Showing posts with label cacat. Show all posts
Showing posts with label cacat. Show all posts

Friday 8 June 2012

Younie

Seful Claudiei e un carnat. Ieri a decis ca nu vine la munca. Cica are gripa. Seful ei e carnat de porc deci gripa lui e porcina. I s-a tras de la soriciul gros. Astfel, ala de a lucrat de noapte a bagat 4 ore in plus iar Claudia a trebuit sa inceapa cu 4 ore mai devreme. Azi la fel, doar ca azi carnatul a ars-o deghizat in cacat si nu a mai anuntat firma ci totul s-a facut intern, in matul gros. El va plati cash pentru aceasta clisma si astfel va scapa cu fata curata. Shit happens dar o mana spala pe alta.
De asta si ieri si azi am mers la munca cu autobuzul. Nu mai fusesem demult. O zi superba. mergeam pe alee catre statia de autobuz si a trebuit sa ma aplec sa nu zgarii cu capatana niste crengi grele de tei. Nu stiu daca a fost mirosul sau vazul florilor de tei dar am fost transportat direct in copilarie, in parcarea de la RENK, acolo unde intorc tramvaiele, acolo unde am crescut. Ador momentele alea in care un miros oarecare iti umple mintea de amintiri placute, de demult. Mai inainte i-am spus okiosului meu preferat sa nu se bucure asa de tare ca termina liceul caci adulthood ain't no fun. Nu cred ca intelege. Dar nici nu-mi pasa.
Cincizeci de metri mai incolo, pierdut in reverie, revin la realitate cand un grup de copii de clasa intai sau a doua urla la mine dintr-un school bus. Le-am aratat muie din start, fara nici o ezitare. Le-am blocat creierasul pentru cateva secunde. Apoi au inceput sa tipe iar. Deja ii uitasem. De obicei nu ma deranjeaza sa merg cu autobusul la munca dar tot ce aveam nevoie ramasese in masina: mp3 playerul, ochearii de soare si comfortul. Am ajuns la "si 2 minute" si seful meu a strambat din nas cand a vazut ca nici macar n-am adus cafea. Ete paula! Era inchis la non-stop, ca altfel aduceam.
Tot la capitolul amintiri intra si that awkward moment cand realizezi ca o persoana ce o cunosti de cand erai mic tocmai afli ca e criminal sau ca e nebun dus cu pluta atat de tare incat te intrebi singur cum gatu ma-sii nu ai observat nimic diferit la el pana acum? Am niste cunostiinte din urbea natala... WOOOOW! Fratele mai mare se credea succesor la tronul Rusiei si in final si-a ucis mama- o spioana sovietica ce voia sa-l opreasca din drumul lui de Romanov. Fratele cel mic, oripilat de nebunia fratelui sau s-a ocupat cu chestii mai realiste: impreuna cu doi tovarasi s-au apucat sa rastoarne regele interlopilor din oras... prin violenta, sa nu credeti ca prin vot la alegerile locale din 10 Iunie. Si te gandesti... uoooooooooooooooooo... unii chiar sunt la alt nivel!
Acum cateva zile am fost la cumparaturi la supermarketul okios. Am niste chinezisme tatuate pe picior si am patit si la sala sa vina sa ma prinda cate un okios batran de gamba si sa se bage in vorba cu mine. Ideea e ca ma enerveaza faza asa ca atunci cand din nou vad un okios holbandu-se la piciorul meu, fara sa realizeze ca ma uit si eu la el, deja ma agit... ma ia asa... dintr-o parte. Okiosu e fascinat si incepe sa-i dea coate neveste-sii si ii arata cu degetul la piciorul meu. Trebuia sa intervin deci mi-am ridicat piciorul si am pozat pentru ei, sa aibe o vizibilitate din unghiuri diferite. Cand s-au prins ce fac au inceput sa rada. Tot atunci am inceput sa le iau mortii la control in limba romana. Au continuat sa rada pana s-au prins ca ceva nu e in regula apoi s-au camuflat in sotron. Langa ei nevasta-mea ma privea socata: wtf happened? Nimic draga... doar un schimb cultural cu domnii cu ochii ingusti. Daca raspunsul meu a fost gresit inseamna ca nu am inteles intrebarea lor. Lost in translation. Se ma intampla.
A inceput Euro 2012... poate nu conteaza pentru voi dar ma intereseaza pe mine. Am incercat sa pun my money where my mouth is si sa pariez niste sume modice. Am incercat aseara sa-mi fac cont pe un site de profil dar nu ma lasa sa depun bani de pe VISA. Deci n-am pariat. Pacat. Ginisem amandoua rezultatele de azi. Am sa mai incerc azi o data: maine Olanda bate Danemarca iar Germania va termina la egalitate cu Portugalia. In timp ce scriu asta vine si scotianul meu preferat, proaspat pensionar. Din usa imi striga: Don't tell me any score!!! Apoi imi detaliaza: a fost la golf si si-a inregistrat ambele meciuri de azi iar nevasta-sa e chiar in acest maoment in oras sa ia mancare italieneasca de la un restaurant. Pleaca repede iar de la lifturi un alt resident il intreaba: "So, you wanna know the scores?" Hahhahahahhaha.

