Showing posts with label emigrare. Show all posts
Showing posts with label emigrare. Show all posts

Sunday 7 April 2013

Clubul "Le Petit Dejeuner"

Ne-am uitat la clasicul The Breakfast Club stiind ca e drama dar asteptandu-ma la mai multa comedie. A fost doar drama. Multe clisee despre rebelirea tinerilor (nimic nou sub soare), element comun al tuturor generatiilor. Filmul acesta a fost cap de serie pentru ceea ce avea sa devina un gen. 28 de ani mai tarziu filmul e inca bun caci ce s-a schimbat de fapt? Tinerii nu sunt intelesi de parinti. John Bender, e rebelul. Intr-un moment de maxima incordare psihologica el imita vocea tatalui sau ce ii spune: fiule, esti un piece of shit care nu produci nici un cent, mai ales ca acum s-au scos din circulatie si nu esti bun de nimic. Daca as fi vazut filmul acum cativa ani poate as fi rezonat la mesaj. Dar acum am imbatranit si am vazut evidenta: John Bender ERA un ratat cu pedigree. Asa e personajul in film... un ratat ce nu vrea sa faca nimic si practic ii cere lui tac-su sa-l lase in pace, sa fie liber. Ihim! Si tac-su e ala rau.

Dar si tac-su era un ratat alcoolist... deci rade ciob de oala sparta. Tac-su... parte din veche generatie se apuca sa tina morala fiului rebelit bazat pe.... bazat pe ce? Ca e mai in varsta? Ca el a trecut prin multe si in ceasul al paijpelea vrea sa aibe grija de viitorul fiului? Bazat pe CE asteapta respect si ascultare?

Respectul se castiga sau se impune. Am cunoscut oameni ce impuneau respect doar prin simpla prezenta in camera si am cunoscut penibili ragusind incercand sa dea o comanda. Si nici n-am fost in armata.


Si eu m-am rebelit cand eram elev. Unii au adrenaline rush si emotii mari cand vor sa spuna si ei ceva la ora fara sa fie intrebati, cand stiu un raspuns inteligent. Eu n-am. Cu poker face voi spune o chestie desteapta, la subiect, sau o tampenie, sa imi fac (..) colegii sa rada.

N-am nici un interes sa tin capul in pamant sa nu bat la ochi. Daca voiam sa fiu ca altii nu imi faceam 10 tatuaje si planuri de mai multe.
Am urmarit zilele astea ce se intampla in Romania, indeosebi cearta dintre Mircea Badea si restul lumii jurnalistice. Fiindca sunt masochist citesc si comentariile de pe siteurile basiste sau pe blogul lui Mircea. E plin de postaci ce isi creeaza conturi fantoma doar pentru a lasa comentarii injurioase. Dar sunt si din aia bine intentionati, ce comenteaza din convingere. Pacat ca nivelul lor de intelegere si computarea a datelor si informatiilor nu trece de superficial, de prima mana.
Eu nu-s partizan Antena 1 sau 2 sau 3. Nu-mi place de Gadea deloc, nici sa-l vad nici sa-l ascult. Persoanele anti-Badea pe care le cunosc imi par a avea un complex de inferioritate vis-a-vis de persoanele ce vorbesc elevat, rar si au fruntea incruntata. In subconstientul lor, profesorul ce i-a terorizat in scoala reprezinta un ideal de natins din punct de vedere intelectual, mediocrul elev nu va putea niciodata sa stapaneasca cunostiintele profesorului mai ales cand nu intelege nici macar toti termenii ce ii aude de la el. Un om care vorbeste in acest fel trebuie ca e un fel de profesor caci uite, restul lumii vorbeste "normal" si asta fiindca nu sunt profesori sau oameni de frunte. Mircea Badea nu vorbeste elevat... deci nu e profesor... injura, e amenintator, e golan... deci e prost, e incult, caci nu-i asa, nu poti avea cultura decat daca vorbesti pretentios. Un politician abil va vorbi pe limba fiecaruia. Un Basescu la apogeu tinea incruntat morala tarii iar a doua zi plesnea copii nesimtiti reusind sa imbine totul sa iasa gigea, sa iasa deasupra. Acum cateva saptamani superintendentul de aici era revoltat de ce a mai facut Primarul Rob Ford... acest sneaky weasel. Sneaky weasel? Auzi aici! Si i-am povestit cam ce a facut Basescu. Am fost intrerupti iar cateva ore mai tarziu superintendentul reinnoada discutia spunand ca e interesant ce a facut presedintele nostru. Dar stai draga, abia de-ti povestisem jumatate... Un alt politician abil e Obama. Si el se incrunta si tine morala dar uita-te la asta. Exemplu mai elocvent decat asta nu cred ca e.
Am dat un google la audiente. Antena 3 e post de stiri si e pe locul 4 per total, dupa ProTV, Antena 1 si Kanal D. Bai amice, am inteles eu cu Felix Motanul, cu Mogulii 'n shit... cu Antenele ce mint... dar se uita lumea... si e adevarat ca se uita indeosebi aia anti-basisti. Ma, nu cumva minti tu la postul celalalt si de aia nu se uita lumea la tine? Ca treaba e in felul urmator: tu zici ca mint aia iar aia zic ca minti tu. Eu ma uit la "minciuni" si fiindca nu sunt atat de leguma incat sa am nevoie sa-mi spui tu sau altul cine minte... decid eu. Iar tu pierzi... caci tu iti iei banii din audiente si nu te gasesc in partea de sus a listei. Si totusi, esti acolo ON AIR... pari hranit... nu pari ca ai ratat ultimile 5 rate la banca. De unde ai TU bani? Iar cand tu ai bani desi nu ar trebui sa ai ma faci sa ma intreb de unde ii iei? Cine tii da? Si MAI ALES, fiindca tu consumi si nu produci... cine si cu ce scop arunca bani fara numar? Perversitatea situatiei e data de altceva... vocea anti-antene e un cor de fapt, caci luate separat nu s-ar auzi asa tare. Vocile sunt dupa acelasi tipar: din partea neproductiva a topului de rating. Partea ce macar la prima vedere pare subventionata din umbra.
Nu fac politica aici. Din punctul meu de vedere Romania il merita pe Basescu si pe ceilalti exact ca el (adica pe toti). Eu vorbesc de comportament uman. Toti cer respect... pentru ca li se cuvine. De ce li se cuvine? Pentru ca asa spun ei, RESPECTA-MA! fiindca nu e deontologic, suntem jurnalisti, etc. Asta imi aminteste de jucatorii stelisti din perioada de dupa Olaroiu cand oameni de baza in echipa ajunsesera Lovin si Baciu. Niste unii pentru care sa ajunga la Steaua a fost varful carierei intr-o situatie in care visul jucatorilor romani fusese mereu sa joace la Steaua sa fie vazut "afara". Dar jucatorii aia isi atinsesera plafonul, gasisera un loc caldut. Ce, ei nu erau fotbalisti? Nu jucau fotbal, nu aveau meciuri, nu purtau echipament? Pai si Zidane juca fotbal, si purta echipament? Nu poti cere respect doar fiindca esti si tu acolo, ca te-ai infiltrat.
Nu ceri respect PUNCT!
Castiga-l sau impune-l.
And stop bitching.

Tuesday 1 January 2013

Hey, 2013... sup?

Supravietuind inca unei apocalipse era oarecum normal sa vina si 2013-le dupa 2012. De precizat, subliniat si apoi bold-uit e faptul ca a fost primul Revelion in care nu am muncit. In 2009 eram de garda la Balaceanca. In 2010, 2011 si 2012 am facut tot posibilul sa ajungem acasa inainte de miezul noptii sa putem ciocni paharele de sampanie acasa. Dar totul avea un aer de "fortat" caci eram si obositi, intr-un an Revelionul picand Vineri... iar a doua zi am bagat 13 ore, iar anul trecut a picat Sambata... deci dupa 12 ore de munca. Nu ne-a luat mult sa refuzam sa mergem la Revelionul de romani caci biletul era mai scump ca un bilet catre Rai si Claudia a avut ideea nemaipomenita sa mergem la Niagara Falls ca se intampla nejte chestii acolo.
Dupa ce am vorbit acasa via internet cu familia, pe la ora saptespezecesute am purces la drum. Pe la 6 jumate eram acolo si banuiam deja ca e aglomerat caci vedeam cate masini sunt pe autostrada inspre Niagara dar adevarul e ca la fel de multi se indreptau spre Toronto. Pe Lundy's Lane, un pieton imbecil a trecut strada in fata noastra si suntem inca surprinsi ca nu l-am luat pe carici. Moronul nici nu a remarcat ce bulan a avut... paruse sa nici nu remarce ca era sa dea o masina in el, futu-i dumnezii lui de dobitoc.
Locul nostru de parcare favorit, cu preturi standard de la Primaria Cacascadei era deja plina. Dar ce noroc... vis-a-vis... unde pretul standard era de $15/zi avea superoferta: $30/zi. N-am mai labarit-o si am marcat banu sec. Fiindca nu am venit sa facem baie in cascada am mers la pizzeria Wood Oven sa mancam niste "de-ale-n" gurii. Parea sa fie cel mai dorit restaurant din Niagara Falls caci timpul de asteptare pentru o masa era de o ora jumatate. Pustiul de la intrare era probabil la primul lui job de bouncer. Claudia i-a dat numele si numarul de persoane iar el s-a dus inauntru la pustiulica-popo si ala a luat nota. E 6:45? Deci cam pe la 8 si 15. Zis si facut.
Sau nu.
Am luat-o la vale (literalmente) inspre cascada. In spatele nostru sosiile noastre mai in varsta cu 20 de ani povesteau de cum a fost Revelionul trecut asa ca m-am intors la ei si i-am intrebat unde se tine tarasenia. Cica sa-i dam inainte cu tupeu ca sigur ne impiedicam de scena. Am ajuns acolo si ne-am holbat si noi la aia ce faceau ultimile aranjamente si reglaje. Ne era foame. Greseala No.1. Mergem si mancam un saussage. Classic. Old school. Bun. Ne intoarcem din nou in public unde imi pica fisa. Booooing! E abia 7. Ce sloboz facem noi aici inca 5 ore? Afara era un decent 3 grade Celsius, plus windchill e adevarat. Suportabil. Dar totusi. Stiu ca abia am mancat dar hai inapoi inspre restaurant. Ajunsi acolo, ne-am aliniat si noi cu restul lumii ce isi astepta randul ca pe vremea lu Ceasca si am bagat o tigara. La un moment dat Claudia se duce sa vorbeasca cu mini-bouncerul iar ala ii spune: Claudia, right? Mai ai de asteptat cel putin o ora. Pai de ce? Pai sunteti multi, 8 persoane... o sa mai dureze. Ce 8 persoane, cois? Dupa ce l-a facut si pe poponar sa-si dea ochii peste cap am fost condusi la o masa. De acolo, vorba cantecului: "It took a while to get me here... So I'm gonna take my tiiiimeeee." Am comandat doua pizze si fiindca sotia si-a comandat juice eu am comandat gin. Vorba cantecului: "sipping on gin and juice... laaaid baaack!"
Bine hranaiti... energizati de un espresso, am luat-o din nou la vale. Extrem de aglomerat... chiar mai aglomerat decat vara. Intre timp parcul se umpluse si am incercat sa gasim un loc mai bun sa privim trupele de cantaciosi care oricum nu ne interesau. Au cantat Dragonette, Hedley si Nelly Furtado. La Nelly avem bilete pentru sfarsitul lui Ianuarie deci nu era stres. Pe la ora 10 si un pic ma intrebam in sinea mea cum mama ma-sii am sa rezist pana dupa 12?






Plictisisti de show-mwgashow-ul facut de Hedley ne-am retras langa balustrada ce margineste raul , langa un gard ce delimita o zona restrictionata. Acolo ne-am mai dezmoriti, am dansat pe muzica, ne-am hlizit si ne-am amuzat sa vedem valuri si valuri de imbecili destepti in cap ce vedea zona aia libera si se credeau mai inteligenti decat noi restul ce ne ingramadeam la gardulet. De partea cealalta a gardului era unu cu vesta de security probabil exasperat de inteligenta ce cobora valuri-valuri, iar el trebuia sa-i intoarca din drum. Langa noi erau doua cupluri de oameni trecuti de 50 de ani iar unul dintre ei ce semana leit cun fost coleg de munca de-al tatei a scos o sticla de sampanie si o tinea tirata in timp ce ii desfacea staniolul si sarma din bot. Toti au pufnit in ras cand au vazut ca si eu faceam acelasi lucru. O doamna ne-a intrebat unde sunt paharele iar Claudia i-a spus ca suntem numai noi doi, si e ok. Ea a spus ca ea nu vrea sa imparta germenii cu anuturajul ei. Toti am ras because everybody is a fucking comedian these days.
Am numarat in cor pana la 12 fix apoi ne-am imbratisat si din alea. Doar eu cu Claudia adica. Apoi au inceput artificiile. Prima oara au tasnit din Skylon apoi din mai 2 locatii. A durat foarte putin si a fost dezamagitor. Acum stiu cum se simt femeile cand barbatul da ca iepurasul de pasti.

