarea vizitei de lucru a matusii Lucy, ne-am trezit de dimineata si ne-am apucat de cele trebuincioase... curatenie exemplara.. am dresat pisicile... le-am dat stegulete tricolore si le-am invatat sa spuna poezii... am legat mere cu ata in copaci... si am dublat productia la hectar. Auditul a trecut destul de bine... salata de vinete a Claudiei "e facuta cu maioneza de casa? hmmm"... dar dupa 2 felii mancate si-a mai uns una... Masina cica ar trebui tinuta in garaj si folosita doar sa iesi la cumparaturi, sa faci vizite si sa mergi la picnic vara... ca altfel pui kilometrii pe ea si la 150 000 moare, indiferent de marca sau fabricatie... ca daca se strica ceva la ea, nu avem bani sa o reparam... Apoi, cand au plecat, am dat o raita si pana in garaj sa le aratam "fetita". Am fost surprin sa vad ca au fost surprinsi de masina noastra. Buna sau rea... arata bine la exterior... si apoi, la ce se asteptau ei? Oricum, uite ca a venit Claudia de la munca. Anm sa dau o fuga pana in garaj sa phut nejte flegme pa masina, asa de antideoki.
Duminica, claudia a vorbit acasa cu ai ei iar pe la 1 si ceva am plecat din nou la romanasi. Cred ca ati observat deja cum s-a intors roata: in iarna veneau ei mereu pe la noi... acum noi pe la ei... Afara era cald si frumos asa ca am iesit la plimbare prin zona lor, Yonge & The Restless... ah, nu ... Yonge & Sheppard... Am mancat o pizza la Pizzaville, la terasa si am discutat adanc despre relatii conjugale. Apoi am mers in parculetul ala din fata Primariei Noth York. Frumos tare p-acolo... am sa pun o poza sau doua... Am stat pe banca si am chill-uit... apoi a inceput sa picure si ne-am miscat vioi... Pe Yonge St. era un fel de miniparada de protest a iranienilor fata de crimele din tara lor. N-am facut poze insa, pentru ca se inchisese camera foto din lipsa de curent in baterie. Ne-am amuzat de faptul ca o canadianca isi arata suportul cu amandoua thumbs up si strigandule "I SUPPORT U!" Noi nu am putut sa nu ne intrebam daca ea chiar stie ce e Iranul, care e problema acolo... sau macar pe unde e Iranul...
La Turn... ne-am bagat la un biliard in Recreation Room. Matei il stie pe SuperIntendent si am putut juca. A fosr fun... nu mai jucasem de cand fusesem la Niagara.
Azi... e Luni... o noua zi la birou... Claudia la al ei, in Mississauga... eu la al meu... in Valhalla...

PS: hai cu bancurile cu tigani-
What's the difference between Batman and a tigan?
Batman can go out at night without Robin... hahahhahahahhahahhaha!