Am sa pun si doua pareri personale despre atat de capula practicii papuci crocs.




Luni merg la munca. Fuuck!

Friday 24 February 2012

Devreme rrrau

Datorita unor detalii irelevante aici a trebuit sa lucrez ieri de la 10:00 la 20:00 si azi de la 8:00 la 16:00. Am ajuns sa realizez cat de obisnuit sunt cu programul obisnuit datorat obisnuintei de a avea acelasi program mult timp. Am avut totusi noroc ca de ceva timp ne-am schimbat programul si desi ajungem la 00:20 acasa de la munca, ne culcam pe la 1 si ceva. Deci am reusit sa dorm cateva ore vitale. Alta data eram distrus cand trebuia sa acopar o tura de dimineata. Eram obisnuit sa ma culc pe la 2-3... Nu mai fusesem de mult cu TTC dimineata. Azi si ningea din greu dar nu era frig. Am avut noroc, am prins loc si m-am pus sa motai in ritm de rap romanesc. Adica asa cum imi place mie. Pe la jumatatea drumului soferul ne da jos si eu nu intelegeam de ce... caci eu aveam in urechi rap romanesc (asa cum imi place mie). Tot nu stiu de ce, dar rumunu ne daduse jos, si langa era alt autobus din ala Express in care ne-am urcat cu totii. N-am mai prins loc sa stau jos. Pentru prima data am mers si eu cu un metrou din ala nou nout. Arata bine. Doar ca daca stai in zona usilor, in mijloc, nu ai de ce sa te tii. Noroc ca-s de gen masculin si m-am prins de propria pula, sa nu cad cand ma zgaltaie. Plus ca daca te zgaltaie cum trebuie obtii si placere trupeasca... nu e combinatia asta superba? Un fel de perpetuum mobile erotic? La munca e dubios de dimineata. Sunt unii pe aici pe care eu ii vad rar pe tura mea obisnuita. Sunt angajatii constructorului cladirii, cladirea fiindc inca sub warranty. De la 8 la 9 o freaca in fata deskului. Discutiile ma scot din minti. Ii dau o cheie lu unu si el imi zice: Spasiba. Nu's rus dar e still ok. Nu esti rus?!! Iugoslav? Hai baga mai la Nord. Eh... geografie. Rumunija. Romania?!! Vezi tu, cu voi romanii nu stii niciodata, cand vorbiti limba voastra nu stii, o fi italiana?... Daaaa, suntem sneaky like that. E ca ungureasca... Nu amice, nu e ca ungureasca. Yes it is. No it's not. You should know cause you speak it. No I don't. WTF? Apoi a plecat. Superintendentul a ramas. E evreul ala de 70 si ceva de ani. Asta primeste pensie de la Statul German, Statul Austriac, pensie canadiana si mai si munceste. Ba are si firma de strans fier vechi. N-are bani. Baaa, si nu-i mai tace gura. Radeam intr-o zi cu colegii mei ca ne-am amintit de unele faze cu el. Ca spune acelasi banc de 10 ori aceleiasi persoane. Ca acum un an era constipat si s-a fortat atat de tare sa se cace ca si-a pierdut cunostiinta incat a cazut de pe veceu si si-a dat cu capul de chiuveta si a facut comotie. Si asta era povestea lui. De la ce a mancat de s-a constipat si pana la cat de tare s-a fortat sa se cace. Nu putea sa zica: in timp ce faceam un pas mic pentru mine, un pas urias pentru omenire... am alunecat si mi-am dat cu tampla de bibilou' cu pescarul chinez. Ieri, cum am lucrat iar de zi mi-a povestit cam 3 chesti... de 3-4 ori fiecare. Cum a gasit el un dresser "in mint condition" in Recycle room si il da el lu partenerul lui de afaceri. De fapt eu l-am gasit si am notat si in raport, ca nu ai voie sa lasi mobila in Recycle room. In general Superul se caca pe el cand lumea lasa chestii acolo si noi nu ne dam seama. Dar daca e "mint condition" il gaseste EL... si e ok. Adevarul e ca am gasit si eu 2 chestii cum cateva saptamani. Dupa cum urmeaza. Claudia ma tot batea la cap sa mergem la Canadien Tire sa cumparam o scarita din aia cu 2-3 trepte. Eu tot insistam ca nu avem nevoie. Cateva zile mai tarziu vad niste okiosi imebcili carand juma' de IKEA in Recycle room. Ma duc mandru intre ei caci suma pulelor lor nu face cat a mea si le-am explicat ca nix tra la la. Dar ce sa vezi! Printre obiectele de acolo era si o scarita cu 2 trepte din lemn, marca IKEA. Brusc am dat-o la impreteneala cu fratii mei okiosi si am obtinut marfa. Ajunsi acasa citesc pe eticheta: Made in Romania. Bai, DA DA DA! se simtea la degete cand o caram.. lemn romanesc... simteam o legatura familiara... cacui lemnul e din codru... codru e frate cu rumunu... iar eu sunt rumun. In saptamana urmatoare... am descoperit ca Tigrutza a halit din cablul de la lampa de langa birou. Stinge lampa si ia-o-n gura. Cateva zile mai tarziu... hop, uite lampa. Mint condition. Azi deja mi-a spus de 2 ori ca a gasit un dresser, mint condition. Cica e pentru fiica lu partenerul lui de afaceri. Dar aia e pretentioasa , tre' sa vina sa vada marfa prima data. Si chiar acum il suna asta pe tovarasul lui: unde-i fiica-ta? Pai vine diseara sa vada dresseru. Cum diseara, ca io lucrez pana la 4? Pai nu-i la tine acasa? NUU, e la mine la munca. Superb! LE: Doua persoana la mine la desk. Una zice: Nasty weather out there. Eu: from where i stand it looks like a post card from the Caribbean islands. Celalalt isi da ochii peste cap: The Carribean islands... right!...

