Wednesday, 25 December 2013

Politicking in ritm de Jingle Bells

Ieri frustrarea atinsese cote maxime cand am descoperit ca la Est, Vest si Sud de noi cladirile au curent si noi nu. Si la munca discutand cu residenti paream nerezonabil in aprecieri si cumva, paream ca exageram. Recunosc ca vorbea in primul rand frustrarea. Dovada ca dupa munca, ajungand acasa exact in ziua in care cel de sus poruncise sa se faca lumine, si se facuse, o data cu usurarea ca "it's finally over" a venit si relaxarea. Un dus fierbinte a ajutat si el. Revenirea la normal a ajutat. Era inca frig in apartament dar eram pe drumul cel bun. Cu moralul pe plus am iesit chiar la -14 C sa facem poze... nu? Sa avem si amintiri fotografice de la apocalipsa. Noe, desi avea telefon mobil, avea Nokia 3310, fara camera video si n-a putut face poze la Potop. Dar la urmatoarea apocalipsa... se vor gasi cativa sa traga repede niste poze si sa le bage pe Instagram. Ba fiind Marti, am fost si la film... sa vedem American Hustle... un film bun... din cate stiu nominalizat la Oeskar si avand o distributie de exceptie, limbajul de lemn folosit pentru alte filme nedreptatind zic eu, aceasta generatie exceptionala de tineri actori castigatori sau nominalizati la Marele Premiu de Formula 1 de la Suzuka: Bale, Lawrence, Cooper sau chiar Renner, stand -up comedian-ul Louis C.K., gingerul de Amy Adams si scurta aparitie a lu De Niro. Si fiindca veni vorba de De Niro... ne-am spart de ras la filmul The Family... un film ce m-a luat prin surprindere total. Dar revenind la AH, Bale aduce un omagiu lui De Niro prin interpretarea lui iar Lawrence... dovedeste ca "that stupid face" din Starvation Gaymes e poate acting si nu lack of skills.
Ieri, ultimile update-uri pe internet anuntau ca e nasol frate si ca pentru unii se poate prelungi pana in weekend. Numai asta e suficient sa te faca sa iti iei campii. But wait, there's more. Mereu e mai mult.
Nu urmaresc politiCA CAnadiana cu un ochi atent dar macar trendurile le stiu. Politica locala la fel, poate mai mult din cauza celebritatii lu' Rob Ford F150. Am inteles din delcaratia lu Fordescu ca nu e situatie de "stare de urgenta", cel putin nu inca. Ma gandeam si eu... hai las-o-n paula goala, ca nu e cazul sa retragi acum soldatii din Irak si Afganistan sa vina sa deszapezeasca orasul, nu? Sau sa-i aduca pe aia de la Cercul polar ce stau cu curu pe rezervele de petrol din Nord incercand sa goneasca rusii ce adulmeca prin zona, zilele astea. Si iar o iau pe aratura si-mi amintesc de fail-ul Rusesc cu vanzarea Alaskai catre americani. Iar americanii, la fel, alti vizionari, considerau la vremea aia ca au facut o afacere inutila si ca au platit incredibil de mult... achizitia nejustificandu-se in nici o masura. Oh, da. $7.2 milioane in 1867. Teoria conspiratiei, evident... Rusia avea nevoie de bani cica sa platesca unu imprumut luat de la Nutu Camataru... aka familia Rottschild... sau cum citesc americanii culti - Rots-ciaild. Implicarea lui Scut Rosu in crearea statelor unite, a razboaielor mondiale sunt doar coincidente ce se scurg prin gaurile din cartile de istorie si fac subiectul discutiilor neadaptatilor sociali, drogatilor si a oamenilor rai in general.