Bairamul s-a spart imediat deci ne-am last dusi de valul de oameni catre masina. Ne-am oprit sa mai facem poze pe ici pe colo. Un baietas (aka un retard) a incercat sa photobomb-uie o poza de-a Claudiei dar cand a sarit in cadru i-a zburat din buzunarul de la geaca o sticla pe jos si "Oh, shit!"-ul scos de el a fost acompaniat de mistourile prietenilor lui. Un pic mai incolo era si o diva:
Am tras o pisare la Burger King apoi am mers sa luam masina. Era 2013 deja si baietii crescusera pretul la $40/zi. Avant antrepenorial, ce sa-i faci. Claudia a inceput sa se oftice ca i-a curs sampanie in poseta ei noua apoi am plecat la drum. Vorba vine am plecat.
Erau muuult prea multe masini ce incercau sa iasa din Niagara Falls catre autostrada. Am avut timp sa privim peisajul. In vreo 100 de metri s-a desfasurat dupa cum urmeaza: Pe colt, la noul restaurant Jack's, afara la o tigara doi baieti buni trageau de una bucata blonda in varianta Chicken Salad Sandwich si fiindca langa era un incalzitor din ala cu flacara deschis, ma gandesc ca painea era toasted. Blonda era deja "hammered" si ironia face ca probabil un pic mai tarziu cei doi baieti au avut grija sa fie si "nailed". YOLO!
Un pic mai incolo 3 grase, pardon- dive, inotau prin zapada catre club. Una din dive purta niste pantofi ce aratau ca niste copite de elefant, fara nici o vrajeala, si pareau extrem de inconfortabili iar ea abia reusea sa mearga. Un pic mai incolo, in sens opus mergeau niste pustoaice iar una se apleca si lua un bulgar de zapada ingetata si-si trosni prietena in spate, care nici nu se sinchisi. Deci aruncatoarea lua unul si mai mare si cu doua maini il izbi din nou in spatele amicei ei. Din nou nu fu suficient sa provoace o reactie asa ca lua unul si mai imens si o izbi din nou. WTF?!

A fost ok per total dar nu cred ca vom mai veni la bis. Eram cam obositi cand am ajuns acasa, doar fusesem plecati inca de anul trecut.
2013-le asta va fi un an dubios tare. Sunt ok si planurile pentru noul an dar as arde-o mai pragmatic si sa planuiesc din mers. Sa ne auzim cu bine.






Friday 2 November 2012

2 soon

A nins azi. Fulguiala. Too soon, cum s-a tanguit o locatara.
Apoi a urmat un val de persoane ce intrau si se plangeau: OMG.. soooo cooold! Apoi vine una cu geaca de iarna si caciula si zice: chilly outside, huh? Afara nu e asa de frig decat daca umbli imbracat in paula goala. Frigul NU a venit inca.
Sunt la munca si sper ca liceenii aia roacanrol de petrec de zor acum nu mai fac indeajuns de multa galagie pana plec acasa. Am mai vazut asta de cateva ori aici. Locatara, pustoaica, ramane singura acasa si cheama toti ratatii de la ea de la scoala, chipurile la o petrecere. Dar ea e doar un focking wannabe, ce vrea sa para cool si nu e de fapt pregatita sa fie gazda unor imbecili alcoolizati. In primul rand ma pis pe mentalitatea lor de vreausafiucool mai ales cand vad ca pustoaica incearca asta in fata unor labari ce si-ar smulge un coi fara sa ezite ca sa poata sa-i bage o limba-n ureche. Ala din apartamentul de sub are un copil mic. Ma suna ca aia urla si tropaie. Ma duc sus. Aia urlau si tropaiau. Nu e coincidenta ca ma intalnesc cu locatara ce iesise pe hol sa dea un telefon, caci inauntru nu avea nici o sansa. Si nici nu aveau muzica, erau doar voci.
Ii zic ca unu nu-i mai suporta si ea ma intreaba pe mine: deci sa-i scot afara, sa-i trimit acasa? Nu, fata tatii, NU! Nu ai sa te folosesti de mine sa scapi de ei. De fata cu multi din ei i-am spus ca eu nu am nici o autoritate in apartamentul ei si daca vrea, EA trebuie sa-i trimita acasa. Imi spune ca o sa ii faca sa taca. Nu plec si raman pe etaj si o aud cu tipa in casa la retarzi sa taca dar nimeni nu o baga in seama minute in sir. Bat la usa mai mult de 10 ori pana cineva se uita pe vizor si o cheama pe pustoaica. Ii zic: N-am plecat, am ascultat si am vazut ca nu ai absolut nici un control asupra lor. Vezi ce faci ca vecinul tau va chema militia sigur. Erau mai multi membrii cool din generatia viitoare de fata si impreuna, intr-un efort sustinut reusesc sa taca in mortii lor din gura. Apoi au plecat vreo 20. Au revenit vreo 10. Apoi mai vreio 6. Apoi mai vreo 10. Nu s-a mai plans nici un locatar pana acum si sper sa nu o faca pana dupa 12. Dupa mine potopul. Zi-mi Mo-fo Noe.
Dar sper sa iasa naspa si wannabe-u sa si-o ia. Sa ii faca aia varza-n apartament, sa vina Pulitia. Sa iasa frumos. Ati vazut si voi Hangover. Degeaba o faci daca n-o faci adevaraciune. Abia atunci va deveni populara. Ati vazut filmul Project X?

Duminica avem bilete la Raptors. Am cumparat un tip-off pack caci garanta bilete la Lakers. Sunt nose-bleed seats dar crezi CA COnteaza? Un bilet la cucurigu la meciul cu Lakers e $109. Platesti practic 3 meciuri si primesti unu gratis. N-am putut merge la meciul de miercuri asa ca Varu Gonzales si-a primit cadolul de Craciun mai repede. Biletele la meciul contra lu Dallas le-am vandut lu un locatar. Deci au ramas doua meciuri. Duminica vs. Timberwolves si in Ianuarie cu Lakers. Sa ne fie de bine.

Viata la Canada nu seamana ca la Romania. E ceea ce e si o luam ca atare. Cum se zice, noi ne vedem de ale noastre.
Ne-am facut acvariu si suntem incantati. Azi am bagat si cativa pesti, de inceput. Pisoaiele noastre nu pareau interesate pana cand Tigroo a dat cu ochii de ei, mancati-as. A devenit atat de interesata incat puteai s-o tragi de coada ca nici nu remarca.Am ras de ne-am spart.
Marfa rau sa te trezesti cu ochii in acvariu. Da stai sa se alinieze planetele pe perete, deasupra de el.... Cand ma gandesc ca altii au televizor in dormitor. Voi in dormitor va uitati la televizor cand stati in pat? HIHIHIHI!

Tuesday 22 May 2012

Leviathan

Poate ati fi tentati sa credeti ca o dau iar in oculte. Nu, baby! M-am plictisit si de asta. Dormiti voi frumos si aveti incredere in mandea ca va va lasa sa va faceti somnul de frumusete. Imi rezerv insa dreptul de a fi ironic si sarcastic atunci cand mingea imi va fi ridicata la fileu.
19 Mai 2007. Sunt 5 ani de atunci si am sarbatorit dupa puterile noastre cei 5 ani impliniti de casnicie. Cu ajutorul romanachesilor a iesit ceva frumos si ne-am simtit foarte bine weekend-ul asta. De la cine romantice surprize pana la cadouri, voie buna si lacrimi de bucurie. Sa ne fie de bine. Duminica ne-am imbracat gigea ginerica style si am mers in Guildwood Park in Scarborough si am facut niste poze dragute in locatii frumoase. Eram convins ca o sa innebunesc de cald in costum dar batea o briza placuta printre copaci si a fost bine. Dupa doua ore de sedinta foto am mers la terasa sa bem o berica. In coltul de Sud-Vest al intersectiei Don Mills si Lawrence, mai in spate, gasesti Calea Dorobanti... cu restaurante fensi, cafenele, ceainarii si cocalarii dorobantieri. Am baut o bere pisata la suprapret incantat sa-mi aud niste compatrioti la masa de langa discutand mondenitati emitand pareri si dand verdicte. Chiar pare europeana zona si cumva neobisnuita aici in Toronto. In mod clar o sa mai mergem.
Ieri am fost la Wonderland. Daca n-ati fost inca sigur ati auzit povesti de la cei care au fost. Asa a fost si cu noi. Un amanunt este repetat de toata lumea. Daca e busy, innebunesti stand la rand sa te dai in ceva. Eu nu vreau sa repet asta ci vreau sa SUBLINIEZ asta. Ieri a fost ultima zi cand puteai cumpara Season Pass la pret redus. Am ajuns pe la 4 PM acolo. Am stat la rand cam o ora jumatate ca sa ajungem DOAR la ghiseu sa putem plati. Apoi cu chitantele in mana am mai stat la o coada unde se proceseaza legitimatiile in sine. Ma uit acolo la un afis care zice Picture free passes. Adica fara poza. Dar lumea se alinia sa i se faca poza. Aleg o victima ce lucra acolo si o intreb: picture free means no picture? YES!!! Pai si de ce ne faci poza? Raspunsul are o logica nooooooooooooooot. Cica ei iti tin poza intr-o baza de date si cand scanezi cardul tau le apare poza si ei te ginesc. Pai eu as prefera sa am poza pe card si nu in baza ta de date. Cica e mai bine ashea, ca daca-ti pierzi cardul nu poate veni altcineva si sa foloseasca pass-ul tau. Bai tu vorbesti serios? Deci permisul de conducere e o prostie. Health cardul la fel. PR cardul la fel. Au gasit ei duda. M-a tras nevasta-mea de langa victima. Nevasta-mea. 5 ani de zile. La multi ani. Sa ne fie de bine.
La poze ne-am strambat. Like a boss! Am intrat apoi in furnicar. Incredibil de multi adolescenti. Prin definitie parcul asta de distractii e ca o capcana imensa pentru muste. Totul e facut sa-ti ia ochii si banii. Noi ne-am facut season pass-uri pentru ca vrem sa mergem des la Water park ce se deschide de fapt pe 2 Iunie. Am cascat ochii pe acolo pana am dat de panouri de basket. $5- doua aruncari... gen aruncari libere. Marcai? Primeai o Hugger monkey sau o minge de basket ieftinitura. Am marcat ambele aruncari si am luat la fete maimutici. Imbatat de glorie am mai dat 5 parai sa arunc la mare distanta, doar o aruncare. Premiul era un papitoi de plus mai scump. Datorita topolgiei locului si presiunii din peluze nu am marcat. Fiindca mi-e frica de toate cacaturile alea din parcul de distractii ne-am dus la Leviathan. Gineste aici video oficial. Stiu ca a fost Victoria day si alea dar am stat 1 ora si 20 de minute la rand sa ne dam in treaba. Asta pe caldura. Asta dupa ce am mai stat 2 ore la coada. Ne-a fost frica in montagne-russe dar ne-a placut. Am mers mai departe sa dam o geana la water park, chit ca era inchis. Pe acolo pe langa... ce vad eu? O juma' de teren de basket si una bucata tigan ce arunca la cos de la 3 puncte contra-cronometru. Uuuuuuuuu! $10 pentru doua runde de aruncari x 12 mingi plasate pe un rack la ora 9, ora 6 si ora 3. 40 de secunde. M-am facut de cacat si asta m-a umplut de spume. Nu-i nimic. I know where you live! Ail bi beac!
Am stat cam 4 ore si jumatate in Wonderland. Cam 3 ore si ceva la cozi la lapte si restul... la "distractii" in parc. E clar ca data viitoare nu mai pierdem timpul la cumparat bilete dar totodata e clar ca daca e busy nu mai stam ca proletariatul la coada la ulei, caci nu SE merita. Am mai si verificat diferitele slabiciuni ale sistemului de securitate. Cum sa faci sa nu strici multi bani. Cum sa faci sa mananci ieftin, etc.
N-a fost rau weekendul. N-am mai fost de mult asa. A ajutat si vremea varateca.

Bahtalo, amigo!