Thursday 26 May 2011

Derby de Romania

Cel mai prost fundas care l-am vazut vreodata, Moti, il agata vizibil si din platoul unde s-a filmat aselenizarea pe Banel Nicolita. Totul e in careu, deci e penalty si cel putin cartonas galben pentru cel mai prost fundas ever. In schimb fluierasul se sterge pe chelie, i-a intrat paru in ochi si nu a vazut faza. Mortii lu ma-sa lu arbitru sunt fututi si rasfututi la mine in camera la nivel fonetic mare. Ca in vremurile bune. Plamanii au nevoie de secunde bune sa-si revina. Claudia vine din bucatarie stergandu-se pe maini: ce am, sunt nebun? DA! Meciul incepuse bine din punct de vedere al adrenalinei. ASA erau meciurile Steaua-dinamo pe vremuri. Ratatul de Moti scapa din nou de rosu direct... NU! Reformulez: cacatul ala cu fluier in anusul bucal il face scapat de un cartonas rosu si apoi de un al doilea galben. Arbitru de partea lui dinamo!? ASA erau derbyurile pe vremuri. Steaua castiga meritat. Dinamo pierde pe merit si se intampla 3 chestii dulci de tot pentru un antidinamovist: Borcea isi ascunde fata in palme de ciuda, nivelul mercurului in sange crescand ametitor; Torje, acest macho gata oricand sa sara la bataie plange ca o pizda penala ca i-au furat stelistii jucaria; si nu in ultimul rand FRUSTRAREA dinamovistilor ca au pierdut contra Stelei printr-un autogol supeeeeeerb. Minunat! Va spun eu, MINUNAT!!!!

