Tuesday, 23 August 2016

Douaj' trei August sau Balada lui Nu

Motto:

Parca prins intr-un teritoriu hipnagogic,
Parc-adormit de acelasi discurs demagogic,
De la aceiasi alesi de popor ce vor sa faca si ei profit...
Ca ce paula lor in paula lor, e randul lor, nu?





Ce zi magnifica tre' sa fi fost ziua de 23 August. Pregatiri febrile sa aduci glorie patriei, stindardului, partidului, neamului. O zi intrecuta poate doar de ziua lu' Nicolae.

O zi plina de swag, de jmen, de valoare cu esenta de boss pusa in display sa vada toata lumea ca noi suntem pe paula noastra si totul se datoreaza... comunismului.

Ce a urmat dupa Decembrie '89 nu a mai fost rezultatul comunismului, nu-i asa? Care ar fi fost rezultatul pe termen lung al sistemului nesustenabil de comunism romanesc?

Oamenii aceia, romanii comunisti, nascuti-crescuti-educati in sistemul comunist, acei romani care nu erau lasati sa iasa din tarcul lor, sa vada si ei alte sisteme, alte tari, alti oameni, care nu puteau sa compare decat cu alti taraie-buca ca si ei din celelelate tari din blocul comunist, hmmm... toti s-au imbracat in blugi si in pantofi sport Puma si au devenit oameni noi-nouti.

Hai sa fac o scurta recapitulare a ce NU s-a intamplat in comunism, conform romanului melancolic din anul 2016. Ce ciudat e, observ pe internet, ca ce ramane in mentalul colectiv vizavi de anii de comunism in Romania suna 1 la 1 cu propaganda comunista din aceiasi ani.
Dar...

- In comunism NU s-a trait atat de rau cum spun unii
Manipulati sau nu, romanii NU au iesit in strada in Decembrie '89 ca le-a ajuns pana-n gat de comunism. NU le era foame, mancarea NU se dadea pe cartela si NU existau cozi. Iar eu la 5 sau 6 ani NU stateam la coada la paine, adica la care magazin de Paine se auzea ca baga paine, ca nu bagau peste tot. Nu. Erau de toate. Si de calitate, nu chinezisme.

- Romanii din 2016 NU-si mai amintesc ca NU erau lasati sa plece din tara
Te invatau la Istorie ca iobagii nu aveau voie sa se mute liber de pe o mosie pe alta aka sclavi dar nu se facea extrapolare catre faptul ca nu puteai sa iesi din Republica Socialista Romania decat in anumite conditii si, in general, doar in tarile din blocul sovietic. NU erai lasat fiindca ramaneai in Iadul capitalist desi, vezi mai sus, se traia bine-n Romania. Cand s-au scos vizele o data cu aderarea la UE, romanii nu au creat un exod fiindca de cand se stiu ei nu au putut circula liber in Europa. In mintea lor nu le dadeau europenii vize in anii de dupa Decembrie '89 si uitasera cei "40 si" de ani de comunism restrictionist.

In comunism, daca fugeai din Raiul comunist in Iadul vestic capitalist familia ta NU avea de suferit din cauza Securitatii. NU. In comunism s-a trait bine.

- Ceausescu NU era un tiran sau daca era, a fost spre binele poporului - vezi duma ca a lasat tara fara datorii

Numarul 1 - Ceausescu NU a lasat nici o tara ci s-a cramponat de putere fiind singurul din blocul comunist care a creat varsare de sange la caderea comunismului. Asta era parerea lui despre romanii lui comunisti. Muriti, da-va-n sloboz, hai ia 100 de lei si mergi acasa, ce atata revolutie? Da, asta s-a intamplat. Ati uitat? A oferit 100 de lei in plus la salariu. Tot el e ala care dupa ce a strans cureaua poporului (nu a lui) ca sa plateasca datoria tarii... a lasat-o stransa. Romanul comunist a iesit in strada din cauza asta. Manipulat sau nu.

- In comunism NU exista propaganda

Romanul comunist NU era izolat de lume, NU era impiedicat sa iasa din tara si NU era bagat la puscarie daca asculta "manipulari ale diavolului capitalist" la Europa Libera. NU, romanul comunist afla stiri de cea mai buna calitate de la Televizuina Romana: vizite de lucru ale Iubitului si statistici despre recolta la hectar, cincinal 'n shit. Mereu ma intreb de ce ni se prezenta la radio cotele apelor Dunarii, cui ii foloseau aceste informatii si de ce erau si in franceza?