Saturday 25 February 2012

Aberatii de sfarsit de saptamana

Azi nu stiam la ce meci sa ma uit. Se juca Milan- Juventus si Lyon-PSG. Ma uit la fotbal de foarte multi ani cu aceeasi placere. Am niste echipe pe care le sustin: Steaua, Barcelona, Juventus, Arsenal, PSG, Bayern si Benfica. La pol opus, nu suport Dinamo, Real Madrid, Rapid, CFR Cluj si Man Utd. Am inceput sa ma uit la Milan- Juve pentru ca... incepuse primul. Dar apoi m-am sucit la celalalt meci. PSG a condus 1-0 pana prin minutul 35 cand a venit unu la mine la desk care a stat cam 5 minute. Cand am dat iar la meci m-am frecat la ochi: 3-1 pentru Lyon! Ba, cum plm? Nu ma uitasem eu bine la scor? Veirific pe un site si vad ca EXACT in alea 5 minute cat a venit cois ala Lyon a marcat de 3 ori. Daca sunteti microbisti stiti ce de cacat e sa te uiti 30 de minute la un meci si apoi sa te duci sa te pisi si la intoarcere ai ratat toate golurile. Un meci superb pana la gata. Scorul a evoluat 3-2, 4-2, 4-3 si apoi 4-4 in ultimile secunde, cand si portarul lui PSG adulmeca pe langa careul advers. Iar la munca. O saptamana lunga si obositoare caci am lucrat pe ture de dimineata alternate cu cele obisnuite 16-24. Plus ca am lucrat si Luni. Dar vine weekend-ul. Sper sa fie ok. Fratele Lip compusese o oda in centimetru antic si de demult si spunea despre faptul ca nici un evreu nu a murit in turnurile gemene la 9/11, ca au fost anuntati ca va fi cu nasoale. Inca de acum multi ani am respins ideea ca fiind retardata. La nivel logic. La orice nivel. Azi am cautat sa vad ce e pe internet despre asta. Cifra e pe la 400. Nu exista o cifra exacta din diferite motive... datele sau adunat din alte rapoarte privind victimele, ce vizau alte statistici... deci erau indirecte. Nu exclud ca cine trebuie... nu a fost la munca. Dar daca am ajuns sa cred ca aia care n-au jena sa omoare milioane si zeci de milioane de oameni au dubii fata de cateva sute de co-religionari... hai las-o-n pula goala. Am catalogat mitul asta drept mit imediat ce l-am auzit. Alte cacaturi muuuult mai importante s-au intamplat in ziua aia... iar asta nu e unul din ele. Poate cunoasteti asa zisele teorii despre 9/11 dar cea mai de cacat explicatie e aia despre Flight 77 care cica a lovit Pentagonul. Ala e cel mai dubios dintre toate. Uite filmuletul aici. Nu trag concluzii eu, cine nu stie deja si vrea sa dea o geana... macar vede pentru el. Am divagat prea mult, voiam sa ajung la altceva. Am tot observat discutand cu canadienii ca sunt ca femeile. Nu inteleg deloc legatura incestuoasa dintre cauza si efect. In general nu-i intereseaza nimic din restul lumii pe principiul nu ma afecteaza-nu ma intereseaza. Asta merge pana dai de mine, debilul. Ca pe mine ma enerveaza sa vad ca te strambi cand citesc stiri despre Iran si ca sunt ingrijorat ca se pregateste razboi... sau despre situatia din Grecia. Sau despre datoria superba a Statelor Unite ale Suei. Stii de ce ma enerveaza?... ca apoi te plangi ca s-a scumpit benzina, s-a scumpit mancarea, economia merge greu, e cam greu cu locurile de munca, etc. Efectul se simte, nu cois? Dar cauza nu e pentru intereseul tau, nu cois? The Leafs need to trade for a goalie asap. Asta e mai important, nu cois? Stai linistit cois, stiu cine esti si ce ai in cap. Nu astept de la tine mai mult decat stiu ca esti in stare. Doar o ard retoric sa par intelectual si jurnalist, gen. Diseara vreau sa ma uit la Hugo, caci s-a intamplat sa-l cunosc pe ala de a filmat tarasenia. Bagam Seinfeld la greu. No soup for you, cois!! In rest, documentare de pe un site bun bun. ( http://topdocumentaryfilms.com ). Au documentare sa satisfaca toti muschii. Deci ce vrea mujkiu tau. Eu am inceput si continuu cu Through the wormhole. Taica Morgan Freeman e gazda documentarului. Documentarele sunt superbe si aduc ceva nou. Se expun teorii care contrazic stiinta oficiala in probleme considerate "batute in cuie". Doar ca teoriile acestor oameni nu pot fi demonstrate ca gresite din cauza ca au logica si chiar si suport. Plus ca multe chestii abstracte sunt explicate cu grafica de calculator si chiar imagini reale ceea ce ajuta enorm la intelegerea de lucruri complexe. Yep, asa e.

Friday 24 February 2012

Devreme rrrau

Datorita unor detalii irelevante aici a trebuit sa lucrez ieri de la 10:00 la 20:00 si azi de la 8:00 la 16:00. Am ajuns sa realizez cat de obisnuit sunt cu programul obisnuit datorat obisnuintei de a avea acelasi program mult timp. Am avut totusi noroc ca de ceva timp ne-am schimbat programul si desi ajungem la 00:20 acasa de la munca, ne culcam pe la 1 si ceva. Deci am reusit sa dorm cateva ore vitale. Alta data eram distrus cand trebuia sa acopar o tura de dimineata. Eram obisnuit sa ma culc pe la 2-3... Nu mai fusesem de mult cu TTC dimineata. Azi si ningea din greu dar nu era frig. Am avut noroc, am prins loc si m-am pus sa motai in ritm de rap romanesc. Adica asa cum imi place mie. Pe la jumatatea drumului soferul ne da jos si eu nu intelegeam de ce... caci eu aveam in urechi rap romanesc (asa cum imi place mie). Tot nu stiu de ce, dar rumunu ne daduse jos, si langa era alt autobus din ala Express in care ne-am urcat cu totii. N-am mai prins loc sa stau jos. Pentru prima data am mers si eu cu un metrou din ala nou nout. Arata bine. Doar ca daca stai in zona usilor, in mijloc, nu ai de ce sa te tii. Noroc ca-s de gen masculin si m-am prins de propria pula, sa nu cad cand ma zgaltaie. Plus ca daca te zgaltaie cum trebuie obtii si placere trupeasca... nu e combinatia asta superba? Un fel de perpetuum mobile erotic? La munca e dubios de dimineata. Sunt unii pe aici pe care eu ii vad rar pe tura mea obisnuita. Sunt angajatii constructorului cladirii, cladirea fiindc inca sub warranty. De la 8 la 9 o freaca in fata deskului. Discutiile ma scot din minti. Ii dau o cheie lu unu si el imi zice: Spasiba. Nu's rus dar e still ok. Nu esti rus?!! Iugoslav? Hai baga mai la Nord. Eh... geografie. Rumunija. Romania?!! Vezi tu, cu voi romanii nu stii niciodata, cand vorbiti limba voastra nu stii, o fi italiana?... Daaaa, suntem sneaky like that. E ca ungureasca... Nu amice, nu e ca ungureasca. Yes it is. No it's not. You should know cause you speak it. No I don't. WTF? Apoi a plecat. Superintendentul a ramas. E evreul ala de 70 si ceva de ani. Asta primeste pensie de la Statul German, Statul Austriac, pensie canadiana si mai si munceste. Ba are si firma de strans fier vechi. N-are bani. Baaa, si nu-i mai tace gura. Radeam intr-o zi cu colegii mei ca ne-am amintit de unele faze cu el. Ca spune acelasi banc de 10 ori aceleiasi persoane. Ca acum un an era constipat si s-a fortat atat de tare sa se cace ca si-a pierdut cunostiinta incat a cazut de pe veceu si si-a dat cu capul de chiuveta si a facut comotie. Si asta era povestea lui. De la ce a mancat de s-a constipat si pana la cat de tare s-a fortat sa se cace. Nu putea sa zica: in timp ce faceam un pas mic pentru mine, un pas urias pentru omenire... am alunecat si mi-am dat cu tampla de bibilou' cu pescarul chinez. Ieri, cum am lucrat iar de zi mi-a povestit cam 3 chesti... de 3-4 ori fiecare. Cum a gasit el un dresser "in mint condition" in Recycle room si il da el lu partenerul lui de afaceri. De fapt eu l-am gasit si am notat si in raport, ca nu ai voie sa lasi mobila in Recycle room. In general Superul se caca pe el cand lumea lasa chestii acolo si noi nu ne dam seama. Dar daca e "mint condition" il gaseste EL... si e ok. Adevarul e ca am gasit si eu 2 chestii cum cateva saptamani. Dupa cum urmeaza. Claudia ma tot batea la cap sa mergem la Canadien Tire sa cumparam o scarita din aia cu 2-3 trepte. Eu tot insistam ca nu avem nevoie. Cateva zile mai tarziu vad niste okiosi imebcili carand juma' de IKEA in Recycle room. Ma duc mandru intre ei caci suma pulelor lor nu face cat a mea si le-am explicat ca nix tra la la. Dar ce sa vezi! Printre obiectele de acolo era si o scarita cu 2 trepte din lemn, marca IKEA. Brusc am dat-o la impreteneala cu fratii mei okiosi si am obtinut marfa. Ajunsi acasa citesc pe eticheta: Made in Romania. Bai, DA DA DA! se simtea la degete cand o caram.. lemn romanesc... simteam o legatura familiara... cacui lemnul e din codru... codru e frate cu rumunu... iar eu sunt rumun. In saptamana urmatoare... am descoperit ca Tigrutza a halit din cablul de la lampa de langa birou. Stinge lampa si ia-o-n gura. Cateva zile mai tarziu... hop, uite lampa. Mint condition. Azi deja mi-a spus de 2 ori ca a gasit un dresser, mint condition. Cica e pentru fiica lu partenerul lui de afaceri. Dar aia e pretentioasa , tre' sa vina sa vada marfa prima data. Si chiar acum il suna asta pe tovarasul lui: unde-i fiica-ta? Pai vine diseara sa vada dresseru. Cum diseara, ca io lucrez pana la 4? Pai nu-i la tine acasa? NUU, e la mine la munca. Superb! LE: Doua persoana la mine la desk. Una zice: Nasty weather out there. Eu: from where i stand it looks like a post card from the Caribbean islands. Celalalt isi da ochii peste cap: The Carribean islands... right!...

Wednesday 8 February 2012

Tunelul Dracilor

Nu l-as numi sevraj dar mi-a lipsit.
Am reusit cu succes sa fac abstractie de el pana in momentul in care puterea obisnuintei si-a luat partea leului. "Asta ar fi mers pusa pe blog".
Personalitatea mea exhibitionista are nevoie de o scena. Scena e la o distanta de un Log in. Deci iata-ma. Am sa editez ultima postare in care ziceam ca ma opresc din scris. Ca vreau si pot.
Tunelul Dracilor era o faza dintr-un joc din copilarie in care trebuia sa treci printre 2 siruri de copii care te inghionteau, te palmuiau si-ti dadeau pumni la coaste. Era un joc... dar viata de adult e un constant Tunel al Dracilor... lovituri din stanga sau din dreapta, din fata sau din spate... doar ca nu mai e joaca si nu esti lovit cu maini de copii.
Mi s-a spus ca de cand nu mai sunt pe bune cu dumnezeu atrag chestii nasoale. Mi s-a spus ca atitudinea mea negativa atrage negativisme. Cred ca atitudinea nu e fizica... altfel negativ ar atrage pozitiv si ar respinge negativul. Eu nu consider ca sunt negativist. Doar ca am ajuns la un nivel ciudat de acceptare a faptului ca viata nu e frumoasa, cel putin nu cum ti se descrie ideea de viata frumoasa. Daca treci de tiparele gandirii si de prejudecatile in care ai fost crescut, daca deschizi ochii vezi Defileul Dracilor... si atunci e greu sa te minti din nou ca viata e frumoasa.
Am un tovaras in Romania caruia i s-a nascut o fetita cu probleme. A stat cateva saptamani in spital si nu se stia daca va trai sau nu. In acelasi timp el a facut o speticemie si a intrat in coma. Si-a revenit din coma, s-a recuperat si mai greu dar acum are sistemul imunitar vraiste. Are acum piatra la rinichi si ultima oara cand am vorbit cu el avea programarel sa se duca la spital sa ii extraga maduva osoasa pentru analize amanuntite. Ah, 25 de ani are. Tonul lui nu convinge dar zice ca e optimist si ii multumeste lui dumnezeu ca macar e in viata. E o contradictie aici pe care nu ma mai obosesc sa o explic.
(Am recitit ce am scris pana acum si am vrut sa ma semnez Emil Cioran. Dar nu e pe culmile disperarri. Umorul meu idiot e la locul lui. In general la locul nepotrivit, in momentul nepotrivit.)