Si uite ca vorbim de oamenii rai ajungem la politicieni, niste oameni de bine, care vorbesc bine dar fac cum fuck si iese rau. In Toronto Sun m-a scos din minti domnul Joe Warmington (bun nume are si asta sa vorbeasca de oameni ce stau in frig, zici ca e la caterinca pus)care in editorialul acesta face un joc de cuvinte si ne expliCA CA "Mayor Rob Ford won't be iced during crisis". Pe scurt, acest Gheo Caldurescu ne explica pe lung, ca acest primar Rob Ford Focus (an de fabricatie 1998 cu transmisie manuala) se va tine tare si nu va pica in plasa intinsa de adversarii lui politici. Sunt scolit in maniPULArea asta caci, nu-i asa, nu degeaba ma uit la emisiunile lui Banciu, unde cand vine vorba de politica se vorbeste doar despre adversarii politici ai lui Basescu, intr-o Romanie unde Basescu nu a fost presedinte in ultimii 8 ani, unde nu a influentat in forta jocurile politice, unde MRU sau Boc n-au fost niciodata prim-ministrii, Udrea e o fata prea finuta sa fie murdarita de aia de la Antene, iar aia de la categoria grea - Videanu, Blaga sau Oprea... n-au existat. Deci Obiectivitate. Ce observ eu la Gheo este ca lui nu-i place de Kathleen Wynn si de vice-primar ca incearca sa se foloseasca de criza aceasta sa il inlature complet de la primarie pe drogat. Editorialul e imens si ai nevoie de vointa sa-l parcurgi tot dar nu vei gasi in nici un moment vreo referire la faptul ca poate e pentru binele NOSTRU ca dobitocul sa plece... si ca poate mai rau fara el oricum nu are cum sa fie. Nu... se discuta la un nivel academic, impartial, obiectiv... la nivel de principii si doctrine politice despre lipsa de deontologie a adevrsarilor lui Ford Fiesta. Ca mie in mijlocul crizei de asta imi ardea... de deontologie... de lipsa de fairplay a altor politicieni vizavi de un drogat arogant ce nu vrea sa-si dea demisia de la Primarie desi el, in functie, se poza in ghetto cu parnaiasi, el fumand droguri de mare risc... si de cacat, as preciza eu... crack cocaine fiind unul dintre cele mai penale droguri ever. Iluzia de libertate fiind pe primul loc intre droguri, fireste.
De ce zic asta? Because there's more.
Ford Bronco a mintit in nenumarate randuri, spunand si repetand ca nu e adevarat, el nu a fumat crack cocaine. Apoi, atentionat de tovarasii din Militie ca exista un intreg dosar cu poze si filme flagrante a inceput shitspread control... dupa reteta pe care am pus-o pe blog cu alta ocazie. A iesit public, a plans, si-a cerut iertare, si-a dat drop si a spus ca a fost prost, ca era beat... da... asta da scuza. Deci ASTA, vrea sa fie luat in serios. Apoi, dupa reteta politicienilor romani... nu si-a dat demisia fiindca asta ar fi fost un gest de lasitate... o vrajeala de genul asta auzi doar inainte de a ti se intoarce ziarul la alba neagra si daca esti prost, pui si botul. In mod legitim, oamenii de bine au incercat sa-l forteze sa demisioneze cand au vazut ca e de neam prost. Acum sincer... cand vezi un porc puhav ca el, cu fata de gunoi alb... cand l-ai vazut pre-"dat in vileag" cand era star-superstar-megastar-ciumegastar... cand deborda de aroganta ca Becali urcat pe Maibach... ALA e Rob Ford... ahtiat dupa postul de primar ce-i garanteaza un loc in fata microfoanelor de unde sa ne dea sfaturi. ALA e. Si apoi vii si imi spui ca el incearca sa salveze banii de la bugetul local, ca el nu incearca sa panicheze fara rost lumea declarand stare de urgenta, ca nu vrea sa aduca armata pe strazile torontoniene cum facuse un fost primar? Sau de fapt... REALITATEA: multe din atributiile executive i se luasera deja si erau date viceprimarului (pe care nu-l controleaza) iar desi declararea starii de urgenta era de competenta lui... automat comanda trecea TOTAL catre vice primar, Ford devenind doar un porc bagator de seama. Iar asa ceva... nu se putea, nu? Aici nu e vorba de oamenii ramasi in intuneric si frig. Degeaba te plangi ca puradeii tai sunt si ei in frig "si poate vei fi nevoit sa-i duci la un hotel" (mi s-a umplut paula de lacrimi), degeaba faci tu vizite la centrele alea unde te puteai duce sa stai la asa zisele Warming Centres. Aia e fix paula, cois. Nu panica, nu armata, nu tancuri pe strazi. Nu. L-am intrebat pe Rick Ross ce inseamna PRACTIC declararea starii de urgenta in situatii de genul acesta. Mi-a spus ca guvernul provincial se implica si in general se aduc mai multe resurse mai ales prin angajarea firmelor particulare de electricieni sau astia de taiat lemne, etc. Outsourcing. Aaaah... Mda.