Propaganda nu exista deloc, manualele scolare nu aveau pe prima pagina poza lui Ceausescu si un cuvant inainte motivant emanat de Luminatia Sa. In clasele de curs, in loc de cruci crestine, NU erau tablouri din care ranjea Conducatorul Suprem mai tare ca Iliescu. NU. NU cantam cantece patriotice, nu recitam poezii patriotice si NU juram credinta partidului. Chestiile astea NU au existat fiindca ar fi lasat urme in comportamentul a vreo 20 de milioane de romani comunisti deveniti fosti comunisti peste noapte. Si se stie ca romanul nu poate fi prostit.

- Scoala romaneasca NU mai e ce a fost

Hei-rup-ul comunist de a emancipa poporul roman NU s-a intamplat. Scoala obligatorie NU s-a transformat in "recolta la hectar" ca in celelalte domenii unde contau doar cifrele pozitive la statistici. Nu erau elevi trecuti clasa fiindca dadea rau la statistica sa ai repetenti.

NU, ieseau doar ingineri de calitate, doctori de calitate, ieseau de toate de calitate. De parca dupa revolutie nu au iesit ingineri sau doctori capabili. De parca acum nu mai sunt elevi olimpici care castiga premii internationale in diferite domenii. Depinde ce stiri urmaresti tu, romanule din anul 2016. Mai cauta si stirile alea micute cu titluri fara SOC! si SENZATIONAL! si ai sa descoperi ca mai exista acel tipi de romani si ei obtin rezultate fara comunism.

- In comunism NU existau someri, toata lumea primea de munca

Unul dintre cele mai vehiculate argumente ale bunastarii de dinainte de Revolutie este acela ca toata lumea primea de munca. Nu conta ca productivitatea muncii merge mana-n mana cu competitivitatea p piata muncii. Cand toata lumea munceste inseamna ca si ala priceput, si ala nepriceput munceste. NU, ati uitat? Tot ce se facea in comunism in Romania era de calitate. cand totul e de calitate desi si aia priceputi si aia nepriceputi lucreaza laolalta duce la o singura concluzie de bun simt: romanul e bun la toate. Iar asta se stie ca e adevarata.

- NU mai e agricultura si NU mai e industrie

Consensul este ca totul a fost distrus DUPA Revolutie dar se ignora faptul ca agricultura si industria romaneasca era depasita tehnologic si nu putea tine pasul cu tarile dezvoltate. Romanul lui 2016 uita ca Statul Comunist luase totul si isi folosea cetatenii ca mana de lucru ieftina ca sa micsoreze cheltuielile si acel sistem nu avea cum sa reziste intr-o economie reala. Cea ce s-a si intamplat dupa Revolutie. In economia de piata din Romania Socialista nu se aplicau regulile universale ale economiei de piata libera unde e nevoie de competitie pentru a imbunatati productia, pentru a inova, pentru a face produse din ce in ce mai bune.

In comunism NU erai luat cu japca de la scoala si dus pe camp sau in livezi la munci agricole, chit ca erai tocilar level over 9000 sau bataus in curtea scolii. O faceai pentru patrie nu pentru bani pe timpul verii. De fapt erai mana de lucru ieftina, erai un fel de iobag. Iobag la origine, vorba celor de la Vacanta Mare.

Comunistii NU au creat o industrializare fortata folosind ca mana de lucru in anii '50 romani care habar nu aveau ce e aia industrie sau cu ce se mananca. Profesorii mei de la facultatea de inginerie NU spuneau adevarul cand povesteau ca, foarte des, piesele de schimb la produsele produse de aceeasi fabrica nu se potriveau sau nu functionau. Ca minunata industrie comunista producea in pierdere produse sub-calitative. Ca era un motiv pentru care se cumparau patente de la firme vestice care trecusera la produse mai noi si mai bune - vezi Dacia. Oamenii aia mai in varsta cu care am lucrat in combinatul resitean NU spunea adevarul atunci cand povestea cum era la apogeul numaraul de angajati, pe la vreo 18 000: unii sapau un sant pe tura de dimineata iar aia de pe tura de dupa amiaza il astupau la loc. Fiindca toata lumea avea job in comunism. Aia de pe tura de noapte nu dormeau ascunsi pe te miri unde. Cand eram copil si cuceream toate cotloanele fabricii de la marginea orasului unde am copilarit nu ma impiedicam de bravii muncitori ce dormeau ascunsi printre carcasele alea de motoare navale, nu foloseam aceleasi gauri prin gard sa intram si sa iesim, ei sa scoata marfa furata din fabrica iar toti cunoscutii mei, nu isi inchisesera balcoanele cu fier cornier provenit din acelasi furt. NU, materia prima era cumparat de la Ferometalul din Centru. Oh, da.