Aici la noi, la Canada, viata merge inainte curgand lin ca Ozana cea frumos curgatoare si nepoluata. Canadienii pe care-i cunosc eu si interactionez cu ei nu au nici o strabatere. Au speranta ca anul 2012 va fi mai bun. Subiectul numarul 1 de discutie este ca si in anii trecuti: Vremea. Iarna asta e din nou blanda, nu e frig si nici nu a nins din cale afara. Incercand sa-l trag de limba pe colegul meu iranian despre situatia din tara lui bastinoasa am primit ca raspuns ridicari din umeri. Nu prea stie multe. Printre discutii mi-a precizat ca dolarul a crescut... caci inainte 1 dolar era 10 mii si ceva riali iar acum 12 mii si ceva riali, sau ceva de genul asta. Cand i-am explicat ca dolarul a ramas la fel dar tara lui e sub embargo si ca urmare s-a devalorizat rialul mi-a spus ca am dreptate. Da? Ce tare. Si asta a fost profesor.
Ati urmarit Super Bowl-ul? Asta e iarasi un subiect bun. Ati vazut si concertul Madonnai de la Halftime? Pe facebook se discuta despre faptul ca show-ul este muuuult mai slab ca cel de anul trecut... Eu zic ca grafica a fost superba... mai ales ochiul ala frumos-pupa-l-mama-sa-l-tzucie ca superb se mai asorta el cu pirmaidele de pe fundal. Prostii, nu vad eu bine. Cred ca ar tebui sa-mi fac un control la ochi. Get it? Control la ochi?
In pauza de la ultima postare si pana acum am reusit sa aplicam pentru cetatenie. Dosarul ne-a fost returnat imediat sub motivul ca am fost prea exuberant la semnatura si am iesit din patratel. Ete pula. Nu de alta dar mi-a spart creierii nevasta-mea ca "mereu fac asa". S-a implinit si un an de cand am luat masina. Am fost tentat sa scriu de cand am cumparat-o dar am sters si am reformulat. In primul an de rate am platit $1,041 doar dobanda. Fiindca de sarbatori am produs mai multi bani ne-am zis ca ar fi jmekerie de tip boss sa platim in avans niste rate. Doar ca la 50 de metri de munca un tigan venind din sens opus decide inexplicabil sa faca stanga cand eram la nici 3 metri de el. Imbecilul cred ca ochise un loc de parcare si probabil crezand ca e unicul loc de parcare ramas pe lume s-a napustit pe el. Pacat ca eram si noi acolo. Ai zice ca ghinion. Dar ghinion e cand se intampla asta si apoi iti repari masina fara probleme. Ghinionul nostru el altfel. Tiganul o arde blajin, isi da toate datele doar ca datele lui sunt... altfel. Balanul e din Ciad. Are permis de conducere din Ciad. International gen. Masina e a unui prieten. Uite proof of ownership. Click- poza cu telefonul. Balanul cooperator ca un sef de CAP. Nu gaseste foaia cu asigurarea dar are o hartie pe care e scris cu creionul numarul politei de asigurare de la RBC. Luam numar de telefon si plecam ca am intarziat deja la munca. Ah, ca si cu un an in urma afara era un frig de te cacai pe tine iar noi nu eram imbracati de outdoor. Bumperul e facd ap, si farul stanga-fata e spart. Un pic din aripa e indoita.
A doua zi sunam la asigurare si dam toate datele trimitand si un email cu pozele cu permisul de conducere ciadez, ciadan, ciadian, ciadoi? Tot in ziua aia aflam ca nu poate fi gasita polita de asigurare dupa numarul dat de balan. Catvea zile mai tarziu aflam ca desi am o poza dupa ownershipul masinii... masina nu poate fi gasita in baza de date. Permisul ala dubios nu le spune nimic politistilor. Probabil tiganul sta peste viza sau ceva de genul asta. Cine sloboz stie cine e de fapt balanul si cu ce se ocupa. Poate fi un brav importator de masline de capra sau un criminal de razboi iesit la pensie. P-aici pe la Canada nu poti sa stii niciodata. Ce e cu adevarat scatologic la intamplarea asta e ca am platit deductible $300. Asta asa, ca viata-i frumoasa.
Era lucru stiut ca la vara ne expira pasapoartele. Stiam si ca prin conSULAtul roman de la TO dureaza destul de mult asa ca ne-am miscat din timp. Nu mai fusesem niciodata la ConSULAt. Am incercat sa sunam sa ne facem programare dar zici ca eram fetita aia din The Ring ce te suna sa te anunte ca mai ai de trait 7 zile, caci nimeni nu ne raspundea la telefon. In lipsa de altceva, le-am trimis un email. Sa vezi si sa nu crezi, au raspuns imediat. Luni la ora 10 AM. Superb.
Luni la 9:57 parcam masina in graba pe Richmond St. West destul de departe de Consulat dar nu eram siguri ca vom gasi parcare mai aproape. Ne-am grabit si am ajuns. Nu ne-a intrebat nici dreacu cine suntem sau daca avem programare. Doamna de acolo se otari la noi de parca o calcasem pe ovare. Cica "sa vad actele ca sa vad despre ce vb aici". Nu-mi dau seama daca s-a linistit fiindca aveam toate actele la noi sau din cauza ca a observat-o pe Claudia transformandu-se in Hulk. La gata ne-a vorbit atat de amabil incat procesul s-a prelungit niste minute VITALE. Terminand cu tot ne-am carabanit catre masina suficient sa vedem un muie de la Parking Enforcement. Oricum eram relaxati, platisem pentru parcare. Doar ca... aveam si noi o foicica blonda in parbriz. Aye, cois... come back! What the fuck, ăi?!! La venire, pe aceeasi Richmond St., opriti la un semafor Claudia ma intrebase ce inseamna semnul ALA. Era un semn ce te informa ca de acolo incolo parcarea e interzisa. Un pic mai tarziu aveam sa parcam in dreptul unui stalp ce purta un semn din acela. Noi nu l-am observat. Nu-i nimic... bagamiaspulanmasadepunkist. $40.
Ieri primesc un plic pe care adresa era corecta dar cineva scrisese cu pixul "Moved Out". Ba esti prost? E clar ca la posta au directionat plicul la adresa gresita dar ala de la primit a fost sigur ca M-AM MUTAT desi adresa de pe plic nu era a lui. !!!!!!!!!!!!!!!!????????????????
In apartamentul in care locuiesc , acum vreo 6-7 ani a stat un roman cu nume de iunghiur. Inca mai primeste plicuri. Cred ca a fost abonat la orice chestie posibila. Dar ce e cel mai tare e ca atunci cand lucram in Downtown a venit un plic pentru el si ACOLO. Adica omu locuise si ACOLO. Cum plm? Uite-asa.
Azi a venit alt plic. Asta era de la Management. Vesti bune: vor mari chiria cu $32/luna. Adica un 3% sau ceva. Chipurile pentru "imbunatatirea conditiilor" din cladire. Ba, e adevarat au facut rumunii reparatii, au schimbat becuri. DAR AU FACUT-O FIINDCA AU AVUT AUDIT DE LA PRIMARIE SI AU FOST FORTATI!!!! Acum isi scot banii nu? Chiria creste anual. Anul trecut a crescut cu $17. Anul asta cu 32? Hai las-o-n pula lu Terente Haiducul lui 7 cai frumosi. Deci asta inseamna ca ei ani de zile nu au facut reparatiile alea cu de la sine vointa din cauza ca nu aveau fonduri suficiente si ca ce le lipsea era exact $32*12 luni* Nr. apartamente. Cam $25,000. Ca altfel faceau. Ah, acum vreo luna si ceva am primit scrisoare din aia de rent decreasing... dar nu s-a intamplat nimic. Inca $384/an dati aiurea ca asa e curva ma-sa lu astia.
Dar asta e. In general viata e frumoasa. Doar ca-ti iei pumni la costite si la pateu. Sunt lovituri slabe, nu te doboara din picioare... doar te sicaneaza si te incetinesc.
PS: Duminica au fost fetele la patinaj. Am injurat un romanache ce patina vorbind la telefon. Adica am urlat la el in romaneste. Nici n-a clipit, avea poker face ca joaca poker online pe Facebook. La urmatoare tura a tras cu geana peste celular sa vada ce si cum. Noi eram, ba. Si imi cer scuze ca am fost bucurestean, pardon- taran.
PS2: Cred ca e suficent pentru azi.

Bine-am revenit.

Tuesday 15 February 2011

The V's Day

Am renuntat mai demult sa inteleg de ce Valentine's Day e sarbatoare. Cum zicea un stand up comedian la intrebarea de ce trebuie sa cumparam suc de portocale cu pulpa si de ce ala fara pulpa e naspa: It's not for us to ask!!! We do it like Nike asks us to do it.
Cum V's day a picat Luni am modificat putin planul si am plecat la Niagara de Duminica la pranz. Camera la Hilton, cu jacuzzi si semineu electric + view catre Niagara americana. Ne-am plimbat de nebuni profitand de faptul ca nu era atat de frig afara. P-aici pe la Toronto se trag sperante mari ca iarna va fi scurta. Pana una alta luam de la Basescu.
Dupa o balaceala initiala la jacuzii am rezervat o masa la restaurantul din varful turnului Skylon. Asa de ciuemegeala. Mesele restaurantului impreuna cu podeaua de sub ele se roteste 360 grade. Suna marfa, este marfa... dar sa ma phut in ea ca e tare deconcertant in primele minute. De frumos e frumos... de scump e scump. $110 pentru doua persoane. Nu ne pare rau de bani caci am considerat chestia asta un must do. Acum stim, nu?
Inapoi la hotel, Jacuzzi, episodul 2:Imperiul contraataca. Am cumparat si un film la pay-per-view dar ne-a luat somnul dupa vreun sfert de ora si l-am pus pe pauza (asa cred). Cand ne-am trezit televizorul era stins. Bbbbbye, movie. La muje.
Scopul excursiei a functionat, ne-am deconectat nitel. Luni pe la 13:00 mangaiam deja pisicile.
Ieri am fost la Costco. Ne-am facut si noi membri. Claudia deja de vreo 2 saptamani dar ieri am fost sa-mi iau si eu legitimatia. Pentru cine nu stie, Costco e un supermarket gen Metro din Romania. Cotizezi o taxa anuala si se intra pe baza de legitimatie pacalindu-ti astfel intelectul ca faci parte dintr-un grup select. Au chestii ok si e convenabil sa cumperi en gros. Am facut cumparaturile, am pltit marfa si ne-am dus la oparita aia maro sa imi fac si eu legitimatie. Subliniez faptul ca EU am impins caruciorul de cumparaturi pana atunci. La gata, imi iau plasticul si incep sa imping carutul spre iesire. din spatele meu unui pulifrici i se deschisesera porii: Sir... SIR! Ma intorc spre el convins ca nu cu mine are treaba. Ba da! In fata mea Claudia se spargea de ras cu mainile pe carutul nostru. Da? Biiiine! Las' ca ma razbun eu desi nu prea le am cu farsele... Mwuuahahhahahhahahhahahha!
Tot ieri tanjeam sa vad meciul din CL Arsenal- Barcelona. Aveam posibilitatea sa prind 20 de minute din repriza a doua daca Supervisorul pleaca mai repede. Am avut ore de condus deci am ajuns mai repede. Din cauza asta si Supervisorul a plecat sensibil mai repede. Eram gata. Am instalat iute Sopcastul. Mai prindeam exact 20 de minute. Apar 2 okiosi. Sunt contractori, vor liftul in service. Futu-va ochii aia intre ochi.Hai. Rezolv si revin. N-apuc sa fac nimic ca apare un agent cu niste clienti, vor sa vada facilitatile cladirii. Muuuuuuieeeee! Fug repede, ii rezolv si pe astia si vin la desk. Nu mai vine nimeni, dau la meci si raman masca: 2-1 pentru Arsenal. FUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUU! Nu-i nimic, revenim.
Azi am jucat Starcraft 2 pentru prima data contra unui roman. Se numea Alexandru. Am profitat de ocazie si l-am intrebat de unde e. Era din Romania. I-am spus ca am auzit de Romania, tara lui Dracula si a tiganilor. El mi-a raspuns ca nu e tigan. Io i-am replicat ca asa spun toti romanii. El a spus ca nu-i adevarat. Eu am sucit-o pe romana si i-am spus sa se dea inspre pula mea, ca minte. El a ars-o cool. Cica are 22 de ani si e dintr-o suburubie a Montrealului. Raspunsul meu la asta? GAY! Toronto FTW! Cred ca si-a dorit sa ma invinga dar am reusit sa i-o trag si sa nici nu intarzii la orele de condus. Apropos pietonule, daca simti ca trece peste tine o Toyota Camry... sunt sanse mari sa fiu eu soferul care a incurcat pedala de frana cu acceleratia, mkay?
Da' e ok, baaaa... glumesc. Sunt putin mai bun decat un okios la volan.
Da, baaaaa... da' e ok, baaaa. Am gasit un filmulet pe youtube si inca rad de doua zile. Eroul e timisorean... care e din Timisoara... care e din Banat... care e Fruncea, se jtie. Filmuletul are peste 179 000 de view-uri. Oare cati timisoreni au ras de cum vorbeste ratatul ala cand de fapt si ei vorbesc la fel. Caci te lo juro, asa vorbesc muuuulti dintre ei. Asa vorbesc prieteni de-ai mei ce au mers la facultate la Timisoara. Da, baaaaa.... da' e ok, baaaa... Aseara, baaa...


PS: o sa revin cu poze de la Niagara.

Tuesday 8 February 2011

Cronica unei zile de cac... de Luni

Ieri am fost la munca. Colegul meu si-a luat liber sa mearga la o inmormantare asa ca am aparut eu de dupa cortine, sa mai fac un ban in plus. Ziua a fost slow ca o clasa de copii speciali. Asa ca m-am dat pe net fara sentimente. In ultimile 2 saptamani am ars-o cu Claudia doar pe documentare si mi s-a cam pus. Asa ca am zis sa verific nejte filme. Acum... daca te bagi pe filelist.ro ai o lista uriasa cu filme. De unele ai auzit.. dar majoritatea nu... apoi nu toate filmele de care ai auzit sunt si filme bune. Astfel ca... la fel ca de 5 ani incoa(i)e m-am bagat pe forumul meu preferat.
Mai in gluma sau mai in serios cand cineva ma intreaba "daca stiu bancul cu..." ii raspund "probabil ca da". Eu sunt unul din aia care NU uita bancurile bune si atunci, cand abia mai cunoscut am o tona si 350 de grame de bancuri sa-ti servesc. Ce vreau eu sa zic aici e ca imi ridic palaria si fac o reverenta catre forumul cu pricina. Forumul este dedicat hip hop-ului romanesc. Am vreo 1500 de postari dar cred ca in ultimii 3 ani am postat de maxim 20 de ori, desi il vizitez zilnic. In primul an am fost mai activ... dar cred ca cel mai mult am postat la topicul cu Existenta lui Dumnezeu... unde un partizan crestin si-a pozat diploma de Inginer si a postat pozele, ca sa ne demonstreze ca e intelectual si deci are pareri perinente. Oh, daaaa!!!
In general verfic topicul Bancuri... unde lumea nu da copy-paste la bancuri de cacat cu Ion si Maria ca iti iei muie de la ceilalti. Apoi e sezctiunea cu poze tari... asta e rfavorita mea. Apoi linkuri tari... apoi rubrica de discutii despre sport. Si ce e bine la chestia asta e ca ceilalti forumisti sunt ca mine, multi gandim la fel. Atunci... chestiile ce li se par lor funny... sunt funny si pentru mine. Ce filme le plac lor... sunt si genul meu... Nu e treaba mai usoara asa? caz clasic de "cine se-aseamana se aduna".
Ca sa inchei basmul asta, in 10 minute aveam 38 de filme pe foaie... pe alese. Eu sunt anti piraterie pe internet deci NU STIU CUM... dar cineva mi le-a copiat pe hard. Mama ma-sii de treaba... am sa ma uit la toate sa gasesc indicii, sa vad cine a facut asta.