Thursday 11 June 2009

Abso-Fuckin-Lutely

Urziceni a luat campionatul. Timisoara si-a luat punctele inapoi si e pe locul 2. Dinamo a luat muje si e pe locul 3. Steaua a reusit sa se califice "onorant" pe locul 6 calificant in Europa league. Nu e frumos? Totul e bine cand se termina cu bine. Acum astept cu nerabdare sa se intample ceva magic in finala NBA... si Magic sa castige vs. LA Lakers. Mi-as dori asta nu doar fiindac imi place Magic ci si sa se oftice Jamaicanul ala de la Rogers cu care vorbisem la inceputul play-off-ului despre asta. Si i-am spus ca Magic va castiga. El m-a privit ca pe nebun si mi-a etalat celelalte forte din Eastern Conference: Boston Celtics... dar mai ales Cleveland Cavaliers... pe care Magic i-a eliminat pe parcurs. Jamaicanul se enervase atat de tare de indolenta mea incat i-a ceurt colegului sau sa mearga el sa traga cablul, numai sa nu stea de vorba cu mine... rasistul dreaq, ce e... Celalalt era canadian cu familie in Manchester. Tocmai venise din vacanta... de la Manchester... fusese si la meci, la Man Utd cu Man City, parca... nu mai stiu... Anyway, in meciul 2 al finalei am facut spume. Basketbalerinul cu nume de fata, Courtney Lee... a ratat 2 aruncari in ultimile secunde ale meciului care puteau aduce victoria... Imi amintesc cand acasa la Resita jucam cu baietii la teren si la ultima aruncare se trezea cate un "talent" sa arunce, evident sa rateze iar adversarii pe recuperare sa castige meciul... si Narcis, ba'atul ce locuieste si el aici aproape de Toronto, in vancouver, urla in crize: NICIODATA ULTIMA ARUNCARE NU E A CELUI MAI SLAB DIN ECHIPA! "Nume de fata" Lee e un jucator de mana a doua. Vedeti voi... in sport jucatorii de clasa se distanteaza de cei comuni prin faptul ca nu le tremura mana pe penis cand trebuie sa o bage... Si "Nume de fata" Lee a primit doua mingi de meci... daca marca, era erou... n-a facut-o asa ca-i umplu gura pe blog.
Viata in Canada e grea. Ma uit in fiecare zi la Mircea Badea si nu-mi vine sa cred ce perfect timing am avut sa plec din Romania. Politicienii astia au tupeu si vrajeala mai adevarat ca in salajan. Atata tupeu nu pot realiza ca exista pe planeta. Asa se intampla cand nu are cine sa te traga de urechi, faci ce vrea mujkiu' tau. Dar nu pot as cred ca INCA mai sunt oameni care pun botul la vrajeala. Nu trebuie decat sa te uiti in jurul tau... si sa vezi ca ce se intampla nu e normal. Studiu de fezabilitate a infrastructurii transportului in Romania: cica e nevoie de 200 000 000 000 de Euro esalonate pe 100 de ani pentru ca Romania sa ajunga la nivelul mediu al infrastructurii vestice.
"Lumea a ajuns , in sloboz, pe Marte... Iar noi traim ca-n 1907..." Puya, Am un plan (inca o revolutie), 2006.
Parerea mea e ca Romania se indreapta spre groapa... si nu e derby Dinamo-Steaua. Ca om simplu n-ai ce sa faci... decat sa pleci.
Revenind la frunzele mele de artar... viata e lina. Claudia merge la munca, eu stau acasa si invat. Nu e grea materia cat e greu sa ma mentin concentrat pe procesul de invatare. N-am mai stat sa invat de foarte multi ani. La inceputul lunii viitoare am sa-mi iau un surviving job si astept sa pice castana. Un om capabil si competent ca mois nu are cum sa nu fie cautat. Doar se stie CA CAnadienii sunt prosti si nu se pot compara cu un romanas scolit in Invatamantul romanesc + bashca Scoala Vietii (Magna cum Laude). Ajung unii parlamentari europeni... n-ajung eu Presdintele Canadei? Ce-i nasol... e ca bulangii astia de canadieni ma tin pe loc. Trebuie cica sa astept sa devin cetatean Canadian si abia apoi voi putea fi El Presidente... Oricum am citit pe diferite forumuri CA CAm in 5 ani resusesti sa faci ceva in Canada. E bine... in 10 ani vreau sa anexez Statele Unite Canadei...
Aberez! O sa le anexez in 7 ani. Sunt plin de medicamente. Claudia a racit saptamana trecuta... acum e aproape fresh... dar e randul meu. A inceput cu gatul... dar io am experienta in domeniu, stiu ce urmeaza, asa ca m-am indopat preventiv. Si mi-e cam somn de la medicamentele astea... ca toate-s varianta Extra Strength si sunt recomandate inainte de somn. Hihihi!
Am uitat sa va spun. Am rezolvat pana la urma cu Muje Rogers. Raymond Domenech, Rogers Area Representative, nu-mi mai raspundea la telefon. La sunat Claudia si la bagat in sedinta... foarte des Claudia a folosit "We will sue you"; "We got you on tape, taking that box"... Ca urmare Raymond si-a scos mainile din cur si a cautat personal cutia. Dupa o saptamana torul era ok. Mai aveam de platit $77. Dragul de Raymond... Eeeevrybody loves Raymond, nu? Apropos... ca veni vorba de acest serial... in filmul Knocked Up... unul zice: Marriage is just like in that show, "Everybody loves Raymond"... but without being funny... ahahhahahahhahahahah!
Deocamdata nu ne bagam cablu... dar cand o sa ne luam un televizor... adica vreo plasma... o sa ne abonam la Rogers, ca am auzit ca e calitate si e de incredere. Pana atunci internetul e baza.
Claudia si-a facut abonament la sala iar eu merg pe jos cand vreau pana la terenul de basket. Am jucat acum cateva zile cu doi tigani. Am jucat fiecare pentru el intr-un joc tip "menage a trois". Am castigat si eu un meci. Si MA JUR ca tiganii se ofticau. Las' ca-i bine. Am inceput sa arunc iar bine, the sharpshooter is back.
Inchei la modul rasist cu niste bancuri de sezon:
-What do you get if you cross Tina Turner with an Orangutan?
-An ugly Orangutan.