Monday 6 July 2009

Frumos ca cascada Niagara

Saptamana asta a trecut repede dar a fost plina ca sacul lui Mos Gerila. Miercuri a fost 1 iulie... data la care, in 1867, Canada se unea mai abitir decat vecinii de la Sud. Drept urmare era zi libera, asa cum iubeste romanul. Canadienii astia nu au adoptat calendarul ortodox unde e superoferta de sfinti si sarbatori religioase legale. Era mai bine in Romania.
Marti seara, cand Claudia a venit de la munca, am mers la romanasi sa facem planul de bataie, caci Vineri voiam sa plecam la Niagara. Am cautat cazare la motel... apoi am decis sa mergem cu cortexul, ca e mai ieftin... dat fiind ora inaintata nu mai era nimeni sa ne faca rezervare asa ca a ramas pe a doua zi. Am jucat iar biliard apoi am plecat cu pas intins spre casa. Planul domestic al familiei Varahil era ca de 1 Iulie sa mergem sa facem arogante si sa privim pe toata lumea de sus... din CN Tower. In urma cu cel putin o luna de zile, fiind la Fairview Mall ne-am impiedicat de o oferta la Turn... biletele erau la jumate de pret. N-am ezitat! Cu biletele in buzunar si cu ziua libera in fata noastra mai asteptam si vremea sa coopereze. Dupa ce Don'soara Vreme s-a codit ca Virginul de 40 de ani, a decis ca va lasa norii doar in zona de la nord de Downtown... ca sa nu strice view-ul din Turn. S-am plecat sa colindam. Mai cu GPS-ul, mai cu instinctul de calauza catre tarile din Spatiul Schengen, am reusit sa gasim o parcare in apropiere de Turnul de Veghe. Acasa, ne-stiind daca mai plecam sau nu plecam, plecam sau nu plecam, plecam, plecam, plecaaaaaaam! - n-am apucat sa mananc decat cereale cu lapte. M-am infipt repede la o toneta cu caini fierbinti. Apoi am luat masa in oras intr-o prezenta selecta: sotia mea Claudia si boschetarul ce doarmea pe banca la cativa metrii de noi. E plin de boschetari in Downtown. cand ne-am intors de la turn, ne-a mai interpelat unul: I'm not a bum... I just need some change... N-AM, PLEACA!
Si am urcat in turn. Am belit ochii. Evident ca am uitat binoclul acasa, desi sor'mea mi-a spus sa-l iau. Merita sa mergi in turn. Nu numai ca urci la o inaltime considerabila... dar ai si ce vedea. CN Tower e foarte aproape de malul lacului. Inspre nord e orasul iar inspre sud e lacul. Iar lacul e indeajuns de mare sa nu vezi malul celalalt si sa-ti dea senzatia de Mare. Si are si apa verde spre albastru. Nu e rau deloc.Asa cum ma asteptam, Claudia a vrut sa urcam pana sus. Am mai paltit $8.93 de persoana si am luat liftul... pana "sus". "Sus" am putut sa facem un tur de orizon. Acolo mai jos n-am putut caci era restaurantul, in partea dinspre lac. Urmatorul pas a fost... pe sticla. Am coborat la Glass Floor unde poti merge pe un geam termopan si sa vezi pana jos. Geamurile sunt rezistente caci un card de copii sareau ca dracii sa vada " daca se sparge"... evident copii premianti "cu coronita" in clasele lor. Cu ochiul maro contractat am basi... pasit pe sticla sa ma trag in poze. Zambetul din poze e evident fals ca la o intalnire intre politicieni caci nu-mi ardea de zambit. Ne-am facut curaj unul altuia si ne-am pozat "sa ne vedem si noi si sa se vada si jos". Am observat foarte multi chebecosi (am avut ocazia sa spun si juma' de fraza in franceza mea ce m-a calificat pentru emigrarea in Quebec). Si foarte multi hispanici. Surprinzator de putini ochiosi. Probabil cu ochii lor mici, de vultur, nu vad bine view-ul.
Apoi am luat liftul sa coboram "in jos", vorba poetului care nu a pleonasmat ci au inventat criticii literari o "jmekerie poetica" sa-l scoata din cacat. En lift e un sa o angajata care au aceleasi intrebari sau poezii... si eu n-am chef sa le raspund stiind ca ei fac acest drum de sute de ori pe zi... Stiu ca daca ma intreaba "How was it?"... nu-l intereseaza cu adevarat... dar se gasesc destui sa ii raspunda.