Ah... ieri... ziua de Luni. M-am culcat tarziu dar am reusit sa ma trezesc singur la 6. La 7 eram pe drum si am ajuns in timp bun la munca. Cum am mai spus mai sus- plictiseala. Pana la 2 jumate cand porneste alarma de incendiu. Romanakele ce activase cu Supererou inainte s-a tirat in tarile calde la Sunshine State, US. Asta nou e un evreu batran. Va spun eu, am fata de microfon... lumea vrea sa-mi vorbeasca. Omu s-a nascut in timpul razboiului. A reusit sa scape dar parintii si bunicii lui NU. Drept urmare, sunt pe lista aia lunga de la Auschwitz. A ajuns in Anglia unde a fost crescut de un unchi. Dupa razboi a venit in Canada. S-a casatorit dar ea l-a inselat cu verisorul lui care se mutase pentru o perioada la ei. Cica a avut noroc si divortul s-a finalizat repede. Apoi varu-su i-a dat papucii la doamna si doamna a venit inapoi. Dar el n-a mai vrut-o. Soc?! Iar acum 17 ani s-a casatorit cu o peloponeza. Soc?! Omu are si sfaturi. Cica sa am grija ca un prieten de-al lui a gasit o rusoaica pe un site de specialitate si a adus-o in Canada dar ea... cand s-a vazut aici s-a reorientat si la parasit pe om. Bai, esti nebun? Sunt socat... A aflat ca-s roman... si el are un prieten roman... cu nume nemtesc... din Bucuresti... cica a fost zuperbogat... tata lui era patronul a nu stiu carei fabrici dar AU VENIT COMUNISTII SI AU LUAT TOT, TOOOOTTT. Poveste lacrimogena... pentru canadieni poate. Mie mi se rupe pula ca unu a fost putred de bogat si a pierdut tot. Bunicu a luat bataie de la comunisti pentru simplul fapt ca nu voia sa-si dea animalele la Colectiv. Pai aia luau TOT... and that's ol' news for us Romanians.
Omu pleca si venea inapoi la mine la desk cu povesti noi. "You like gambling?" Imi place, dar nu ma bag. lui nu-i place... dar are un prieten care joaca la greu si acum un an njumate s-a dus la un cazinou la Slot machines si a pandit pe o baba ce a bagat toti bani intr-un aparat si apoi a plecat. S-a infipt "preietenu" si a inceput sa joace. A luat marele premiu- 4.7 milioane. Dar nu asta e "punch"-ul povestii. Superintendentul nu stia chestia asta pana acum ceva timp cand -sau intalnit la o cafenea de la Dufferin si Steels si ala s-a asezat langa el si i-a bagat sub nas o photocopie a checului de 4.7 milioane. Se lauda omu, gen. Si acum vine "punch"-ul bancului: "the bastard was a millionaire... and you would think he will pay for the coffee and bagel but he didn't. CHEAP BASTARD!". HAHHAHAHAHAHHAHAHA. Un evreu se plane ca un alt everu e zgarcit?!!! DA! Hahhahahahahhahahahha. Asta probabil ca nu stie ca sunt bancuri cacalau despre zgarcenia evreilor. Bun asa.
Apoi pleaca de la mine de la desk. Sa isi faca treaba. si-a facut-o perfect. ALARMA DE INCENDIU! Can Property Managerul se uita pe Fire panel de unde e alarma: Face Palm. Cica ii spusese sa nu umble la alea. La gata lasa si liftul in Fire Mode dupa plecarea pompierilor si usa se inchide in urma lui. Adica tre sa sun la firma de lifturi sa trimita un tehnician... aka alta factura. La gata, omu era cacat la cur ca a cacat-o in prima lui saptamana. Baptism of fire, my dear cumatru.
La 4 a venit Claudia si cu Eneida sa ma ia de la munca. Aproape de intrarea pe 401 incepe sa se auda zgomot de tabla taraita, de sub masina. Tragem pe dreapta si ma dau jos. Atarna o tabla, de la teava de esapament. In spatele nostru coloana infinitului, sculptata de Brancusi. Nu mai intram pe 401 ci mergem spre Yonge and Sheppard unde tragem din nou pe dreapta. Ne oprim la primul semafor. Langa noi, un cumatru isi deshide portiera si se apleaca afara din masina sa vada ce e sub masina noastra. Radem la el, el la noi si face semn sa lasam geamul jos. Eneida state pe scaunul din dreapta fata si deschide geamul. "you realise that u have a stupid fuckin' piece of sheet metal dragging under ur car?" Cobor si eu geamul meu si omul descopera socat ca e si un ruman in spate (da, avem geamuri fumurii). Il intreb si eu: U realise that we KNOW that and we cannot pull over in this spot?" Un sotron aparu brusc si el se camufla in el: "No man, i was just saying... i had the same problem"... Yeeaaaah! Plecam, gasim un loc bun si tragem pe dreapta. Ne uitam sub, nu mai era tabla. Fug inapoi o intersectie si o gasesc. PLM... o fi de la noi? nu prea ne vine a crede. Sun la Toyota si le spun ce si cum si programez pentru maine la service. Rumanca de la Toyota ma intreaba ce probleme avem si noteaza in acelasi timp: o bucata de tabla s-a desprins de sub masina. Stop! Nu stiu daca e de la masina mea. si pizda incepe sa rada ca proasta. Ce plm?!! Amuzant, sa mor de nu.
peste cateva ore il pescuim si pe Matei si mergem la film, la Sanctum. Filmul e ok... nu e senzational. Din pacate efectul Real 3D nu poate fi valorificat intr-un film despre scufundari acvatice in pesteri. Dar filmul e ok.
Mergem la romanaches sa jucam o canasta iar la plecare Claudia nu-si mai gaseste telefonul. Panica scurta caci erau sanse mari sa-l fi uitat in masina. Apoi descopar ca nu-mi gasesc EU telefonul. Eram convins ca l-am pierdut la cinema, in sala. Pe soundtrack de morala de la nevasta-mea m-am intors la cinema dar trasesera obloanele deja. Pe maine. Ma intorc in masina, unde aflu din nou ca asa fac mereu, ca intotdeauna e asa, ca sunt un imprastiat... si asta venea de la Claudia care habar n-avea unde e telefonul ei. Da-l in ma-sa de telefon. Pana acasa ne impacam. Acasa, in bucatarie, masuram rafturile ce le instalasem recent... in fata noastra pe punga de paine imi statea blackberry-ul dar niciunul nu-l remarca. Cand am iesit din bucatarie mintea a facut conexiunea si ma inorc din drum. Baaaaaahhhh... telefonul, da-i-as sloboz. Si Claudia, da baaah... ca eu am vorbit la el si l-am lasat aici. Pai cum? Ca eu mereu fac asa, si sunt un imprastiat...
in cazul asta eu functionez dupa regula de 3. De fiecare data cand plec undeva verific 3 lucruri: portofelul, telefonul si cheile. Recunosc ca aceasta regula da rateuri cand mai intervine un obiect in ecuatie. Gen aparatul foto, cum s-a intamplat aseara. Regula de 3 imi functioneaza cumva din subconstient: eu am avut 3 lucruri la mine- portofel, chei si aparatul foto. Plus ca de unde sa stiu eu ca telefonul e pe masa in bucatarie pe punga de paine?!!???
Azi am fost la Toyota. Omu nostru din interior era convins ca tabla aia nu era de la masina noastra, caci n-are cum sa fie de la masina noastra caci e prea ruginita. Iar apoi a venit si ne-a spus: e de la masina voastra! E scutul de caldura de la teava de esapament. Au dat comanda si ni-l instaleaza la loc. "Pa da gratis". Sambagpula in toate masinile. Dew neh loh moh pe okiosu ala "priceput" ce ne-a spus ca nu e nevoie de scutul ala acolo.
O Luni de cacat.
Lunea viitoare e Valentine's Day. Cred ca iar ne tiram pe undeva.
PS: uite un film romanesc in care actorii chiar vorbesc cum se vorbeste in Romania. Oreste m-a convins pe mine cu aceasta interpretare.

Friday 10 December 2010

Mda... ata ete....

Aproape o saptamana de cand am revenit in comuna Torontesti, judetul Ontario. Am fost foarte ocupati in a imbunatati apartamentul caci...
Dar sa o luam mai din urma. La facutul bagajelor ne-am pomenit cu un bagaj de 23 kg si unul de 30 kg. Cum eram multi de fata, au fost multe pareri dar eu am urlat cel mai tare si m-am ocupat personal de problema. Ce naiba, doar am o diploma de inginer. Si una de Master in managementul Administratiei Publice, dar pe aia nu am ridicat-o caci nu aveam poze. Deci n-am aplicat cunostinte de master ci doar de inginer. La gata, doua bagaje de 23 si ceva kg. Ajungem la aeroport, primul bagaj pe cantar: 25.5 kg. Cantarul de acasa mintea ca Basescu. Doamna ne anunta ca ne va costa 115 euro daca bagajul depaseste. Se ofera sa ne pasuiasca daca macar bagajele de mana se incadreaza in 8 kg. Era clar ca daCA CAntarul ne-a furat cu 2 kile la bagajele de cala nea furat si la bagajele de mana. Claudia a inceput sa se certe cu femeia in timp ce eu ma gandeam la ce naiba sa mai renuntam. In final am lasat niste pulovere, ghetele din picioare (inlocuindu-le cu ghetele de basket) precum si tuica unkiului Jan. La gata, doar unul avea 23 kg, celalalt era neatins. Constiincioasa, functionara mi-a cantarit si bagajele de mana: 8 kilos- sharp! Apoi m-am dus inapoi la familie si am bagat o parte din lucruri inapoi. Pai nu? Ori suntem golani, ori nu mai suntem. Timpul de asteptare a trecut extrem de repede si dupa imbratisari si pupaturi si plansete de rigoare am plecat la imbarcare. La verificarea pasapoartelor alta divergenta. Fatuca ce verifica pasapoartele statea sprijinita de un chiosc din ala, aratand foarte plictisita. Claudia nici n-a bagat-o in seama si si-a continuat drumul spre masina cu raze X. Gospodina a inceput sa scoata sunete afectate, cum ca ce facem? Nu o vedem? Cum trecem ashea?... Pai daca arati de parca iti vine sa te caci, ce vrei de la noi... numa oficial nu aratai. Am ajuns imediat la Munchen si am identificat poarta unde ne vom imbarca. Am luat micul dejun la o terasa cocheta unde am mancat bine pe 9 euro de persoana, cafeaua inclusa. Felul ciudat in care ma lua somnul pe toata durata vacantei a lucrat pentru mine de data aceasta caci in seara de dinaintea plecarii am adormit pe la 20:30 si m-am trezit la 1:30.Deci eu eram fresh. Claudia dormise doar o ora si mai era si racita. Marfa.
Cand am facut check-in-ul pe siteul Lufthansa cu o zi inainte, am observat ca nu mi-au dat posibilitatea sa aleg locurile in avionul Munchen-TO, si nu aveam locuri unul langa altul. Deci, cu cca o ora jumatate inainte de imbarcare, la ghiseul de la poarta si-a facut aparitia un neamt germanic, inalt, blond si cu barbie patrata ce nu era dar arata gay. Arata exact ca Poponautul-Sef, fostul meu Stupidvisor. Si ma pun la rand sa imi rezolv cu locurile in avion. Si ce aud eu? O femeie batrana il intrebase ceva si nu cunoastea engleza deloc. Olie, the gay looking poponar, i-a explicat ce si cum iar la final o intreaba daca a anderstenduit.Da . Sigur? Da. Sigur? Da. Iar el, superior , a incheiat: “you SHOULD understand, you have a US visa in ur passport. You SHOULD understand”. WOOOOOOOOOOWWWWW! Costumer care, huh? Urmatoarea e tot o batrana. Adevarul e ca nici poponautul n-are cu cine, asta e marfa. Auzi dialog cu batranica no.2: How may i help you?... No, I don’t speak Romanian. Batranica probabil mergea la copii in Canada, sa aibe grija de nepotei si era nesigura pe ea. Eram gata sa ma deconspir CA COncetatean dar nu a mai fost nevoie. Cu mine poponarul nu s-a futut in cur si m-a rezolvat in doi timpi si trei miscari. Huh, cum a sunat asta?
Drumul asta a fost mai lung si mai greu. Am invatat de la Fratele Lip sa nu ma abtin si sa dau basini cu susta in avion. Am executat si nu am avut probleme, am avut curaj sa beau si cafea fierbinte, ma-ntelegi? La coborare, nu stiu ce mortii ma-sii a facut chilotul dar am simtit ca-mi explodeaza capul si urechile. Abia mi-am revenit. La Pearson Airport, duminica dupa-amiaza e foarte aglomerata, dar verificarea pasapoartelor a durat ffffff putin. Si statul canadian are datoria sa vamuiasca dar fiind foarte aglomerat nu a verificat nici o geanta, la nimeni. Numa bine, ca aveam 2 chinezi ascunsi in bagajul de mana. Romanaches ne-au imbarcat in masina lor si am luat-o in viteza spre casa. Si aici revenim la prima fraza a postarii... apartamentul arata dezolant. Dezolant de gol, dezolant de murdar, dezolant de imbacsit cu mirosuri dubioase... si o senzatie de nefamiliar. Pisicile ne-au intampinat cu indiferenta ceea ce a dezamagit-o crunt pe Claudia. Eneida si Matei Corvin erau mandrii ca pisicile roiau in jurul lor ignorandu-si mama de drept (eu si Claudia). O zi mai tarziu totul a revenit la normal. Nu stiu cum a reusit Eneida, dar Fetitza s-a ingrasat visibil. Iar Tigrutza, care era destul de rubensiana a devenit si mai BBM. Bagajele noastre au fost neincapatoare fiindca am adus perdele si lenjerie de pat facuta de mama. Am dat o fuga la Ikea si am cumparat sine pentru perdea. Am muncit la greu, am bortelit tavanul si acum arata marfa. Cateva fire trase deja la perdele, caci matzele au tinut mortis sa-si puna amprenta, dar totul e bine. Am facut curatenie de Pasti si acum e iar “acasa”.
Am inceput munca. La mine totul e neschimbat ceea ce e bine. Claudiei i-au schimbat siteul, ceea ce e iarasi bine caci ceruse lucrul acesta iar acum e pentru o saptamana in Downtown, apoi mai vedem. Am fost si la banca, la sucursala de la Kennedy si Ellesmere, unde era indianul Rajkapur. Dar nu mai era acolo iar un canadez pe la 30 de ani era in training, dar la costum... daca ma intelegi. Cum a spus si Claudia...I-au dat o sansa, l-au tinut pe Rajkapur in probe un an si jumatate apoi l-au trimis cu vaca... vaca fiind sfanta, bine-nteles.
A venit iarna in TO. Azi dimineata la ora 9 erau -16. Se anunta o iarna grea, la fel ca atunci cand am venit in Canada. Dar de data asta e cald in apartament ...
N-am s-o ard conclusiv dar nici nu vreau s-o las in coada de peste. Ideea e ca mi se pare ca o data cu aceasta vizita in Romania s-a incheiat un ciclu menstrual in viata mea si a Claudiei ca emigranti in Canada. Orice blog are o perioada de ardere iar al meu si-a cam terminat combustibilul. Multumesc frumos celor care l-au citit, si l-au apreciat. Majoritatea intamplarilor nu au fost placute de accea nu ma bucur ca am avut ce povesti, dar asa sunt eu- dereglat, gasesc o parte amuzanta in lucrurile la care altii fac atac de cord de la nervi.
Numai de bine de la Varahills.