- In comunsim nu era pe baza de pile
Politia isi facea treaba. Securitatea isi facea treaba. Scolile scoteau numai varfuri. Toti cetatenii recitau poezii si nu-si doreau sa iasa din tara. Era un fel de Rai. Nu era nevoie de pile.

Doar ca erai un fel de zeu daca: lucrai la macelarie, la alimentara, la Gostat, la fabrica de bere, la reprezentanta Dacia, la PECO, practic oriunde puteai fura ceva sa vinzi sau sa dai la schimb pe piata neagra. Tigarile KENT erau valuta forte si sa "deschizi usa cu capul"
ca ai doua plase pline-n maini era proverb.

- Lucratorii de la Securitate NU au mai ramas ca lucratori la Serviciul Secret Roman dupa Revolutie

NU. Ei au fost inlocuiti peste noapte cu niste James Bond, Jason Bourne, Ethan Hunt condusi de, cine alta, decat Q. Toti lucrand spe binele poporului, NU ca aia de dinainte de Decembrie '89 ce lucrau la Securitate si asupreau poporul. Aici e dubios ce se intampla in mintea romanului de 2016 caci Securitatea a existat si era uber-nasoala desi era bine in Romania si nu erau probleme. Noroc ca in noaptea dinspre 25 Decembrie si 26 Decembrie 1989 cand s-a incheiat Revolutia toti aia de la Securitate au disparut.


- Concluzie (ca m-am plictisit)

Tot in noaptea aia au disparut si toti comunistii romani si toate naravurile poporului roman viciat de 40 si ceva de ani de sistem aberant, rupt de lumea civilizata. Un loc perfect sa isi desfasoare activitatea cei ce au avut interesul sa pice comunsimul si sa transforme Romania in colonie pe care o exploatezi. Planul a mers ata. Iar populatia bastinasa crede ca ea conduce.

De ce NU? Asa e, tatii! Ne amintim numai ce vrem si nu facem nici o legatura dintre cauza si efect. Politicienii nu sunt scosi din aceeasi arie de selectie cu fostii comunisti, cu cocalarii, cu agentii? Nu.

Dar asta e tare de tot. Auzi aici: romanul se duce si voteaza partide, politicieni si parlamentari apoi nu are incredere in ei, ca-s de cacat si corupti in cur. Dar are incredere in toti ailalti pe care nu i-a ales cu mana/votul lui, gen procurori sau sri-isti care nu raspund nimanui civil si in general nu prea stii cu ce se ocupa. Si cand vine vremea, se inghesuie la coada sa voteze pe unii... in care sa nu aiba incredere in urmatorii 4 ani. Hmmm...

Wednesday, 17 August 2016

In ce an suntem de fapt, ba?

In fiecare an se intampla Olimpiada Talibanilor Ortodocsi.



Sunt cel putin doua etape ale acestei Olimpiade, dar eu cum nu urmaresc acest "sport" aflu doar de pupatul moastelor Sf. Parascheva si de Ocolul Pamantului in 4 labe. No porn involved aici.



Pe langa toata paleta de "nervi nervosi" care iti vin intelegand toate implicatiile ce deriva din acest show hidos, ramai tu prost.

Cum sa-mi incapa mie-n capatana articolul citit deunazi, SpaceX Has Started Testing Its Mars Rocket Engine laolalta cu "stirile" de mai sus?

Inginerii astia de construiesc literal nave spatiale, cum par ei in fata patru-labarilor?

O doamna (sunt plin de respect)dadea un interviu si spunea ca "daca nu ar face minuni (icoana)nu am veni aici". Din aia 30 000 de pelerini cetateni romani si implicit, cetateni europeni, contemporani in anul Domnului (sic!) 2016 cu inginerii spatiali... cati cred ca exista cu adevarat o planeta numita Marte? Adica un loc unde, daca te urci intr-o Dacie spatiala cu bord DCN, poti ajunge, parchezi si apoi te plimbi ca prin curtea unei manastiri, gen. Adica un loc ca oricare altul dar pe care daca-l accepti ca REAL implica sa accepti si restul de locuri REALE: sistemul solar, galaxia, restul galaxiilor, universul, etc.

Si fiindca ai acceptat Marte ca un loc real in care poti merge daca te tine Dacia, oare icoana ar face minuni si acolo?