E adevarat, ca guvernul provincial deja facuse asta intr-o anumita masura iar Toronto Hydro au intelegeri cu Manitoba si chiar Michigan sa trimita oameni de-ai lor cand se intampla nenorocirea. Exasperat de intrebarile reporterilor ce trageau catre declararea starii de urgenta Ford ne-a explicat din nou cat suntem de tarani: “Yes, there are a few people who have been inconvenienced, that’s Mother Nature for you.” 300 000 de oameni sunt "a few" si nu te poti supara pe Mama Natura. Trecand peste grobianismul acestui mistret ce ne priveste de sus in timp ce-i pasa de noi, nimeni nu se supara pe Mama Natura (si de ce ai face-o? cand e de bine e de la dumnezeu, cand e urgie e de la mama natura? nu, dumnezeu e de vina.)eu nu am zis de natura ci de raspunsul TAU si al departamentelor din subordinea ta la capriciile naturii.
Si uite asa ajungi sa te duci la vot. Daca Ford va candida din nou, ma refer. Ma duc, intru in incinta si intreb: Nu va suparati, aici se voteaza contra lui Ford? Am sa am si un sticky la mine pe care o sa scrie "Because Fuck You! That’s Mother Nature for you!” Scopul e sa ma simt eu mai bine, nu sa citeasca el. Logic, nu?
Nu pot sa nu mentionez dobitocii ce lasau comentarii. Toti imbecilii care te sfatuiau sa mergi la un warming centre daca ti-e frig nu sa ceri sa fie declarata starea de urgenta. Toti taraie-buca aia maciomeni din Chebec ce se laudau ca ei au stat si o luna fara curent si noi astia din Toronto suntem niste pussies ca ne cacam pe noi dupa 2 zile. Parca-i vad stand cu piepturile dezgolite infruntand urgia in varful nametilor si zbiernad "C'est rien pour mois! Je suis quebecois." Da esti un quebeCOIS, cois. Sigur pe ei ii durea la banana cand stateau in frig la vreme aia si rabdau cu indarjire iar cand en fin au reparat reteaua electrica s-au debransat singuri din principiu. La toti astia le doresc sa rabde doua zile fara electricitate, indiferent de anotimp, cand vine electricianul la ei in salonul de la Reanimare si bagand capul prin usa sa le spuna: Baieti, luati o gura mare de aer ca o sa se ia curentul vreo 48 de ore. Va dedic muje!

Si acestea "ziind fise", vorba incurcata a lui Radu Pietreanu intr-un spectacol din perioada cand traia Blondul... a venit Craciunul.
Ura din acest articol nu ma opreste sa va urez in mod sincer un Craciun Fericit, Sarbatori Fericite... distractie de Revelion si sa aveti un an nou cu ce trebuie in el, fara nasoale.

Monday, 23 December 2013

Epistola din anul 1813

In anului Domnului 2013... aaaahhh... 1813 scriu acest ravas muind ghinionul, natura, slabul sistem imunitar al retelei electrice... aaahhh nu, muind condeiul in calimara... fucking shit.
Asta e unul din dezavantajele sa nu ai cablu... nu te poti uita la stiri sa vezi si tu o data la cativa ani o stire folositoare. Bine, n-ai cum sa nu fi auzit de blestemul lu freezing rain caci toata lumea vorbea de asta, dar ai nevoie de experienta de viata in domeniu ca sa intelegi implicatiile. Caci la o adica cu ce ma afecteaza pe mine freezing rain-ul cand eu acasa am curent electric si totul e piersicuta? Plec de acasa sa merg la munca iar acolo este electricitate. Cu ce m-a afectat pe mine ca pe drum vedeam semafoare oprite sau cvartale intregi fara curent? La modul practic cu nimic.