Thursday 3 June 2010

Arde-i pe fra'eri!




Am avut si noroc... nu zic nu... pe unde am fost sa lucrez... a fost subtire... ceilalte garduri au inteles ca sunt temporar si mi-au spus sa nu ma stresez. Deci e ok. Am intalnit chiar si un roman. Foarte de treaba. Deci pana una alta... pana pe 15 Iunie sunt bine.
Oarecum...
Duminica am fost la plaja. La The Beaches. E tare frumos (am sa pun si poze)Noi am mers chititi sa ne bronzam. Si am facut-o. Ne-am luat la tranta cu soarele si soarele a castigat. Prima noaptea a fost grea... n-am dormit aproape deloc. Dimineata incepeam la 6am. Aveam frisoane si febra si ma ustura costumul. Claudia m-a dus la munca. Si ea era vraijte. Romanu bait super de treaba... m-a lasat sa plec mai devreme.
N-am ezita si m-am ascuns in barlog. Ne-am uns cu crema speciala cu aloe si efect de "revergoratie". Dar dupa un somn istovitor de 2 ore ne-am trezit cu tricoul lipit de piele. Am revenit la cream cu aloe fara efect special. Maerti am mers amandoi la munca cum am putut. Eu iar de dimi. Seara, inainte sa vina Claudia de la munca m-am bagat la dus si am observat ca am glezne de fotbalis... Eneida folosea iaurt. Cica merge marfa, are efect revergorant si cica se si innegreste pielea. Io am intrebat: ba ce fel de iaurt ai tu? Poate cu blackberries...Noi avem doar rasberry si blueberry, o fi bun? Cica ea avea iaurt simplu... io am incercat rasberry. Pe piept. A avut efect. Oh si ce mai efect. Eu m-am albit. La fata cand am vazut ca imi iasa niste basici pe piept si mi se umfla cumva pielea pielea, Paranoia. Gleznele se triplasera. Claudia hai la Urgente.
Aici am avut primul contact sexual cu spitalul canadian. 4 ore jumate de asteptare ca sa-mi spuna ca e normal... ca e efect de la insolatie... esti tanar... o sa treaca. Mi-a explicat procesul... dece se intampla asta... Am priceput... Am iesit la ora 6 fara 10. La 6 cica ar fi trebuit sa muncesc dar sunasem KGB inca de cand ajunsesem si le-am spus ca nu cred ca ajung. N-am ajuns. Toni Grecu m-a sunat sa ma intrebe ce s-a intamplat. I-am explicat iar el imi spune: pai o sa ti se umfle picioarele... ca asa patesc si eu de fiecare data cand merg la The Beaches. Hahhahahha Toni, deja s-au umflat. Ma rog totul ok.
Mai putin eu. Apoi am observat ca mare parte din corpul meu era usor umflat ca reactie la arsurile pielii. Ana Lesko e pantaloni scurti pe langa mine. ARD!
Ziua numarul 4. Sunt mai bine. Inca ma ard pieptul si spatele ... si picioarele...:D
dar m-am mai dezumflat. Si am inceput sa-mi arat adevarata fata. Mi-am dat arama pe fata. Arat ca Terminatorul la finalul filmului... Ma rebelesc ca Ce Ghevara. Naparlesc ca Jarpele cu talanga.
Si ma ustura. Te ustura, huh? Auzi ba, il ustura...
Ca mi-am amintit. Mi-a expirat contractul de 6 luni cu Rogers si m-au sunat sa ma agate din nou. Si m-am impiedicat ca gaina (stiti bancul). Mi-au dat 30% reducere la abonament pe 12 luni. Si o luna programul de gilme si ... my personal favourite... World Cup la tv mocca. Bring it on! anul aceasta va fi anul Romaniei. Romania Campioana mondiala!
Apoi m-am enervat pe Bell si i-am sunat sa inchid contul cu ei ca sa ma sucesc pe Rogers ce aveau in acelasi pret un internet de 25 Mbs download. Dar Bell mi-a oferit acelasi lucru... am unit internetul cu abonamentul de tel al claudiei si a rezultat o reducere de $5. 25 Mbs? 2.8 Mb/s download de pe filelist.ro
Compania de asigurare auto... nu mie frica sa arat cu degeteul... State Farm... cu ocazia implinirii unui an de casatorie intre ei si noi... ne-a marit asigurarea cu $ 121. Claudia i-a anunta ca a luat G Full si cica fac o reducere de $30. Daca ei FAC asta atunci noi FUCK U! Ne-am sucit la Des Jardins... $303 pe luna.
Deci a plouat si noua ne-a placut mult. DA-TE BA CU SOARELE DE AICI!!!

PS:
2007, Resita, Romania... anul 2007.
" Unde drac mergi in Canada? E prea departe... stai aici... iti iei un apartament... ai un loc de munca decent... Te duci acolo... Nu vezi ca America se prabuseste... o sa traga si Canda dupa ea... ca economia lu aia e bazata pe americani... "
Mda.

Decembrie 2009...
"PAI SI PE CINE VOIAI SA VOTAM? PE GEOANA?"
MDA.

Thursday 6 May 2010

Ranga-n p'ept!

E bun sa stai acasa. E bun-bun. Dar nu ies bani din asta. Am avut o minivacanta dar maine intru in paine... in franzela. Duminica chiar 12 ore. Si de data asta e si la mama naibi: Leslie si Hwy 7. PLM yo!
Marti si Miercuri am lucrat cu Claudia. Io eram invatacel si nimeni nu stia ca suntem pe combinoasa. Mi-am dat si verigheta jos, sa nu lasam indicii. Joi si vineri am fost la un condo in constructie. De la 4 la 12 noaptea. Plictiseala. Eram pe tura cu un iranian de 26 de ani. Inca unu care a terminat colegiul si nu-si gaseste de munca in domeniu. Incurajator, nu? Asta isi aducea laptopul cu el. Downloadase niste chestii persane gen soap-operas si emisiuni sportive, basca fotbal. La fotbal m-am uitat. Ghici pe cine vad eu acolo, in campionatul lor... UNUL DINTRE CEI MAI BUNI 4 PORTARI STRAINI???? Cine? DA, e Carlos. Marele Carlos... n-aveti cum sa nu-l stiti... of,of,of... Baiat bun iranianul... m-a lasat sa plec in amandoua zilele un pic mai repede.
Miercuri am avut si interviul pentru Supererou. Dar nu direct la sursa ci la o firma ce intermediaza. Dar ei lucreaza doar cu condouri. Interviul a fost ok. Cica n-au acum decat ceva in Mississauga dar o sa pice ceva curand si o sa ma sune. Acum stiti si voi cum merge. Daca suna bine, daca nu asta e.
Sambata asta am fost la chef, mare bairam dom'le, caci matusa Lucy a implinit o frumoasa varsta si s-a celebrat cum se cuvine. Cum era si normal au fost a lot of cougars on a prowl, de ambele genuri, si astfel noi am ars-o mai mult cu varu Gonzales si prietena lui care nu era prietena lui. La cerveza mas fina! Ca-n pessa Inca unu' a lu' celebrul cioraper Mutterfickerul- ma imbatai. Nu foarte tare dar suficient. Suficient sa ma doara capul groaznic a doua zi. Conform buletinului meteorologic dupa-masa am petrecut-o la romanasi unde am jucat Canasta si Monopoly. Fetele ne-au batut la Canasta iar la Monopoly Claudia a cucerit lumea. Apoi am plecat spre casa, acest cuplu maret: Pinky and the Brain!
Luni e o noua zi, in care am jucat canasta de data aceasta barbatii lunadu-si revansa. We grew a pair! Dar la pranz, doamnelor si domnilor.... doamnelor si domnilor!!!!!! am fost la cununia civila a bravului ostas Osama. Traficul e o curva penala la ora pranzului in Downtown. Pe fiecare straduta se lucreaza. A-nnebunit lupulainenii. Fiind ingramadeala, lumea se baga in fata, isi iau degete mijlocii si poule-n gura, rudele vi si decedate sunt intoarse pa carici, e nebunie, fartate. Pana si Okiosii au curaj si claxoneaza ca dupa castigarea medaliei de aur la hockey. Dar am ajuns, Claudia a fost dibace si am ajuns la timp... + 30 de minute. Am intrat in biroul cu pricina si am fost intampinat de 2 fane Iliescu. Zambete Colgate in jurul capului. Ba Claudia, astea cred ca ne casatorim. nu doamna noi aici sa fim de fata la castrarea metaforica a lu Bro' Osama. AAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAhhhhhh! Cica inca sunt dupa paravanul care impartea incaperea in doua. Femeia imbracata in roba de judecator ( o voi numi Judge Judy) era in dubii caci dupa paravan oficia un Imam. Dar mai era un cuplu de nuanta lu Osama cu noi. Si ei ajunsesera la timp (+30 minute). Iar rrumunul parea sigur pe el: Yeeeaaah, there's no problem. We can go in! Io nu l-am crezut, dar m-am inghesuit langa el. Am prins sfarsitul slujbei. Limba urdu nu-mi e atat de familiara precum hindu asa ca nu prea am inteles ce zicea. Era ceva de genul blah-blah blah blah blah. Stiu ca am scris ca ma-sa lu Osama e al dreaq. Dar sa o vezi pe ma-sa ei. Juca tetris cu ei. TU, du-te fa poze. Tu, tu, tu si voi... HAI! Mai o data. Hei, si voi. Hai si noi Claudia. Osama paruse bucuros sa ne vada. Am sa pun si v'o doua poze cu ei ca aveau costumatii misteaux si aratau shukari. Dupa aia ne-am tirat ca ninja. Ii spusesem lu Osama ca nu mergem la receptie, ca suntem singurii albi de acolo si suntem si rasisti. Cand am ajuns aproape de casa l-am vazut pe Schumacher luand lectii de condus de la... de la un okios. Frate, am belit cariciu lu Patriciu. Albii au inceput sa ia lectii de condus de la okiosi. Sfarsitul e aproape!
In rest, pana azi am fost liber si am putut sa frec lampa lui Alladin. Am mers la basket. M-am filmat aruncand la cos si mi-a fost jena cu mine cand m-am privit acasa. Asta e, macar nu m-a vazut nimeni.
Azi i-am dus pe romanasi la aeroport. Merg acasa sa naseasca. Alta castrare. Metaforica, bine-nteles. Eram un pic invidiosi pe ei. Am fi vrut si noi. Dar ne asteptam randul.
A ramas cu planuri pentru Tobermory, cam intr-o luna. Suna bine. Hai cu munca!
PS: Serialu' "Cum am cunoscut-o pe ma-ta" ruleaza grav. Si uite ca m-am luat cu scrisu si am ars pizza. Ma omoara Claudia. Cacat.
Sa ne-auzim de bine.
Sign out.