Hai ca deja bat apa in piua si oamenii de stiinta au dovedit ca apa are memorie si nu vreau sa se razbune pe mine ca i-am dat bataie. Gandeste-te, eu pun apa la rece la frigider si se stie ca razbunarea se serveste mai bine la rece. As fi in real pericol, apa la genunchi sau alte nasoale, apa la motor, ti se rupe apa sau cine stie ce mi se mai rupe in momentul acesta...

Cand te intrebi cum functioneaza aceasta Romanie retrograda ca rotita in angrenajul Uniunii Europene trebuie sa iti amintesti mereu ca sahistii acestui camp tactic si BOR-ul au o clientela comuna. Iar planul lor merge uns, chiar si in patru labe merge.

De votat, e votat cine trebuie, cine trebuie sa faca bani, face bani. Idealistii gen hippie/hipster au tema de casa pe Facebook si treaba merge blana. Blanadeurs!

PS.Nu mai poti vinde nici macar blana ursului din padure caci toti stiu de-acum ca nu mai exista paduri deci, canci urs.

Recapitulare 1

Impreuna cu ma femme reprezentam pana candva anul trecut un gen numit "baieti de asfalt" unde "baieti de asfalt" e o metafora descendenta din cultura urbana, de cartier si nu e gen despre genuri ce se translateaza si acum au nevoie de veceu separat.

Adica baieti de oras, obisnuiti cu asfaltul sub talpa slapilor, inspirand cu pofta noxe atunci cand iesim pe balcon la... (cough)aer... (cough)curat. Anotimpurile in Toronto sunt gen vara... apoi o perioada de temperaturi placute alternand cu vreme de cacat in timpul "toamnei". Urmeaza ierni ca in povestirile lu' Ned Stark cu "Winter is coming!". Apoi o primavara cu soare stralucitor ca in reclame dar ineficient ca sistemele termice din apartamentele comuniste.

Noi am identificat cele doua perioade pre si post-iarna ce nu erau valorificate la maximum. Am inceput anul trecut cu drumetii prin apropiere. Vorbeam cu romanaches despre activitati de weekend si s-a nascut ideea de hiking. Prima drumetie a fost undeva in nord, la Port Severn. Un fel de drum prin padure apoi un pod lung peste o mlastina neinteresanta. Nimic impresionant dar a fost dar a deschis apetitul.



In Septembrie 2015 am mers cred ca in fiecare weekend. Cautand o lista cu locuri pentru drumetii pe Bruce Trail, am gasit Albion Falls... la litera A, normal. Cred ca era prima din lista. O poza mica nu explica mare lucru dar era relativ aproape, in Hamilton. Aveam sa descoperim o cascada superba. Dupa ce ne-am umplut de poze am pus picioarele la munca si am topait din piatra-n piatra prin grohotisul prin care-si facea drum rauletul.


In Hamilton sunt mai multe locatii pentru drumetii, ce urmeaza Bruce Trail-ul, aceasta autostrada a nativilor. Intalnesti si multe cascade mai micute si in general e foarte placut.


Au urmat hike-uri in Milton, la Kelso si Ratlle Snake Point Conservation areas.

Apoia venit sezonul 7 din Game of Thrones...aaaagh... a venit iarna. Miscari reduse de trupe pe timpul inghetului.


Numa' bine de mers la mare, nu?

Dar asta in episodul urmator, doar nu-s prost sa dau totul din prima... mai pastrez si pentru cealalalta intrebare, vorba lui Garcea.



Friday, 5 August 2016

Scoala, profesorii si elevul nerespectuos

In liceu, felul meu de a fi, de a nu da credit profesorului doar fiindca el e profesor si eu elev mi-a atras nota scazuta la purtare si in unele situatii "arbitrul nu mi-a dat acel 5% acordat gazdelor", metafora din fotbal, si am fost lasat corigent. Mi s-a intamplat cand colegul meu de banca avea nevoie de un 7 sa treaca iar eu de un 6. El a luat 7 la lucrare, eu am luat 5.

Doi factori au dus la asta, nu invatam si nu ma placea profesoara. Nici eu nu o placeam pe ea, sau pe el, sau pe ei fiindca la varsta aia ii vedeam ca pe o frauda. Dar eram singur contra sistemului. Nu de aia am fost dus acolo? Sa fiu modelat de acesti profesori emeriti?


Cum se zicea? Ala e un liceu bun. Prin extensie, toti aia de acolo erau buni, inclusiv secretara. Mai conta ca eu vedeam cu ochii mei ca majoritatea profesorilor aceia mimau jobul si respectul cerut de ei nu avea baza decat daca erai oaie?