La munca am inceput sa iau contact cu problema dar traiam intr-un bubble si nu reuseam sa percep dimensiunile problemei. Residenti aflati in vizite pe la prieteni sau neamuri sunau sa afle daca (..) cladirea are curent electric. Le raspundeam la limita dintre politete si agasare, adica ce sloboz va agitati atata?! Apoi vine unu si ma anunta ca au cazut copaci, chiar aici pe strada, nitel mai la vale. "Au cazut copaci" se traduce prin s-au rupt crengi, e adevarat, unele mai maricele... dar nu copaci. Cand am ajuns la munca afara inca ploua generos... sa creasca recolta. Un resident cu care schimb caterinci vine de afara cu cainele in lesa si ma anunta ca aluneca destul de tare aici pe trotuar si ar trebui aruncata niste sare pe jos. Ma simteam cam reluctant in momentul ala si cred ca mi s-a citit pe fata caci Omu Span mi-a spus sa ma tin un pic sa nu cad de lesa cainelui ca se duce el. Baiat fain. Las' sa se duca, ca Omu Span mereu se tireaza de Craciun... nu da nici o sticla de vinoasa de 10 parai. Pana la sfarsitul turei oricum am mai pus si eu sare de 3 ori iar firma angajata cu contract pentru asta, de inca doua ori iar superintendentul de weekend inca o data. Caci era fucking ridiculous.
Copacii aratau minunat. Mai ales aia ce nu se rupsesera inca de la greutatea ghetii. Un peisaj feeric rupt cu brutalitate din felicitarile de craciun pline cu sclipici din ala de ti se ia pe mana. Lumea pasea atenta pe gheata apoi se mai oprea sa faca o poza. Minunat! Telefoanele au continuat. Guest Suite-ul e liber? Prea multi aveau familie cu copii mici ce ramasesera fara electirictate in casa lor de milioane de dolari si acum ar fi venit si ei la caldura. Nasol. E ocupat. Ma suna cleanera. Are o voce adormita si ma intreaba plina de speranta daca este electricitate la cladire. Ii distrug sperantele - ESTE! Ma suna si colegul meu. Asta stie ca trebuie sa vina la munca indiferent daca este sau nu este curent electric dar vrea sa stie ce sa-si aduca la el. Din fericire aici sunt de toate si e marfa rau. Vine o residenta cu care ma inteleg bine. N-are chef sa iasa din casa dar trebuie sa mearga sa ia cadoul maica-si de la Yonge and Bloor. Really, honey? Si cum vrei sa faci asta caci subway-ul e oprit? ARE YOU FUCKING KIDDING ME?!! Nope. Residentul ce garanteaza pentru mine in fata guvernului canadian vrea sa plece impreuna cu girlfriend-ul. De lene, sambata noaptea isi lasa masina pe strada in fata cladirii. No problem in ORICE alta noaptea... dar nu azi beibii, nu azi. Are un strat de gheata pe masina si acum nu mai poate deschide portiera. Ii vine sa-si dea genunchi in coaie. Ma intreaba de un "ice pick" si ii ofer un briceag iar el se uita nedumerit la mine, cum ca ce sa faca cu un briceag? Dar ce cacat faceai cu un ice pick? Ma intreaba daca poate sa ia semnul ala cu Piso Mojado sa dea cu el in masina ?!!! Ia-l frate! Revine. A reusit.
Ajunge colegul, marele Darius Sah Mat. Are parul valvoi. A ajuns cu jumatate de ceas mai repede dar se ascunde in baie si cand iese de acolo e aranjat gigea, barbierit si parfumat. Incepe sa se planga. N-are electirictate. E frig. E intuneric. Nevasta-sa a fost in o mie de locuri sa ia de mancare, gen Mickey D sau Timmy dar peste tot sunt cozi ca-n comunism. Stam de vorba si realizeaza ce de cacat ar fi fost sa nu fie nici la munca electricitate. L-a intrebat nevasta ce au sa faca cu mancarea din congelator? El a sfatuit-o sa nu mai deschia congelatorul deloc, sa-l lase asa... sa nu iasa mirosul. Cois, de ce nu scoti carnea pe balcon? ???!!??!!!! That's a good idea. Oh, Sherlock... ma faci sa rosesc.