Wednesday 31 March 2010

It ain't rocket surgery!

WTF, man?!! I CAN do this... it ain't rocket surgery...

Sunt in metrou. In fata mea un om de vreo 50 de ani. Are parul carunt dar e tuns baieteste cu un breton gen draperie taiat drept. Ochelarii ii tine pe varful nasului... batraneste. A atipit usor lasat intr-o rana dar in mana inca mai tine o biblie micuta. Carticica e deschisa si pare rascitita si rasfoita... in prima ei jumatate. Biblia ii aluneca printre degete si el se trezeste tresarind...
Azi un supervisor cu care am vorbit cate-n luna si in stele ma abordeaza si pe partea cealalta... Va ganditi ceva murdar... dar de data asta ati nimerit-o... religie.
Paul, crezi in Dumnezeu? Mergi la biserica. La prima intrebare nu ma bag dar ce e curios e ca am fost la biserica Duminica. Si cum nu ma pot abtine trebuie sa va aduc la cunostinta ca preotul a indemnat crestinii din parohie sa se roage pentru toti crestinii asupriti datorita faptului ca sunt crestini? Excuse-moi, da' ce mah?!! De vreo 1500 de ani de cand crestinismul a preluat controlul... cine pe cine altoieste?
Revin... Supervisorul mi-a povestit experienta lui fata-n fata cu Moartea, dialogul lui cu Dumnezeu si planul lui Dumnezeu cu el. Stiu ca "la prima mana" sunteti tentati sa credetei ca sunt malitios. E adevarat, nu sunt copacul potrivit la care sa latri dar am tot respectul pentru un om care vb din suflet. Omul e convins... atat de convins incat si-a schimbat viata total si acum ii merge din ce in ce mai bine. Bravo bine! Dar totodata imi explica si cum si-a imbunatatit felul de a fi... walking with love... cum se exprima el. Cica daca sta la rand si are 5 chestii de cumparat iar in spate e cineva cu 2... il lasa in fata. Cand conduce... daca cineva vrea sa intre din lateral, ii lasa de fiecare data. Daca te vede cu bagaje in mana iti tine usa, te ajuta... etc. Pai asta fac si eu... fara implicatie divina... se numeste bun simt. Dar felul asta de a fi i-a dat pace sufleteasca. e convins ca D-zeu are un plan cu el si fara a deveni fanatic religios are curaj in viata de zi cu zi... are incredere ca tot ce face va merge bine. Cu un om ca el te poti intelege dar am mai avut de a face cu soldati ai Domnului care voiau sa ma aduca pe calea cea buna... hmmm.
Am scris de asta pentru ca e de sezon. Claudia e in febra... vrea sa vopseasca oua, sa faca salata de boeuf si un tort. Apoi e traditionala curatenie de Pasti... stiti voi. E prima oara cand ne vopsim "oole" dar sunt sigur ca vom reusi, doar nu e rocket surgery, nu? Poate facem si niste vizite pe al familie, vedem noi.
In rest- visul canadian: munca si acasa. Am reusit sa merg la basket cu Flash Gordon. Am mers undeva printre blocuri aproape de Don Mills si Sheppard. Am jucat contra niste pustani si am castigat. Dar stii cum e sa castigi contra pustanilor... e la fel ca Special Olypics... chiar daca castigi- tot retardat esti. Ideea e ca dupa o ora jumate nu mai puteam merge iar timp de o saptamana dupa, am avut febra musculara completa... semi-pareza. Joi, Vineri si Sambaata se anunta vreme frumoasa... asa ca am stabilit cu Flash ca o facem din nou... impreuna.

PASTE FERICIT! Sanatate familiei noastre si familiilor voastre. Numa' de bine de la Varahils.

Wednesday 3 March 2010

Hachii

Luni, 1 Martie a fost si va fi cunoscuta ca "a doua zi dupa ce Canada i-a dat-o la caca lu Les Etats-Unis, la hockey. Aseara in timpul finalei mi s-a confirmat ceea ce stiam deja: Canada e nebuna dupa hockey. Deci toronto e nebun dupa hockey. Aici in TO li se rupe de alte sporturi. Chiar daca au echipa de basket in NBA. Si e normal, ce istorie au Raptors? 15 ani? E nimic. In slujba mea de umil "superintendent aka portar ajung sa discut cu lumea despre multe questii. Si foarte des: did u watch the game last night? Nu, No?!? Why? Nu e chestia mea, io cu basketul. Basketball? Si lehamite multa. Ete, pa carici sa va intorc... ce are basketul? hahahhahahhaha!
Toronto MapleLeafs au o istorie lunga si consistenta si au suporteri infocati. Dar spre disperarea lor Leafs sunt jalnici de cativa ani. Dar suporterul continua sa spere la fiecare inceput de sezon. Le simt durearea, tin cu Steaua. Becali, muje con sangre! Suporterii ma intreaba: u like hockey? Asa si-asa, eu cu basketul.. raptors... Oh... basketball a big thing in your country? Nu prea, noi cu soccer-ul. Ah, soccer. Iar dispret... Orice alt sport in afara de hockey e ghei. Cand eu si claudia i-am spus unuia ca nu ni se pare normal sa se permita bataile in hockey omul s-a uitat la noi intrebator la modul psihiatric. Aparent asta e o parte din hockey, la fel de naturala ca pucul si crosa. Acum cu Olimpiada, the Leafs au trecut pe plan secund. Binen-teles ca la canadezi li se rup turturii de ski alpin si patinaj sau de echipa de bob de orez. They won the gold? Good... yeah, go Canada!... He finished 9th? Eh... I hope the Hockey team gets the gold medals.
A doua zi dupa meciul contra Rusiei (7-3) un locatar se opreste in fata mea: did you watch last night? Da. It was beautiful, man! Apoi fata i se innegureaza. Or did u cheered for russia? Nu, de ce as face asta? I dunno... ur countries are close to eachother. Hei, tie iti plac statele Unite? I FUCKING HATE THE STATES!!! Ooooh, I see your point. Apoi imi spune: If we play the final against the US and we lose... you'll se a grown man grying. If we win... I'm gonna cry too, man.
Aseara am vazut finala impreuna cu niste canadezi. Ei erau conectati la 380V. nu ca nu eram si noi cu febra dar din politete ne aratam si mai interesati, sa vada lumea ca ne pasa, comentand fazele, punand intrebari. Dar in curand mi-am dat seama ca mai bine tacem din gura si doar privim asa ca i-am facut semn Claudiei. Pentru ca ei stiu ca it's not your thing. Si atunci cand ma intreaba pe mine daca am vazut meciul e curios sa vada ce parere am eu, ca outsider... ca io nu-s de aici... deci cum sa ma pricep. Eh, daca e de basket... surpriza, dare fracili vost' se stie.
Canada a castigat. Muje la USA. Lumea se plimba pe strada cu steaguri. Masinile claxonau dement iar steagurile fluturau mandre. Peste tot mirosea a mandrie nationala. Frumos.
Deci hockey. dar totodata trebuie priceput ca Air Canada Center e mereu plina la meciurile de basquette. echipa de soccer e soldout cu mult timp inainte. Baseball-ul e mai subtire ca sunt enorm de multe meciuri intr-un sezon si se umple la meciurile vs. echipe valoroase. Problema echipe de fotbal american e ca joaca in liga canadeza... care n-are nici o sansa contra NFL. Deci lumea gusta sport aici... dar la meciurile lui Leafs e mereu plin.... si biletele sunt destul de scumpe. Si asta intr-un sezon in care Leafs suge... seva. clorofila 'n shit.
Ca tot zisai de steaguri. de culori nationale. Tricolorul nostru nu prea e cul. galbenul ala cam strica. Tricoul echipei nationale de fotbal. Galben.... si unu destul de strident. Cin plm se imbraca asa pe strada... prea sare-n ochi. Si steagul e prea simplu. 3 dreptunghiuri: rosu e bun, albastru ebun, galbenu strica cromatica.
Si la francezi e simplu steagul... dar albul ala se bungheste mai bine intre rosu si albastru. Americanii au un steag mai complex in aceasi combinatie de culroi placuta ochiului. Canada are un rosu sangeriu pe un alb imaculat. Combinatie marfa! iar frunza de artar, Anglia la fel.... Rosu galben si albastru... stiti cine mai are asa, nu? Ciad. nu cred ca e o intamplare.
Plus ca, la fel ca si in State aici in Canada marketingul merge beton, iar logoul Canada vinde. Un tricou cu frunza pe piept? arata bine. Romania nu prea are ca sa vanda la captolul asta. Si nu cred ca cromatica are legatura cu asta ci neincrederea in Romania ca unitate. Aici in Canada mai vezi pe unii ce au sticker cu romania pe masina. O sa incep sa intreb daca si in ro aveau pe masina acelasi sticker.
Deci, in opinia mea, Romania nu e un brand care sa vanda. Cromatica culorilor nationale nu-mi gadila mie globulele ocullte. Oricum am citit ca nationala si-a schimbat galbenul pe lolo. e o imbunatatire... dar totusi si rosul ala nu e rosul lui Man Utd care in combiunatie cu un alb imaculat da bine... si iar ajungem la steagul Canadei. Ba, da' pricepe careva ce balbai eu aici? Ca si in alte domenii, Romania mai are de sapat pana sa dea de apa.
Un alt lucru ce l-am observat si ma amuza este limba engleza vorbita de imigranti. Stiu ca am accent, sper ca odata cu trecerea timpului sa se subtieze dar am certitudinea ca nu va disparea niciodata. Pe mine in acest punct ma intereseaza mai mult fluenta in vorbire si un vocabular cat mai vast.
Cica americanii ii ginesc pe canadieni si totodata fac mijto de ei, ca ei incheie fraza cu interjectia "eh"... care se pronunta "ei"... ca o interogare. Cum vine in romana "blah-blah-blah, NU? Deci, urmand firul epic (le fir epique, cum ar spune francezu), dupa ce devi sensei cu centura neagra la limba engleza inchei si frazele cu "eh"... sa treci CA CAnadian, intelegi? Acum, daca intr-adevar esti sensei eu nu am nimic impotriva sa pui cireasa pe tort dar am intalnit multi dubiosi ce o ardeau cu paru-n ochi. Cea mai tare a fost o ochioasa de vreo 50 de ani care faulta engleza cu aceasi maiestrie cum fauteaza Materazzi. Era una din aia care nu poata sa pronunte "six" si zice "sic" (sic-four-seven)... dar materazza a incheiat apoteotic o fraza gatuita cu maretul "eh". Hai las-o-n aia guala! Oi fi canadeza pur sange... tu!
Recunosc, am incercat si eu dar mi-am parut ridicol. Daca vb cu accent cat mai greu de detectat- sunt multumit. Pana atunci... deranjeaza pe cineva daca vb o engleza cat mai buna minus elementul "eh"? Eu cred ca nu. Daca imi esti cunoscut si te-am auzit vorbind cu "eh" inseamna ca am ras de tine.
De incheiere... una bucata cutit in una bucata rana adanca. rasucim incetisor... USA... it sucks to be you, eh?