Aproape in fiecare an, in perioada verii, arunc o ocheada la aceste 2 feluri de stiri (cough sarcasm)fara relatie intre ele: cum analfabetii de clasa a 12a nu reusesc sa iau bacul si apoi, profesorii care nu trec examenul de titularizare. Incercam mai sus sa accentuez sarcasmul cand spun ca elementele astea doua nu-s interdependente.

Dar unde e respectul meu de elev catre acesti profesori? CE PROFESORI, MAN!?

Uite aici stire din ziarul local din urbea natala. Ma uitam sa dau copy paste la titlul articolului dar e un titlu incomplet. Ziaristi, tatii!

Infocs.ro link

Un lucru cheie in acest fail la scara larga, observati aceasta mentiune ce se repeta an de an si pare singurul element ce duce la aceasta situatie a profesorilor: "Examenul a fost supravegheat video (...)".

Inainte de camerele video se lua examenul acesta cu brio, nu? Probabil generatiile de profesori "demni de respect" de dinainte de "camerele video" erau mai buni profesori, mai bine pregatiti, mai capabili si mai buni profesionisti.

"În județul Caraș-Severin s-au înscris pentru acest examen 98 de candidați, dar dintre aceștia 20 nu s-au prezentat la concurs, iar 23 de dascăli s-au retras pe parcursul probei."

Statistica EDU.ro pentru 2015: Ponderea notelor între 8 şi 10 atinge procente de peste 50% în judeţele Sibiu (59,4), Harghita (57,3), Cluj (56,9), Iaşi (53,5), Covasna (53,1), Timiş (51,3), Mureş (51,1) şi Sălaj (50,9). Valori sub 30% apar în judeţele Giurgiu şi Caraş-Severin (ambele cu 29,2) şi Mehedinţi (25).

Asta lasa peste 70% cu note intre 11 si 20, nu? Ah, dar ce nebun sunt, e de fapt de la nota 7 in jos. In jos, jos, jos.

Dar unde imi e respectul pentru dascalii nostri?

Ma duc sa caut.

Eu, in invatamantul romanesc. 19 ani. De scoala, nu varsta.


Ignorati textul, ma refeream la poza si la barba alba ce o aveam in liceu...

Wednesday, 3 August 2016

The High Road Tour - concert

Inca din primul an in Canada am mers la concerte pe varianta "ia sa vedem ce oferta exista". In unii ani a fost mai consistent decat in altii, in unii ani a fost sa te unga pe suflet iar in alte dati mergeai fiindca "de ce nu si altceva nu era oricum". Pe sufletul meu, fara sa sugerez ca restul au fost nasoale, au fost concertele Ice Cube si Collie Budz, singurul concert raggae la care am asistat. Restul au fost gen pop-rock, mai ales babalaci care si-au atins varful carierei muzicale undeva in anii 80 sau inceptul anilor 90. In general, nu am mers la concerte ale artistilor contemporani ce sursura in prezent la radio. Asta fiindca noi nu ascultam radio si ne concentram pe muzica de nisa.

Insa, cand am vazut ca Snoop Dogg urmeaza sa vina in concert in Toronto la sfarsitul lui Iulie... hmm... nu-ti trebuie mult sa te gandesti. Am chemat-o pe Claudia sa vada oferta venita in email de la un site de specialitate. Claudia s-a uitat scurt si a decretat: Fuck yeah!

Sa pui in aplicare acel "Fuck yeah!" s-a dovedit cu probleme. Email-ul mentionat mentiona o mentiune: iei bilete la pret redus doar daca esti membru al sectei American Express. Evident nu sunt posesor de credit card American Express deci aveam o problema. Mi-as fi facut si card de-al lor doar ca oferta expira a doua zi, n-aveam timp. Cercetand internetul pe acest subiect descopar inca o oferta similara cu cea a AmEx dar ce trebuia sa fac era mai simplu, sa instalez app-ul lor pe telefon si de acolo se rupe ceru-n doua cand cumpar eu bilete la oferta.

Astept a doua zi sa vina, ziua cand oferta devenea activa... nu se rupe nici un cer. Parea sa i se rupa, nu sa se rupa. Eram busy la munca dar reusesc sa petrec o gramada de timp la telefon cu diferiti raspunzatori la telefoane. Atacul este un succes si reusesc sa cuceresc doua bilete. Suntem boss.