Am recuperat masina si am decolat catre Cineplex Odeon sa vedem filmul Transformers: Revenge of the Fallen. Murphy e un mujist cu diploma caci am ajuns exact intre orele de difuzare si a trebuit sa mai asteptam o ora jumatate. Claudia si-a luat un caine fierbinte iar eu mi-am luat fise la jocuri. Am descoperit panourile de basket si m-am cufurit de placere. Security guy, un tigan, s-a simtit in forta stiind ca white men can't jump si m-a provocat. Evident l-am batut desi mingi mai proaste ca alea n-am intalnit nici in sala de sport a Liceului Economic din Resita. Apropiindu-se ora de incepere, ne-am grabit sa prindem loc la geam. Tiganul securist ne-a pus sa stam la coada (eram primii) in spatele semnului cu "Please wait behind the line". S-a jucat cu draq caci noi eram obositi si era sa-si ia croseu de la Claudia. Filmul ne-a placut la maxim. E plin de pac-pac! si de booooom! in timpul filmului Eneida ii scrie Claudiei pe Mess si o anunta ca nu au facut rezervare pentru camping la Niagara. Claudia s-a enervat atat de tare ca a inceput lumea din sala sa ne arunce priviri incarcate de repros. Serenity now! si-a impus Claudia si am enjoyt filmul. Enjoyt... de la verbul romglezesc "a enjoyi".
Dupa film am sunat romanasii... discutiile au escaladat si excursia la Niagara s-a cancelat.
Joi... la sentimente mai bune... ne-am impacat... excursia a redevenit de actualitate. Numai ca nu mai plecam de Vineri ci de Sambata dimineata si vom sta la motel. Matei n-a mai dat gres si a facut rezervarea. Vineri pe la 6 ne-am rendez-vous-it cu romanasii in oras si ne-am plimbat pe la magazine. Ne-am intors la Barlogul Lupului sa ne facem bagajele caci urma sa dormim la ei sa putem pleca cu avant mai mare dimineata. Am instruit pisoaiele sa fie cuminti si sa nu faca draci... prea multi.
Ne-am trezit la 7 dar am plecat pe la 9. Evident ca am uitat GPS-ul acasa iar motelul ala avea picioare si se pitesti prin ploiesti de noi. Internetul pe Blackberry-uri nu mergea cum trebuie asa ca am renuntat si am parcat masina. Conform planului, Sambata mergeam cu vaporul la Niagara iar Duminica la MarineLand. Am debarcat fetele la casa de bilete iar noi am mers sa parcam masina. Cand am ajuns ne-a cazut moralul pe jos: era o coada imensa. Ciudat, coada nu era la bilete ci DUPA ce luai biletele, la imbarcare. Dat fiind numarul de persoane... coada inainteaza destul de repede. APOI TE URCI PE VAPOR. Imbracat cu pelerine de nylon, ultima moda ranjeam ca idiotii si faceam poze la foc automat. Claudia ocupase locuri la etajul vaporasului, la margine, pe partea spre USA ale Americii. "Fa-mi poza aici." "Da, sa-ti fac si tie." "Nu mai filma cu zoom". "Tine aparatul drept." "Ce fatza are ochiosu' asta.""Vezi ca-s niste romani in spatele nostru" "Ma doare-n poula". Banuiam ca e roman. Ma intorsesem o data si vazusem unu' cu mecla de carpato-danubian-pontic privindu-ma "aparent dezinteresat".
Calatoria cu vaporasul e muaaaarfa rau. Cu aburii aia grosi si cu apa ce pisa pe tine... cu viiturile alea ce se pravalesc de sus de pe deal... e misteaux! Io fi placut si lu "romanul ala din spatele nostru" sau s-a uitat doar la noi?
La gata era aproape 6 ceasul. Am luat masina si am plecat sa gasim motelul. Dupa ce l-am cautat jumate de ora la mama dreaq... Blackberry-ul a inceput sa isi faca treaba si am gasit locul. Camera era asa si-asa... dar fara sa stie, Matei rezervase o camera cu 2 paturi si cu... jacuzzi!!! De culoare lolo, in forma de inimioara. Mai relaxata, lumea a inceput sa mearga la WC. Eu NU! :(( Eu NU!
Claudia a adormit. Eu m-am bagat langa ea in pat si mi-am luat knock-out. Matei la fel iar Eneida a stat pe internet. Am dormit 3 ore. Ne-am trezit ca dupa 12 runde-n ring cu Bute. Hai prin oras... sa facem poze la Niagara! Dar eu aveam alt plan... eu aveam ceva pe... suflet. Mi-am luat un Tim Horton's si am luat loc pe banca in fata Rotii Albe, la walking distance to the Washroom. in fata noastra era o statuie de bronz a lui Elvis. Dar statuia se misca... era unu care dadea margele daca il ajutai cu $2. Atat de bine era facut carnatul, incat venea lumea si se chiora la el sa vada daca e viu. Carnatul statea nemiscat, cu mana pe microfon... apoi se misca incet cu gesturi de robot sporind curiozitatea blondelor. Lumea cotiza indemnizatia, lua margelele si se poza cu Regele. Plin de americani prin Niagara Falls. Cam putin ochiosi. Matei e de parerea ca ochiosii erau in cazinouri. asa o fi! Cafeaua Tim Horton's nu a avut efectul laxativ scontat asa ca am renuntat si am plecat injurand in gand convins ca ma va apuca pe undeva pe unde nu e nici un WC. Cacat!