-Why did Ray Charles fail his driving test?
-Because he's black.

Monday 8 June 2009

Terra Promessa si emigrarea...

Sper ca greutatea titlului sa nu ma striveasca...
Nu stiam cum sa incep urmatorul articol asa ca amanam de pe o zi pe alta. Vineri seara am fost pe la romanasi si am facut baie in piscina blocului. Apa era calaie dupa parerea noastra dar de fapt PERFECTA, dupa parerea Eneidei si a sotului ei Matei Corvinus. Cred ca ei au avut dreptate fiindca Claudia e acum racita. Duminica a dormitat aproape toata ziulica, indopata cu pastile iar azi a venit acasa mai devreme. A mancat, a baut alte medicamente si ne-am uitat la un film. Alesesem Crossing Over, un film de care nu stiam prea multe... era recomandat pe un forum, vazusem ca e cu Harrison, cu Liota si mai vreo doi de-mi scapa numele acum. Sun un mare fan al osqarizatului "Crash". Am vazut acel film imediat ce aparuse, fara sa stiu ceva despre el, si nu dupa ce a devenit celebru. Am ramas profund impresionat de cat de genial e conceput filmul... un tablou al rasismului in toate formele ei regasite in societatea americana. Crossing Over se vrea acelasi lucru dar e focalizat pe imigranti, legali sau ilegali si onoarea de a fi adoptat de o tara, ca cetatean al ei. Personajele celor doua filme sunt diferite, actiunea e alta dar mie imi pare evident faptul ca Crash a inspirat Crossing Over. In 2004 vedeam Crash de pe canapeaua camerei in care crescusem. In 2009 vad Crossing Over cu ochi mai experimentati. Acum sunt aici. Am trait si am sa continui sa traiesc printre acesti oameni si aceste culturi care fac subiectul filmelor. Filmul de azi mi-a confirmat niste chestii. Dupa 3 ani voi deveni canadian dar nu voi fi niciodata CANADIAN. Nu am cum, nu m-am nascut aici. Am avantajul ca sunt alb... da, e inca un avantaj in societatea noastra. Dar daca deschid gura... accentul ma va da e gol... nu sunt canadian. Un canadian pur-sange se uita la mine, la fata mea de pruost, la parul meu tot mai lung, la picioarele mele tatuate si ma va aborda: " So you like rock music, huh?" Si melodiile mele Hipap se vor rascoli in Winamp. Nu, Nu sunt rocker. Dar sunt alb! Ochiosii chiar daca sunt nascuti-crescuti aici si vorbesc fara accent... vor fi mereu : Those asian! Tiganii mereu vor avea prejudecatile contra lor...
Sperantele noastre sunt vis-a-vis de copii nostrii... de cei veniti aici la varsta frageda dar mai ales catre cei nascuti aici. Ei vor fi cu adevarat canadieni. Ei vor vorbi limba romana cu accent nord american ce va innebuni la pasarica fetele darnice din romania vacantei lor la bunici si va da sanse fiicelor noastre sa prinda un roman vanjos out-of-their-league. Vor emana "Vest" prin fiecare por al pielii lor. Noi vom fi mandri de faptele lor si ii vom obliga sa mearga la colegiu, sa aiba o sansa in plus sa se realizeze. Si ei o vor face, vor reusi si vor raspunde cand vor fi intrebati: "My parrents are from Romania... I'm Romanian"... nuanta ce face deliciul meu... copiii sunt tot romani... dar nu sunt din Romania.