Se apropie concertul si, in contul meu de pe site-ul de specialitate, nu e nici o mentiune despre bilete. Dubios. Am biletele in .pdf intr-un email dar devin nervos. Trimit email la baieti. Cica am cumparat biletele prin telefon, daca o faceam online in contul meu ONLINE s-ar fi reflectat asta. Are sens.

Vineri, 29 Iulie e ziua Z. Nu ne grabim caci stiam ca Snoop si Wiz Khalifa vor incepe dupa ora 9 pm. Speram sa gasim parcare, aia fiind singura problema. A fost ok, parcarea de la Ontario Place fiind aproape goala. Ne apropiem de Molson Canadian Amphitheatre. Peste tot miroase a iarba desi nu e nici o capita de fan prin apropiere. Securitatea la intrare pare serioasa si sunt cozi lungi. Esti pipait la intrare dar cand porti doar pantaloni scurti si tricou treaba merge mai repede. E vara, tatii!

Este extrem de aglomerat. Aproape de toalete e si intrarea pentru sectiunea 200 unde avem noi bilete. Vad un tigan fioros beat and/or fumat ce se legana ca o rata si trece ca prin branza printre doi baieti-baieti cu tricouri inscriptionate SECURITY. Hmmm... am inregistrat eu repede. Deci genul ACESTA de oameni o arde pe aici. Nota mentala: evita-l pe tiganul ala.

Nota mentala nr.2: pisa-te-ai pe nota mentala nr.1!!!

Tiganul e vecin de palier si de scaun cu noi. E acompaniat de o duduie de aceeasi textura si de un tovaras pus pe agatat la fel ca un carlig de pescuit. Amandoi sunt varza si nu au nici o jena, tatii. Tovarasul e mai inalt si mai masiv si e extrem de interesat de absolut toate femelele din arealul lui de raspandire. Se muta din loc in loc sa poata sursura la urechea domnitelor. Tiganul ala mai lat se plimba des de parca era peste in acvariu, ne ridicam in picioare dar si asa el ocupa un spatiu egal cu aria bazei inmultit cu inaltimea si, cu mersul lui leganat, dadea din scaune in Security in mine, in Claudia de i se varsa berea pe noi.


Pe scena canta baietii "din deschidere" canta de zor dar nu suntem atenti prea tare. Ne anunta ca unul din greii ce trebuiau sa bage in deschidere a fost arestat la vama si nu va ajunge. Hmmm! La un concert pop-rock al vreunei trupe de engleji albi te-ai fi intrebat cum de, oare ce. La un concert rap urlii Fuck the Police iar "artistul" arestat isi va lua niste grade in ierarhia de pe strada.

Jucam tetris si ajung eu pe post de tampon. Esti conditionat(a) sa te gandesti direct la produse intime dar eu eram tampon intre colegul de banca si Claudia. Balanul se face comod si-si intinde o ghioamba pe spatarul meu. Eu eram deja pozitionat la fel pe scaunul sotiei. Printre aburi de alcool imi graieste ceva dar n-am auzit, aveam si scuza: in jurul nostru era o harmalaie ca la concert.

"I'm sorry, what?" Niste baieti gentlemani, de salon, ca noi doi, se respecta. Cica daca ma deranjeaza ca sta cu mana dupa umerii mei, ca lui ii vine foarte comod? Ah, da, pai si eu stateam asa tocmai fiindca era mai comod. Deci omu' voia sa stea relax nu voia sa ne inhaitam la o hora cum am banuit vreo 0.00001 milisecunde. Nu mai asteapta raspunsul meu si isi trage mana.


Hai ca iara pleaca baietii. Incepe si concertul si devine incendiar. Nimeni nu mai sta loc si nimeni nu a mai sezut pana la final. In locul tiganilor acum sunt un grup de copii. Sau macar un copil. Ba! Cum plm a intrat un copil la concertul asta? Stai ba, nu e copil. E doar mic de statura.


Revin tiganii. Pleaca tiganii, revin copii. Iara revin tiganii. In fata mea, o 'izda se urca-n picioare pe scaunul din fata mea si filmeaza cu nesat. Pe scena, Snoop si Wiz fac show cu randul. Tiganul in calduri renunta sa mai frece coatele cu mine si se infige la urechea don'soarei. Prind o bucata de discutie, tiganul o certa ca s-a urcat in picioare pe scaun. Sa stii ca n-ar fi rau sa se dea jos, poate vad si eu scena. Tiganul are un singur plan in plan: what's your name? De ce? intreaba ea. Prietenul ei e atent la concert, nici nu observa.