Primaria Niagara Falls cred ca facea economie de energie electrica caci nu era aprinsa instalatia de brad ce lumineaza noaptea Cascada. Dezamagiti ne-am indreptat spre motel cand... observam un cuplu pe 2 scaune si un desenator ochios ce le desenea meclele. Si fiindca meclele din desen aratau leit cu cele de pe scaun... si fiindca nu am inteles corect pretul desenului, ne-am pus la rand sa ne facem si noi. Primii, romanasii, iar dupa jumatate de ora, eu si Claudia. In apropierea noastra era un club de unde se auzea muzica lui Michael. Si trecea multa lume. Si lumea era plina de glume: "Some ugly motherfuckers you're schetching there! I'm just kidding, you're beautiful."
"Smile, for fuck's sake! You're getting' your picture done!" Suge-ti muje cona sangre!
La plata.. era $45 cu tot cu rama... nu $25 cum am inteles noi initial. Dar a meritat... sau nu. Fetele nu au fost multumuite caci le-a facut prea grase la fata. Acum trebuie sa-mi cumpar creion si sa incerc sa repar.
Pe la 2 si ceva am ajuns la motel. Am dat drumul la robinet sa se umple jacuzziul si ne-am bagat la fiert. Fara sa ne dam seama s-a facut 5 dimineata. ne-am bagat la somn in pas alergator. Check-out-ul era la ora 11. La 10 ne-am trezit pe rand, am facut dus si am curatat camera. Satui de burger si alte alea ne-am oprit la un Subway, in drum spre Marineland. Ne-am luat cate un sandwich "lung de un picior". In mod evident nu am reusit sa le terminam si am luat restul cu noi, ca backup. Un bilet la Marineland e $43.55. In curand aveam sa ne dam seama ca merita. La inceput pare slabut si dezamagitor. Apoi insa am mers sa vedem balenele ucigase Orca. Show-l chiar incepea. Orcile nu se omoara cu salturi spectaculoase dar sunt dresate sa bata apa cu coada si sa ude pe toata lumea ce nu se tireaza la timp. Orci erau si pe uscat... am sa atasez poza la sfarsit.
La 1:45 incepea spectacolul cu delfini. Am fost incantati... mai ales ca stateai jos si era si umbra... si racoare. Dar spectacolul e frumos tare. Apoi din nou la soare. Matei se arsese pe fata cu o zi inainte. Dar mai ales pe gat, la ceafa... si uite asa au aparut o gramada de glume cu red-necks...
Am mai vazut balene, ursi, crapi, pescarusi... si fetele au vrut sa se dea intr-o invartitoare. De precizat ca e liber la toate prostiile in care poti sa te invarti sau sa mergi. Cu tupeu de borfas ca Puya, fetele s-au pus la coada la invartitoare. La gata pe Claudia o durea burta de ras iar Eneidei ii tremurau picioarele. Se pare ca nu prea deschisese ochii cat a durat invarteala. Plina de adrenalina, Claudia pune ochii pe Skyscreamer. Ei, cacat! In Skyscreamer te asezi in niste scaune si esti trimis glont in sus catre pizda ma-sii... dupa care cazi inapoi... dupa care urci incetisor pana la punctul maxim unde esti tinut in stand-bye... E frumos , vezi pana departe, vezi si cascada... dar cand nu te astepti colonul iti loveste bolta palatina caci cazi in gol... Da, m-am dat... n-am vrut s-o las pe Claudia sa se dea singura. Da, mi-a fost frica... Nu, tot nu mi-a venit sa ma cac. Si nu, romanasii nu s-au dat in el.
Obositi si cu febra mujchiulara la gambe ne-am indreptat spre iesire... Dar Claudia avea alt plan... sa mergem din nou la spectacolul cu delfini. Hai! De data aceasta am prins loc in primul rand. Rezultand astfel poze mult mai bune. Dupa spectacol am plecat acasa. Am cucait pe masina cu toti... mai putin Matei, caci el conducea. S-au cel putin nu a recunoscut ca a dormit.
Ajunsi in Toronto ne-a luat foamea. Satui de burgeri, pizza si sandwichuri am decis sa mergem la un Greek. Stia Matei unul pe Victoria Park & Sheppard. La masa de langa noi au aterizat doua tipe si un tip. Nu prea vorbeau... iar cand o faceau... era la un nivel scazut... Dar Matei era cu fata la ei si ne-a anuntat: Astia de langa noi sunt romani. Aaaaah... de aia erau tacuti... ascultau... si cum pe noi ne doare-n... putin picioarele ca am fost la MarineLand... n-am schimbat subiectul sau nivelul fonic al discutiei.
Ajunsi acasa... am evaluat pagubele produse de cele doua uragane gri-tigrate, am descarcat pozele in PC... ne-am hlizit la filmulete si ne-am culcat devreme.
Hai ca mai am de invatat... maine am examenul... Bafta la examene, Paul! Mersi, mersi... si voua la fel ce-mi urati mie!