Vine si cleaner-a. Nici ea nu are curent. Rad de ei fiindca NUMAI LA FRAIERI li se intampla asta. Plecam acasa. Facem poze si filmam nasolelile. Cam 19 din 20 semafoare nu functioneaza. By default se aplica Stop All Way. Dar lumea e retardata si aplica exact ca in manual fara sa caste ochii sa vada exact ce se intampla. Ai 10 masini incercand sa mearga Est si un dinspre Est asteptand sa faca stanga. Pleaca o masina din 10 si a doua asteapta sa treaca ala ce face stanga, caci asa e, nu?... o data unu, o data altul... NU ba muie, NU... Ca asa nu mai ajungi niciodata acasa. Oh... dar pe aia i-ai vazut? Aia care fac full stop la o intersectie doar din dreapta, cu vizibilitate maxima, si fara sa vina absolut nimeni? Desi in spatele tau asteapta o intreaga coloana?
Acum vreo saptamana si ceva, cand era zapada aia mai consistenta Claudia punea in cuvinte ceva foarte bun. Mereu ma minunam cand dadea cate o zapada in tari cu clima blanda gen Spania... unde la primul fulg ce atingea pamantul se inchideau scolile si se intamplau accidente in lant si se ajungea la o stare generala de amock. E de inteles. Unii vad zapada doar in poze. Dar in Canada ce cacat de scuza ai sa conduci ca un dobitoc? Cred ca nu e ploaie sau ninsoare sa nu scada viteza medie in trafic cu 20 km/h desi nu e furtuna tropicala si nici polei pe jos. Uite mesaj de la Rick Ross, in drum spre munca pe 17 Decembrie: "Why is everybody driving 30 urghhhhh! (eu, ironic: must be the terrible blizzard out there) El: "This is not a terrible blizzard. If it was wouldn't be singing Christmas songs and texting while driving."
Cu cat ne apropiem de casa cu atat ni se duce increderea. Blocul nu prezinta nici un cacat de lumina in geamuri. Sper ca macar laba aia de superintendent sa fi lasat usa de la garaj deschisa. A lasat-o. Acasa tristete maxima. Si e frig. Ce naiba facem? Cu o zi inainte tocmai pusesem pe hard disk vreo 20 de filme bune, filme pentru care am platit bani si taxe, fiindca, nu-i asa, producerea lor a costat bani si e corect sa ii rasplatim inapoi platind un cost minim. Ihim. Mancam si incepem un joc de rummy. Ne ia somnul. Am avut noroc si am dormit absolut toata ziua. Hai din nou la munca. Am bea o cafea... dar de unde, fra'... de unde? Uite un Mac. Hoardele de mancaciosi au golit tot... Camionul e acolo si baietii descarca de zor. O okioasa o anunta pe Claudia ca peste vreo 4-5 ore vor deschide. Biiine, maaah! Din masina ne uitam ca la ET la un jogger... pe unii chiar ii doare-n pula. Mai vazusem un mos facand jogging inainte de miezul noptii la -19 grade. Dar acolo e cu scurt circuit la placa de baza... alta problema.
La munca este curent in continuare. Excelent. Speram ca la intoarcere avem si acasa. Imediat dupa ce ne-am culcat au fost doua incercari ratate, in care filtrul acvariului a carait pentru cateva secunde si apoi a amutit. Adormisem la loc multumit ca la trezire va fi bine. N-a fost.
Nasol sa traiesti ca in 1800. Nasol sa realizezi ca aproape totul depinde de electricitate. De aceea e interesant serialul Revolution caci tocmai asta e subiectul... daca dispare electricitatea suntem in 1800 all over again fara sa fim pregatiti pentru asta.

Uite si niste link-uri de referinta:
National Post
Toronto Sun

PS: Lasa, ba... cine te-a pus sa vii in Canada?

Wednesday, 18 December 2013

O Tannenbaum

E perioada aia a lunii... Decembrie. Lumea e in priza. Aproape imposibil sa gasesti parcare la Mall. Stiti voi, Holiday Season.
Noi am fost destul de busy, busy with life, cum se zice. Am reactivat abonamentul la YMCA. Il intrerupsesem prin Aprilie si facusem crize ca am reusit sa ajungem cu o zi dupa ce trasese banii pentru inca o luna de abonament... tipic pentru noi. Am avut surpriza sa aflam ca n-au fost carnati cu noi si au pastrat banii ca si credit pentru data viitoare. Bun asa. E greu la deal din nou. Dar semne bune anul are.