Tiganul rateaza la femeie dar a invatat o schema. Se urca-n picioare pe scaun si filmeaza si el. Era destul de clar ce se intampla cand vezi un tigan matahalos beat si fumat urcat pe scaune culisante... hop... pardon, hip-hop isi da in mij tiganul, pe spate. Am sarit sa-l ajut dar doamna peste care se pravalise ca un trunchi de copac ii intinsese mana. Omu' parea sincer socat. Tovarasii lui au descoperit doar tarziu ca el testase cum se aude si de la nivelul solului. Apoi au plecat si dusi au fost. Apoi aflu de la Claudia ca alea nu erau locurile lor ci se furisau acolo. Hahahaha!


Tiganul cu sapca alba e omu in culpa.


Un concert tare de tot. Muzica pe gustul nostru iar baietii sunt showmeni de calitate. Am filmat des dar sunetul filmuletetelor a fost viciat ireparabil de bass-ul puternic.

Cel mai tare concert la care am fost pana acum, no doubt.

Snoop Dogg - Still a legend!!! Iar wiz Khalifa e Wiz Khalifa. Black 'n yella, black 'n yella.

Peace, bro!





Tuesday, 19 July 2016

Navetistu' v2.0

Imi spunea un tovaras acum ceva timp ca trece printr-o perioada buna, atat de buna incat nu-i vine sa creada. Gen, tot ce atingi se transforma in aur de 24k.

Eu aplic legea aia, a lui Murphy, unde trebuie sa iti pui niste intrebari daca observi ca ai mereu dreptate, impachetata pe subiectul asta... merge treaba dar cat va mai merge? Lipsa de incredere in propriile forte sau doar doza aia sanatoasa de paranoia? Sau poate doar paranoia?

La munca s-a tras tare si cu folos pesemne fiindca dupa un an si ceva in transee am avut tupeul sa cerem promovare. S-a intamplat destul de repede si uite-ma din nou in buricul targului, in miezul din... in Downtown, unde beneficiezi fara probleme de supraaglomeratie. Plus taxe.

In primele zile am bagat ca orice sardina ce se respecta, in conservele TTC: conserva subterana aka subway si conserva rosie aka autobuzul. Tot respectul pentru autobuze unde doar rar mai gasesti unul fara aer conditionat,dat la maximum in partea din spate, sa poata sa ajunga si acolo in fata. Pe ruta mea obisnuita Maria Sa TTC a bagat de vreo 2 luni si o cursa Express ce sare ca la moara statiile mai mici si opreste doar in marile intersectii plus cateva exceptii. Statia mea terminus nu face parte din exceptii asa ca faceam un timp excelent de la statia de metrou plus un 5 minute de mers pe jos. Evident, portiunea aia de drum nu are nici un dram de umbra sa te apere de soarele de vara torontoniana.

La metrou am facut niste studii de fezabilitate unde am identificat cu succes asa zisele sweet-spot-uri: in ce vagon sa urc pentru a ma lasa direct in fata scarilor. Orice secunda conteaza in goana dupa titlul mondial ce iti permite sa prinzi un loc pe scaun, in autobuz. Dar apoi s-a schimbat locul de munca si a trebuit sa penetrez si mai adanc in Downtown, tinta fiind acel cervix feroviar urban cunoscut de catre unii ca Union Station.

Articolul ala din The Sun despre temperaturile veratice din subteran nu a facut decat sa confirme ce mi-au soptit in privat propriile glande sudoripare: e cald cois, cam 29C pe peron si un 32C in vagoanele alea vechi de 200 de ani ce nu au aer conditionat. Foarte multe de altfel pe ruta Est-Vest.

Mereu am urat doua lucruri, sa te ude ciuciulete vreo ploaie in drumul tau spre munca sau sa transpiri ca un torontonian ce face naveta spre munca in metrou in anul 2016. Ambele variante implica o stare de disconfort ce se prelungeste pe mai multe ore. Nu vrei asta decat daca esti vreun Joachim Low si vrei un anumit miros propriu pe degetele tale, sa te ajute sa invingi. Americanii au si un termen pentru starea aia de imbibare in suc propriu - ass swamp. Mmmmmmm! Made in Germany.

Imagineaza-ti ce fain eram cand la Yonge and Bloor, asteptand un tren sa merg sud spre Union Station, inconjurat de concitadini, transpiram de zor fiindca trenurile alea nou noute adevaraciune cu aer conditionat in ele... scuipa aerul cald prin niste gure de ventilatie aflate pe acoperisul vagoanelor. Dar cand trenul e in statie, ghici unde se duce tot aerul cald expulzat de cateva zeci de aparate de A/C? Sa ne fie de bine. Iar in acea statie, dimineata... POATE apuci sa intri in al 3lea tren ce vine.