Thursday 11 June 2009

Abso-Fuckin-Lutely

Urziceni a luat campionatul. Timisoara si-a luat punctele inapoi si e pe locul 2. Dinamo a luat muje si e pe locul 3. Steaua a reusit sa se califice "onorant" pe locul 6 calificant in Europa league. Nu e frumos? Totul e bine cand se termina cu bine. Acum astept cu nerabdare sa se intample ceva magic in finala NBA... si Magic sa castige vs. LA Lakers. Mi-as dori asta nu doar fiindac imi place Magic ci si sa se oftice Jamaicanul ala de la Rogers cu care vorbisem la inceputul play-off-ului despre asta. Si i-am spus ca Magic va castiga. El m-a privit ca pe nebun si mi-a etalat celelalte forte din Eastern Conference: Boston Celtics... dar mai ales Cleveland Cavaliers... pe care Magic i-a eliminat pe parcurs. Jamaicanul se enervase atat de tare de indolenta mea incat i-a ceurt colegului sau sa mearga el sa traga cablul, numai sa nu stea de vorba cu mine... rasistul dreaq, ce e... Celalalt era canadian cu familie in Manchester. Tocmai venise din vacanta... de la Manchester... fusese si la meci, la Man Utd cu Man City, parca... nu mai stiu... Anyway, in meciul 2 al finalei am facut spume. Basketbalerinul cu nume de fata, Courtney Lee... a ratat 2 aruncari in ultimile secunde ale meciului care puteau aduce victoria... Imi amintesc cand acasa la Resita jucam cu baietii la teren si la ultima aruncare se trezea cate un "talent" sa arunce, evident sa rateze iar adversarii pe recuperare sa castige meciul... si Narcis, ba'atul ce locuieste si el aici aproape de Toronto, in vancouver, urla in crize: NICIODATA ULTIMA ARUNCARE NU E A CELUI MAI SLAB DIN ECHIPA! "Nume de fata" Lee e un jucator de mana a doua. Vedeti voi... in sport jucatorii de clasa se distanteaza de cei comuni prin faptul ca nu le tremura mana pe penis cand trebuie sa o bage... Si "Nume de fata" Lee a primit doua mingi de meci... daca marca, era erou... n-a facut-o asa ca-i umplu gura pe blog.
Viata in Canada e grea. Ma uit in fiecare zi la Mircea Badea si nu-mi vine sa cred ce perfect timing am avut sa plec din Romania. Politicienii astia au tupeu si vrajeala mai adevarat ca in salajan. Atata tupeu nu pot realiza ca exista pe planeta. Asa se intampla cand nu are cine sa te traga de urechi, faci ce vrea mujkiu' tau. Dar nu pot as cred ca INCA mai sunt oameni care pun botul la vrajeala. Nu trebuie decat sa te uiti in jurul tau... si sa vezi ca ce se intampla nu e normal. Studiu de fezabilitate a infrastructurii transportului in Romania: cica e nevoie de 200 000 000 000 de Euro esalonate pe 100 de ani pentru ca Romania sa ajunga la nivelul mediu al infrastructurii vestice.
"Lumea a ajuns , in sloboz, pe Marte... Iar noi traim ca-n 1907..." Puya, Am un plan (inca o revolutie), 2006.
Parerea mea e ca Romania se indreapta spre groapa... si nu e derby Dinamo-Steaua. Ca om simplu n-ai ce sa faci... decat sa pleci.
Revenind la frunzele mele de artar... viata e lina. Claudia merge la munca, eu stau acasa si invat. Nu e grea materia cat e greu sa ma mentin concentrat pe procesul de invatare. N-am mai stat sa invat de foarte multi ani. La inceputul lunii viitoare am sa-mi iau un surviving job si astept sa pice castana. Un om capabil si competent ca mois nu are cum sa nu fie cautat. Doar se stie CA CAnadienii sunt prosti si nu se pot compara cu un romanas scolit in Invatamantul romanesc + bashca Scoala Vietii (Magna cum Laude). Ajung unii parlamentari europeni... n-ajung eu Presdintele Canadei? Ce-i nasol... e ca bulangii astia de canadieni ma tin pe loc. Trebuie cica sa astept sa devin cetatean Canadian si abia apoi voi putea fi El Presidente... Oricum am citit pe diferite forumuri CA CAm in 5 ani resusesti sa faci ceva in Canada. E bine... in 10 ani vreau sa anexez Statele Unite Canadei...
Aberez! O sa le anexez in 7 ani. Sunt plin de medicamente. Claudia a racit saptamana trecuta... acum e aproape fresh... dar e randul meu. A inceput cu gatul... dar io am experienta in domeniu, stiu ce urmeaza, asa ca m-am indopat preventiv. Si mi-e cam somn de la medicamentele astea... ca toate-s varianta Extra Strength si sunt recomandate inainte de somn. Hihihi!
Am uitat sa va spun. Am rezolvat pana la urma cu Muje Rogers. Raymond Domenech, Rogers Area Representative, nu-mi mai raspundea la telefon. La sunat Claudia si la bagat in sedinta... foarte des Claudia a folosit "We will sue you"; "We got you on tape, taking that box"... Ca urmare Raymond si-a scos mainile din cur si a cautat personal cutia. Dupa o saptamana torul era ok. Mai aveam de platit $77. Dragul de Raymond... Eeeevrybody loves Raymond, nu? Apropos... ca veni vorba de acest serial... in filmul Knocked Up... unul zice: Marriage is just like in that show, "Everybody loves Raymond"... but without being funny... ahahhahahahhahahahah!
Deocamdata nu ne bagam cablu... dar cand o sa ne luam un televizor... adica vreo plasma... o sa ne abonam la Rogers, ca am auzit ca e calitate si e de incredere. Pana atunci internetul e baza.
Claudia si-a facut abonament la sala iar eu merg pe jos cand vreau pana la terenul de basket. Am jucat acum cateva zile cu doi tigani. Am jucat fiecare pentru el intr-un joc tip "menage a trois". Am castigat si eu un meci. Si MA JUR ca tiganii se ofticau. Las' ca-i bine. Am inceput sa arunc iar bine, the sharpshooter is back.
Inchei la modul rasist cu niste bancuri de sezon:
-What do you get if you cross Tina Turner with an Orangutan?
-An ugly Orangutan.