Apoi a venit ziua Claudiei. In anii trecuti, oricat incercam, nu iesea nimic extraordinar. Ziua mea e vara si mereu reuseam sa mergem pe undeva cateva zile, gasind distractie. Iarna... mai greu. Anul acesta insa a iesit bine. Joi ne-am intalnit cu familia iar Vineri dimineata eram programati sa mergem la Acvariu lu' Ripley din seria Alien. Glumesc, evident... linkul e aici. Planuiam de mult sa mergem dar hotarasem de ceva timp sa-l "punem deoparte" pentru ziua Claudiei. Ideea era sa ne trezim devreme si sa fim acolo la ora 9, cand se deschide, in incercarea de a evita hoardele de copchii. Ca voiam priveliste neobstructionata de strumfi. Ma trezesc, bag cafea si arunc o geana la telefon si vad ca El Jefe Rick Ross imi trimisese un mesaj SOS sa lucrez dimineata ca el moare de la viroza respiratorie. Biiine maaaah!
Deci acvariul.
Afara erau minus 1 metru cub Celsius dar noi ne-am luat gecile de piele caci stiam ca va fi cald inauntru si nu aveam de gand sa ma lafai in minunata clima canadiana prea mult. In and out! Oricum e prea cald inauntru si dupa 5 minute m-am intors la intrare si am lasat gecile la garderoba. $1 de persoana. Ah, pretul biletului e $29.98. Noua ne-a placut mult si ne-am distrat. Partea cu rechinii e cea mai tare si am petrecut mai mult timp acolo holbandu-ne si facand poze. Cred ca am stat vreo 2 ore si ceva, in total. Ne-am bagat prin toate alea, cot la cap cu toti copiii. Am facut bine-nteles si crize vazand copii fara lesa si nedresati remarcandu-se aici o mama blonda ce isi striga odrasla de textura mulatra sa se dea la o parte iar acesta, Walker pe numele lui, refuza sa se ridice la inaltimea numelui si prefera sa stea privind in abis in timp ce abisul privea in ochii lui.
Dupa, ne-am plimbat printr-un Mall si am ajuns acasa pe la ora 3. Skype cu familia de peste ocean. La 6 si jumatate era programata surpriza pentru Claudia. Divulgasem ca era vorba de o rezervare facuta la un restaurant. Doar ca era un restaurant mai altfel. Se numeste "Mysteriously Yours Dinner Theatre" si unde pe langa faptul ca mananci ai parte si de o piesa de teatru cu subiect de carte politista. Restaurantul e pe Yonge, la doua blocuri sud de Eglinton. E surprinzator sa vezi ce gasesti la subsol... cand intrarea nu promite mai nimic. Sala e mare si dichisita cu destul gust. Mesele nu-s chiar atat de aerisite dar ai destul loc. Mancarea a fost buna cu o singura precizare... pentru un motiv ce nu mi-l amintesc am decis sa luam Pui... dar denumirea fancy din Meniu se refera doar la pui cu piure de cartofi asezonat cu nejte questii... dar piure cu pui.
Show-ul. Actorii vin "in rol" la fiecare masa cu jumatate de ceas inainte de incepere si discuta cu oaspetii, fac glume, si in general incearca sa memoreze numele de pe ecusoanele ce le poarta fiecare in piept pentru a vedea cine e material bun de a fi implicat in sceneta. Eu stiam asta asa ca atunci cand am fost abordat de "Carson - The Butler" am raspuns "No ingles". "No english? Well, you're in for a loong night, my friend." Yeah, what eva', pinche mayate. Piesa e amuzanta si desi initial ai impresia ca teatrul se va petrece pe scena de fapt actorii stau la mese, imprastiati prin sala, se plimba printre mese spunandu-si replicile si interactionand cu oaspetii... cu unii dintre ei discutand dinainte ce sa spuna. Au anumite "victime" ce devin subiect constant de gluma dar totul e finut si de bun gust. Am stat 3 ore si jumatate acolo... cina plus show. Excelent. Vom mai merge sigur... show-ul se schimba periodic. Tot ne spusesem sa mergem la Medieval Times si saptamana asta numai ce a gasit Claudia oferta pe Groupon. Am luat si acolo. Sambata a fost "lazy Sunday"... iar la ora 3 ne luptam cu urgia sa mergem sa vedem filmul The Hobbit. Fusesem si la Fomistii Luptatori cu o saptamana inainte dar oricat incerc nu pot sa intru in povestea aia. Raspunsul e simplu: nu mai fa copii. Singura explicatie pentru natalitatea din districte e ca aia de la Capitala nu le dau prezervative sau anticonceptionale iar barbatii sunt prea inceti si nu reusesc s-o scoata la timp. Cel mai bun actor din film e prezentatorul. Word. "Hhahhahahahhhahahhaha!"