Si uite asa se imbina piesele de Tetris si aflu ca pe bani putini, favoare meets cadou,gen, as putea deveni sofer full time si sa sar din schema acea patura sociala numita un mod vulgar navetisti de ziua a 7a. Ce ma?

Am mostenit o masina cocheta si plina de personalitate si ma puteti recunoaste usor, eu sunt soferul de la volan. True story.

In ultima zi de mers cu transportul in comun am gandit asa: cois, ai de ales, mergi Est, ca de obicei... sau mergi Nord si schimbi 'colo? Hai sa mergem Nord pentru ca We the North in timp ce sustinem Jon Snow - King of the North. A fost cea mai proasta alegere ce am facut-o de cand am facut greseala sa ma apuc sa scriu din nou pe blog. Wait what?

Don Mills e in reparatii intre York Mills si Lawrence si a rezultat intr-un timp record intre Leslie si Don Mills - 35 de minute. Stateam in spume, in suc sudoripar clatinand din cap incredul vazand cum smekeri locali foloseau plaza aia unde e Popeye's sa evite vreo 100 de metri de trafic statut. Intrau undeva in spate si "ieseau din plaza" un pic mai la vale. Si canadianul politicos ii lasa. Pe toti.

E clar ca trebuie sa ma fac sofer.

E mai misto de la volan.

Sa fie-n-trun ceas bun. De firma. Elvetian, preferabil.





Saturday, 16 July 2016

Efectul boomerang

Desi stiu altii cum sunt, limbajul de lemn implica sa repeti expresii uzitate deci: nu stiu altii cum sunt sunt dar, la astea cu scrisul, pe blog sau alte alea, e din cauza ca nu te poti opri. Uzina functioneaza, uita-te la ale mele tample, vezi venele pulsande si combustibilul nu-i benzina.

Exact cum imi propusesem, blogul s-a suprapus pe perioada de acomodare post aselenizare. La un moment dat, acel combustibil "ce nu-i benzina ci inima ce-mi pune pixu-n mana si-mi conduce mana" s-a diluat cu stress, lipsa de timp, lipsa de motivatie, lene, etc. La fel ca atunci cand de-a lungul timpului locul dintre ax si roata se imbacseste cu praf, gunoi si atze facand rotatia greoaie si ducand spre blocaj.

Blogul meu nu a fost niciodata un dialog ci mereu a fost unidirectional, unde eu slobozeam cunoastere si nu asteptam confirmarea nimanui. Internaut veteran, am facut ce era normal de facut in situatia asta - nu lasi comentariile la liber caci pierzi. Internautul de zi cu zi iubeste sa isi ridice cota la bursa lasand comentarii pe blogul tau unde ei se pisa pe tine fiindca "ce paula lui, nu?"

Casasesimtaelbine! Dar eu nu am fost acolo niciodata sa te compari tu cu mine si sa te fac sa te simti mai bine despre persoana ta.

In plus, eu eram amuzant doar cand dadeam din casa povesti suculente si carbogazoase, istorii numa' bune de folosit de catre "ziaristi" de la un ziar dubios din Romania... pentru propaganda serviciilor in vreun ordin de zi gen "nu imigrati in Canada, bai roman'lor, ca ajungeti ca Asta". Daca nu am mai fost amuzant am ramas doar arogant, nu?

Fiindca eu am access la inside information, pentru mine blogul e un fel de grafic al evolutiei mele si al sotiei pe parcursul acelor ani si e extrem de interesant sa identific perioadele negre de cele de relax, cu exprimari "la cald". Am fost blagosloviti si cu niste intamplari mai iesite din comun, e adevarat, si alea au parfumul original al unui reportaj de la fata locului.

2016 e Anul Maimutei dar anul asta de pauza bloggeristica il voi numi Anul Lipsa.

Pe scurt, suntem bine. S-a tras tare sa intarim fundatia a ce am construit in anul de dinainte si cred ca s-a facut treaba buna pana acum. Suntem cam pe la mijlocul planului cu bataie lunga dar partea a doua e cea mai complicata si dureaza mai mult. Cum e in jocurile video, devine mai greu iar tu tre sa devii mai bun.

Ca nu e nimeni pe aici sa faca asta, imi auto-urez "Bine-am revenit!". La multi ani mi s-a urat deja deci e ok.

Implicit iti urez Bine-ai revenit! si tie, cititorule.