-Why did Ray Charles fail his driving test?
-Because he's black.

Tuesday 2 June 2009

MUUUJJEEE dinamooooooo!

Uitasem ceva foarte important. Dinamo are fractura de coccis. eu sunt in egala masura stelist si anti-dinamuist. Deci ma bucur. Obor.

PS: Copy + paste de pe internet...
Scrisoarea lui Mos Craciun catre Cristi Borcea

Dragă Borcică,

Am primit noua ta scrisoare şi nici măcar n-a fost nevoie să o mai deschid, pentru că ştiu ce vrei: să joci în Liga Campionilor. De obicei, nu răspund la scrisori, pentru că abia am timp să împachetez cadourile, darmite să răspund la milioane de scrisori; acum însă m-ai prins mai liber, pentru că eşti singurul copil care îmi trimite scrisori în luna mai.

Ştii bine că întotdeauna ţi-am adus cele mai frumoase cadouri. Cînd erai mic, ţi-am adus bicicletă şi patine cu rotile. Cînd ai crescut, ţi-am adus ochelari de soare, butelii, maşini frumoase, chefuri cu manele şi pe Marius Niculae (puteam să-ţi aduc chiar un fotbalist adevărat, dar tu ai zis Marius Niculae). I-ai primit pe Lajos, Corpodean şi Haţegan, ţi-am făcut cadou o mulţime de penalty-uri şi te-am făcut campion de toamnă (habar n-ai ce greu a fost să deviez în poarta Unirii şutul ăla al lui Kapetanos din ultima etapă a turului). Din păcate, Borcică, mai mult nu pot.

Ştiu că ai fost cuminte tot anul şi că ai dansat foarte frumos (am înţeles că dansezi ca o fetiţă pe care o cheamă Shakira, însă eu n-o cunosc, pentru că Moşul nu prea duce cadouri la copiii din Columbia), dar eu nu pot să vin decît iarna. Tu eşti un băiat inteligent (sunt convins că ai fi luat note mari la şcoală, dacă te-ai fi dus) şi înţelegi. Totuşi, ca să nu zici că sunt rau şi că nu vreau să te servesc, o să trimit scrisoarea ta şi altor persoane care te-ar putea ajuta: Sfînta Vineri, vrăjitorul Merlin şi Rumburak.

PS: I-aş trimite scrisoarea ta şi lui Iisus, dar El abia a reuşit să facă un olog să umble; pe Tamaş şi pe Moţi nu cred că e în stare să-i facă să stea pe picioare.
PPS: Dacă nu se rezolvă nimic, mai scrie-mi în decembrie; poate îţi fac o surpriză şi-i conving pe ăştia de la UEFA să înfiinţeze Liga Campionilor de Toamnă.

Decada

A trecut o decada de parca ar fi trecut 10 ani de zile. Ca la liceu, primii 4 ani sunt mai grei... Imi amintesc inca meclele celor doi r...