Apoi din nou la munca. Un weekend de cacat... din ala in care e frig de te caci pe tine si absolut totul se duce pulii de suflet. Doua lifturi din trei stricate... suni pentru service la ora 1 am si ala apare 10 ore mai tarziu si nu repara nimic timp de 5 ore. Tevi sparte. Residenti ce se plang. Residenti blocati in lift. Pompierii. Imi aminteste de perioada cand eram Supererou. Good times! FUCK YOU!
Mai e un pic si tragem linie sa facem calculul pentru 2013. 2+0+1+3+20+13+201+2013 - exactcattrebuie = 33... cifra masonica = teoria conspiratie = satan 'n shit.
La multi ani, draga mea Claudia!
Sarbatori Fericite, oameni buni!


Monday, 2 December 2013

De Ce 'mbrie?

Multi ani traiasque la mama Romania. Sa-i fie de bine.
Inca sunt de parerea originala ca aia de au facut unirea in Decembrie nu s-au gandit abso-fucking-lut deloc la odraslele odraslelor- odraslelor-odraslelor lor care, in vremuri mai bune, intr-un anotimp mai calduros, cum de exemplu opereaza tarile nord-americane, vezi July 1st-July 4th-September 14, ar fi sarbatorit cum se cuvine. Numai un adevarat dusman de clasa ar face unire iarna, cand nu poti sarbatori deloc la un gratar in fata blocului si cand se stie ca iti ingheata mana pe pet-ul de bere. In aerul rece manelele nu se propaga la capacitate maxima in atmosfera si daca mai ai si zapada aceasta va mai absorbi din sunetul suav de balcan. Deci FAIL!
Eu am sarbatorit la munca alaturi de un invitat la o petrecere, aici in bloc. El era mort de beat, isi amintea de mine de acum exact un an, si in general a inceput sa-mi spuna ca-si baga pula-n capul meu. L-am rugat sa-si bage pula-n capul lu astialalti de pe aici si sa nu mai agite paharul ala de vin rosu. Mi-a povestit drama vietii lui, practic un scenariu de film bollywoodian clasic. Printre ele mai avea puseuri de nationalism in care se batea in pieptul dezgolit, strivind violent parul pubian dintre sfarcuri, reprezantand pentru Mamuska Oltenia. Va spun, it can't get better than this. Un tovaras de-al lui l-a tras de guler cu forta in taxi in timp ce el urla "Forza Craiova!". Representing!
Initial articolul avea drept titlu "Movember" dar dat fiindca mie mi-e lene s-a facut deja Decembrie. Rick Ross, Le Chef Supreme, die großartige Supervisor, are o pasiune pentru Movember si tot ce reprezinta ea. Omu are si tatuaj, facut gratis in campania de anul acesta. A format omul o echipa de mustaciosi si a trasat sarcini. Ne-a trimis emailuri saptamanale cu texte incredibil de lungi cu mesaje motivatoare dar dupa vreo doua saptamani a cam inteles ca noi ne jurasem doar sa crestem niste pilozitate imblanita hranita cu glucasil sub nanaurile noastre bune de studiu la Academia de Rinologie Plastica. Lumea tre' sa doneze pentru bolile specifice masculilor feroce si neferoce, caritate in spirit nord-american. Mie par pubian pe mecla imi creste destul de rarut, si fiindca n-am complexe specifice, nu cred ca cu cat ai barba mai deasa cu atat o ai mai lunga, mai neagra, mai groasa si fara claustrofobie, gata sa se bage in locuri stramte si intunecate. Eu doar ma felicit ca nu trebuie sa barbieresc zi de zi de zi de zi. Pastrez insa o lesinatura de "cioc". Explic astea ca sa se inteleaga cum e sa fii "pe invers" (wait, what?) o luna de zile. Adica sa rad ciocul si sa pastrez mustata. Ping, MUSTATA! (doar pentru cunoscatorii de folclor)
Ideea de Movember e sa te razi complet pe 1 Noiembrie si sa lasi peluza sa creasca doar pe si lateral de santul subnazal. Si porti mustata ca pe un simbol al luptei impotriva cancerului la colon, prostata, etc. Pana aici eu am fost de acord. La cerutul banilor in schimb... cam nasol. Eu n-am prieteni si aia care-i am doar n-o sa le cer bani, ca nu-s bulangiu. Cu lumea nu prea ma intalnesc si nici nu am de gand sa stau cu clopotelul in mall. Deci, draga Rick Ross. Imi pare rau. Si-mi pare rau si pentru Vineri. Hehehehhe!