Totul bine si frumos, viitorul arata bine... dar aici revenim la filmul de azi. Copii nascuti aici sau crescuti aici... vor gandi ca cei de aici. Sunt sanse ca ei sa nu aprecieze efortul facut de parinti pentru a ajunge in Terra Promessa. In film o copila isi fute intreaga viata, a ei si afamiliei ei dintr-o prostie, si aia prost inteleasa. Sistemul asta tricky de aici iti da iluzia ca ai drepturi... dar e o iluzie. Iar cand numele tau necesita spelling, cand esti de origine araba sau mai stiu eu ce... sistemul te va penetra fara crema "in no time". Munca parintilor poate fi naruita fara sa realizezi. Emigrarea de succes e de fapt un plan laborios cu bataie lunga. E pacat sa strici ani de zile de munca.
Poate divaghez, dar mi-am amintit ceva la care ma gandeam de mult timp. Aici pe strada vezi tot felul de oameni. Ca look, cei mai lalai, cel mai adesea vei vedea ca sunt canadienii-canadieni. Ma refer la albi. Din experienta mea, cei mai alcoolici, cei mai neingrijiti sunt ei, canadienii. Ma lamentam la inceputurile blogului de lookul adolescentilor de pe aici. Nu doar ca se imbraca neingrijit... dar nici nu stiu sa se imbrace. Un om destept mi-a deschis ochii : "Pai de unde vrei sa stie? Parintii lor sunt tot la fel. Sunt needucati, abia stiu sa scrie si sa citeasca. De la cine sa invete?"... Si asa e. Sunt si exceptii, evident... care merg la facultate... dar eu vorbesc de canadienii de rand. Imi amintesc de o discutie cu fostul meu sef, Soprano. I-am spus ca in romania am fost 19 ani la scoala: 12 clase + 5 ani Facultatea + 2 ani Masteratul. El in schimb, a facut liceul si un curs de Property Manager. Castigator prin knock-out: Soprano! am mai spus si o sa o mai spun, facultatea si masterul meu e fix laba. Dar macar mia aia jumate de carti citite in viata mea face mai mult decat scoala lui Soprano. Mai vrei o comparatie? Eu citesc ziarele canadiene, citesc carti in engleza... iar Soprano se uita la stiri sa vada daca maine ploua sau nu (si nu e agricultor). Chestie de prioritati, ma gandesc.
Sunt constient ca va veni un moment in care copii mei vor fi (folosind un cuvant bland) "rusinati" de faptul ca parintii lor vorbesc engleza cu un accent aspru. Dupa 9-11 arabii aveau probleme pe strada... vorbeai cu accent, aveai numele care nu trebuie... Un razboi cu Rusia si accentul meu est-european va fi dificil de explicat... asta daca cineva va sta sa asculte explicatiile... Nord-americanul nu stie geografie... Europa de Est (si Europa in general) e un termen abstract pentru el.
Ca imigrant ai multe dezavantaje. La inceput vei observa doar dezavantajele. Dar trebuie sa intelegi ca ai si atuurile tale cu care poti reusi. Tara adoptiva ti-a dat o sansa... ia-o si pregateste recoltele viitoare. Nu esti inferior nativilor de aici. E adevarat, nu te numesti Williams sau Johnson ci "can you spell that for me, please?" dar trebuie sa treci peste. Ai venit aici ca ai ales TU, nu pentru ca te-au fortat EI. Nu lasa capul jos si Tony Montana avea o vorba: "All i got is my balls and I don't brake'em for nobody!"

Decada

A trecut o decada de parca ar fi trecut 10 ani de zile. Ca la liceu, primii 4 ani sunt mai grei... Imi amintesc inca meclele celor doi r...