Dupa ce am incheiat saptamana de munca, primul lucru ce l-am facut a fost sa dau mustata jos. Stiu, stiu... era abia 28 Noiembrie. Pai si ce? Nu ma mai intalnesc cu Rick Ross pana luni care e deja Decembrie. Planul perfect. Vineri pe la 10 si ceva primesc mesaj de la el. Call me when you have a chance. Cacat, iar vrea sa lucrez in plus pentru careva? Hai ca-l sun. Voia sa vin la munca. Dar nu ce credeam. Cica ce fac Samabata inainte de pranz? Hai ca vine sa ma ia de acasa sa dam o fuga pana la munca sincronizandu-ne perfect cu schimbul de tura al celorlalti doi colegi si impreuna sa facem o fotografie de grup etalandu-ne barbatiile si de ce nu, si mustatile noastre puternice. Oooooh shit!!!!! L-am mintit in prima instanta dar tiganul nu se lasa. Pana la urma i-am spus: bro, don't make me lie to you. I shaved that shit... less than an hour ago (mai degraba vreo 27 de ore). NOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOO! Imi pare rau bro, frate.
In echipa noastra gospodin Lenin e pustan si mustata lui n-avea vlaga dar iranianul Darius aka Sah Mat avea o mustata puternica precum Gheorghe, liderul galeriei steliste. I-am aratat poze pe net, ca nu ma credea cand ii spuneam ca seamana cu Carlos Sacalul in pozele din anii 70. Si ca tot veni vorba de Carlos Sacalul aka Darius Za Greit, vin acum cateva saptamani la munca si vad pe o ciorna de-a lui ca-si notase ceva. "Comisar acuza". L-am intrebat: Un comisar acuza? Really?! Cica filmele lui Nicolaescu rulau in Iran cand era el ficior. Poate e doar o coincidenta dar un cuplu de iranieni de varsta mea, ce locuiesc aici, sunt mare amatori de filme straine in general dar si filme romanesti. Vara aceasta chiar au mers la TIFF sa vada filmul romanesc Pozitia Copilului si au fost incantati. Si mi-am promis ca daca n-o sa-mi fie lene vreodata poate ii surprind cu niste filme romanesti subtitrate pe un DVD sau doua.
Si ca sa inchei in acelasi registru de iranieni si fire de par... a fost a PATRA oara cand m-am tuns la iranianca aia si e a treia oara cand ma ciunteste. Prima oara eram printre primii ei clienti si cand a terminat de tuns a rasuflat usurata de m-am uitat de 300 de ori sa vad WTF? Apoi lua mai mult deasupra de urechea stanga. La sfarsit, cand iti tine oglinda sa iti vezi in sfarsit ceafa, o tine doar inspre dreapta. Ultima oara a facut la fel. De data asta nu luase prea mult din par... ci doar imi ciupise un pic din lobul urechii cand a dat cu masina de tuns. O nimica toata. Dar enough it's enough. Am de gand sa ma duc sa vorbesc cu ea in particular si sa-i spun ca eu sunt un pelerin geto-dac in cautarea frezei perfecte si ca nu vreau sa-i fac probleme cu seful ei (ala de seamana leit cu Chang din Hangover) dar cand ma vede ca vin la tuns sa se faCA CA e busy. Nu ma intereseaza ce minte... dar eu nu ma mai tund la ea si in nici intr-un caz nu am sa fiu eu cel ce o evita. Trei din patru inseamna ca nu a fost o intamplare.
Uite aici o poza cu Movember facut cum trebuie. REPRESENTING!!!!