Tuesday 26 January 2010

We're livin rough, tough and dangerous

Motto:
"Trust me, I'm a writer." (Hank Moody- Californication)
Viata e un meci de box la categoria grea... daca tot o ardem in citate... Cand crezi ca esti in avantaj adversarul te surprinde cu una norocoasa si-ti da somn. Ne urcasem pe val, razele aurii ale soarelui metaforic luminau bucata noastra din Victoria Park Avenue...
Au trecut aproape 3 saptamani de cand am fost mutat pe tura de dimineata. Cica ar fi un pas inainte dar eu nu simt asa. Prima saptamana a inceput de Vineri cu antrenamentul de dinaintea meciului. Vineri - alarma de incendiu. Fiind prima mea alarma de incendiu pe care trebuia s-o stapanesc n-am avut deloc emotii si in ciunjpe minute fomferii erau deja plecati. A doua zi am avut din nou alarma caci era ceva futut, nu era nici un incendiu real. Si de data aceasta a mers totul ata. Ata preputului. Fire Panelul se curmanea ca o fata mare si nu se mai lasa resetat. Fomferul-saf amutise alarma dar Fire Panelul neresetat era inca in stare de alarma... si asta inhiba mersul trenurilor si al lifturilor. Scarile au o kikitza numita securitate si nu poti urca ca-ti dai cu mutra de usile cu cleanta doar pe partea cealalta. Si nu-ti ramane decat sa faci o cleanta. Acum adaugam putina sare, piper si 150-200 de oameni in hol ce asteapta izbavirea de la verisorul vostru. Unchiul vostru stia ce trebuie facut, dar el era singur la datorie. Intre ora 17 sute si ora 19 sute nu aveam Patrulator. Dar m-am tinut tare ca Priap si am luat problema in maini. Cu indemanare, calm si precizie am mobilizat doua cetatence si am luat liftul ala ce poarta sapca de fomfer si am urcat la etajul deasupra usilor de pe casa scarii. Am proptit usa deschisa crestine si am coborat inapoi la pupitrul de comanda anuntand lumea ca poate sa inceapa sa faca sport, catre casa. Am avut si momente in care cu atatia oameni asteptand, eu insumi asteptand un telefon de la tehnicianul ce trebuia sa rezolve Fire Panelul, eram abordat de cate unul: Cred ca am un pachet. L-am privit tandru in ochi dar am fost intrerupt de altul: imi deschizi si mie usa la garaj, please? Iar cand tortul era plin de frisca apare si pachistanezul meu favorit, bajatu' de la Pizza Domino. "31-17!" ma anunta el si apoi incepe sa turuie numarul de telefon. Yo! Elevators r outta service, U have 2 use da stairs. Ramane socat... asa cum te poate soca un pumn de la Tyson. Stairs? Yep, stairs. Mai citeste odata de pe bon. Etajul 31... I can't take the stairs, I have a back problem. Nici nu termina bine de vorbit ca apare livratorul bulgar care cand a aflat ca-s roman mi-a spus : tu romanescu, eu bulgarescu!". Deci vine mosuletul, nu baga in seama cei 100 de oameni din hol si ma anunta: "Romanescu, pizza for 3401!" Tyson loveste din nou, fata lui uluita o dovedeste. Nu merg lifturile? Scari? Isi lipeste bonul fiscal de lentila ochelarilor sa poata citi scrisul marunt. "34th floor! Nici el nu poate pe scari. Revine paquistanezul care imi intinde telefonul lui mobil. La celalalt capat al wirelessului e bossul lui. Semnez pe proprie raspundere ca lifturile nu functioneaza si scarile sunt multe dupa care ii inchid abrupt in nas. Paqui e socat, dar pe mine ma doare-n p... spatele si nici eu nu pot urca pe scari. Starea de alarma a durat aproape 4 ore.
Apoi a urmat o saptamana in care am lucrat 12 ore pe zi, iar Claudia 6 zile din 7. E bine ca facem bani sa reparam masina-basina ale carei probleme s-au agravat. Claudia a dus-o la mecanic, Cica $1300 daca e ceafa de porc cu garnitura de chiulasa si $1600 daca e cilindrul????... Plus $300 sa punem un radiator nou. Informatia ca masina a fost preparat sa poata fi vanduta fara sa ii observi problemele ascunse a fost gratis. Cica patchul ala e garantat sa tina 6 luni... asa scrie pe prospect. Asa e... cam 6 luni ne-a tinut. Uram numai de bine celor care au preparat masina. Multa sanatate... si tot ce va dorim. Initial ne-am gandit sa nu mai reparam basina si sa renuntam la ea, urmand sa vedem cum facem sa luam una noua, in leasing. Mecanicul s-a oferit sa ne scape el de ea. Banii pentru munca lui urmand sa si-i scoata din vanzarea masinii la fier vechi. Dar niite prieteni si-au pus viata gaj la un mecanic/prieten de-al lor si acel mecanic a spus ca ne repara el masina incomparabil mai ieftin. Sunam primul mecanic si-l anuntam ca va veni cineva cu un tow truck sa ia masina. Mecanicul nu e incantat dar e gata sa ne ajute si ne scoate masina din atelierul lui si o impinge (motorul era in po'bagaj)... o impinge rumanul pe Fire Route, sub semnul cu parcarea interzisa. 10 zile mai tarliu masina e apta de drum si Claudia o conduce spre casa cand privirea ii e furata de o foicica... mica, mica, tzuc-o doda sa o tzucie. Amenda, $100. Nervoasa, il suna pe mecanic. Dar s-a agitat degeaba Claudia... nu e vina lui, era responsabilitatea noastra... Aaaah, pai zi asa nenica... n-am stiut. Iti doresc si tie tot binele din lumea, multa sanatate si fericire. Asa mecanic sa tot ai. Unde esti tu Tyson, doamne...
Desi e vremuri de bejenie financiara... vreau sa profitam de faptul ca 14 Februarie pica Duminica si vreau sa mergem sa facem baie in Cascada Niggara. Asa sa avem si noi putin fun.
Hai ca ma duc sa iau un dus ca vine wifu' de la munci.
Motto de inkeiere:
I said it, I ment it and I'm here to represent it! (Hank Moody- Californication)

PS: la feedback eu imi dau singur un Muarfa caci am o parere foarte buna despre mine si despre ce scriu. Imi place sa ma citesc si sa ma ascult... si sunt chiar bun.

Sunday 1 November 2009

Introvertit

Cand imi amintesc de saptamanile trecute imi amintesc de cele 3 zile de introvertire. Am fost introvertit, tineam in mine si nu lasam nimic afara. Durerea sufleteasca era imensa. In a patra zi insa, am bagat cu iaurt si m-am eliberat spiritual.
Muncesc din greu sa pun o paine pe masa. Programul meu e de Marti pana Sambata. . Acu' 2 Miercuri am avut training profesional cu o corcitura de grec, canadez si filipinez... dar cu nume de evreu. Tipul a fost Consierge la hoteluri de 5 stele in batrana Europa. Cred ca dupa ce ai rezolvat fitele Madonnei, familiei Beckham sau a lui J. Lo... iti permiti sa dai lectii despre asta. Eu personal, am ascultat atent si am bagat la cap. Dar m-am si spart de ras cand Specialistul a spus "ca majoritatea asiaticilor au ochii mici". SERIOS, NU REMARCASEM... credeam ca-s obositi? Hahahahhahaahhhahah... asa e... majoritatea au ochii mici! Si ce mai au ei mica?
La munca situatia e destul de tensionata caci Managementul blocului s-a incaltat in bocanci de armata si imparte suturi in locuri moi. Se pare ca schimband compania de securitate cu alta mai mare si mai prestigioasa nu a insemnat automat ca Gardurile vor fi de calitate superioara agentului 007. KGB trimisese numai incepatori. Managementul nu a apreciat transformarea blocului in teren de antrenat noi veniti. Si uite-asa m-au chemat pe mine inapoi. Pana sa ma intorc eu schimbasera deja vreo 6 Garduri. Si de atunci a mai schimbat 4. Cu unul dintre ei, indianul Raj Kapur, ma imprietenisem. Din pacate pentru el, avea o fata de "mai da-mi o sansa" si o voce pitigaiata specifica lor. Ah, plus accentul lor imposibil. Eu cu accentul meu rusesc sunt mai inteligibil pentru un canadian decat un englez din nordul Angliei, de ex. Raj Kapur a vrut sa-mi explice intr-o zi ca femeile canadiene au o voce groasa. Dar el pronunta "voice" ca "wise". A trebuit sa scrie pe o foaie ca sa pot intelege ce vrea sa spuna. Si nu vedea nici o diferenta intre voice si wise... "Say VOICE!" "WISE!"... Cu o "wise" groasa, managera a cerut sefilor sa fie schimbat.
Duminica trecuta am avut oaspeti romani din tara vecina, Quebec. Ei au campat peste noapte la noi in sufragerie. Se pare ca in curand se muta si ei in Canada.
Saptamana asta m-am vazut cu Claudia doar dimineata si seara. Ea lucreaza de dimineata, eu de dupa-amiaza. Seara vine dupa mine, sa ma ia de la munca. Incercam sa ne uitam la Mircea Badea dar nu mai rezistam si ne dam somn.
Acum sunt la munca. Tocmai au intrat Wonder Woman, Fred Flintstone, Wilma si un Scafandru. Uite ca Bonnie si clyde de la apartamantul 2321 ies cu mitralierele in maini. Bonnie trage o rafala inspre mine... noroc de vesta antiglont. DA, e Halloween-ul. Lumea s-a distrat si ieri. Gardu de noapte mi-a povestit ca lumea s-a intors rupta de pe la cluburi si petreceri si in timp ce povestea ies niste locatari tarandu-se si tanguindu-se. Some people can't handle Vegas! Mahmureala e o curva!
Good Times!
***********************************************
Ieri, cand am ajuns acasa de pe plantatia de cafea Jacobs Kronung, citesc pe blog propriu si personal ca m-a' dat rumunii la ziar. Ete c-am ajuns si la gazeta, vorba tatei, odihneasca-se in pace, caci tare mi-e dor de el. Dar cum spuneam, aflu ca scrie pe cotidianul.ro de marele Paulo Varahilho. Eram convins ca nu poate sa fie de bine asa ca, infrigurat, dau click si... BOOM! Sunt un superintendent aka (????) portar. La inceput m-am atacat ca m-a facut "sarac". Dar si in Romania eram sarac. Si aici sunt la fel. In Romania locuiam la mama, mergeam la munca, plateam facturi si incercam sa ma distrez cat puteam. In Canada locuiesc in chirie, merg la munca, platesc facturi si incerc sa ma distrez cat pot...
Am vazut ca pe topicul deschis de mine pe toronto.ro lumea discuta daca ziaristul a fost malitios sau nu. Eu am citit un articol prost conceput. Citatele sunt de doua ori mai multe decat ce a scris el. Probabil cuvintele mele vorbesc de la sine, nu? Pe mine m-a deranjat ca a decupat din context. Si ce e prostia asta: e portar la o clădire, “superintendent”, de fapt. Superintendentul e portar?!!? Eu sunt superintendent?!! Nu mai sunt superintendent din 15 Mai. Si NICIODATA Superintendent nu inseamna portar. Iar acum sunt Consierge... pe care eu l-am catalogat ca "un fel de portar". Consierge in Canada nu este acelasi lucru cu Consierge-ul din Quebec. Consierge e Superintendent acolo, nu? Ma rog... Ziaristu' a decupat din context ce a vrut, sa se potriveasca cu ce ii trebuia lui. In articolul de azi am vrut sa povestesc si niste faze amuzante cu gheii de la mine de la munca... dar apoi vine Ziaristu' si decupeaza si reiesa ca sunt ghei, caci cine se aseamana se aduna. Ziaristu' zice: "Fiindcă nu te angajează nimeni la Microsoft imediat cum ai călcat pe tărâmul făgăduinţei şi nici nu te felicită pentru că eşti din ţara lui Eminescu. Dimpotrivă, s-ar putea să te trimită la strâns gunoiul." Printre multe altele, Superintendentul schimba si containerele de gunoi. Asta trebuie sa faca, nu te trimite nimeni sa strangi gunoiul. Pentru cine n-a citit postarea integrala,la acea data a trebuit sa golesc pe jumatate un container de gunoi caci era a doua zi de Craciun si nu mai aveam containere goale sa schimb la compactor, iar Compania de Gunoi era suprasolicitata. Si am povestit totul cu umor... nu cu nevoie de Prozac.
Multumesc totusi pentru publicitate si multumesc celor care au inteles din prima ce si cum.
PS: Nu veniti in Canada caci aici e greu, si nu te intreaba lumea de marele poet roman Paunescu ci te trimite sa deschizi usa la gunoaie. Cititi cu incredere jurnalul online al saracului Duckadam!

Thursday 17 September 2009

Gripa aviara a porcului de caine.

Am ajuns la vorba "batranilor". E greu in Canada. Culmea e ca nu am negat asta niciodata. Am spus si am sperat ca nu trebuie sa fim ca altii. Dar viata e curva perversa si nu se phute gratis. Dar am credinta ca va fi bine. Mai devreme sau mai tarziu.
Claudia nu s-a mai dus la Metro CA CAsierita. A reusit sa traga curent si s-a rezolvat de niste dureri groaznice de dinti. Si de aici am ajuns la niste dicutii IN-CRE-DI-BI-LE cu familia. In urma unor sedinte s-a ajuns la concluzia ca Claudia e suspecta de gripa porcina !!!! ????????????????????????????????????????????????????????
Acum se simte mai bine si ii urez insanatosire grabnica. Intre timp cauta de munca pe net si acum are 2 interviuri, vineri si sambata. Nu stim ce iese dar incercarea e incercare.
Eu m-am obisnuit cu locul de munca si locul de munca cu mine. Am un coleg de munca din Tibet. Iar aseara am avut o discutie cel putin interesanta cu el. Ati discutat vreodata despre religia crestina cu cineva care habar nu are despre Dumnezeu sau Isus? L-am intrebat ce parere are despre dogma crestina iar el mi-a raspuns ca vede Zeul crestin ca orice alt zeu... caci si tibetanii au multi zei, indienii la fel... Si aici l-am intrerupt: Dar Dumnezeul crestin se autoproclama SINGURUL DUMNEZEU ATOTPUTERNIC si cine se inchina la alti zei pacatuieste grav. Ochii Lui mici s-au facut rotunzi de mirare si a declarat ca aceasta este o prostie. Ei, pe naiba, e o prostie.... in puii mei!
Am cunoscut si romanii din bloc. Cuplul de romani s-a mutat... in mod pervers am intrebat "de ce?"... raspunsul a venit dupa o pauza in care s-au cautat cuvintele potrivite: " Pentru ca............ nu mai e loc aici pentru noi..." Oooouuuu-Kaaaay....
Pe cealalta romanca am abordat-o cand am citit numele ei. Apoi, a doua zi a aparut brusc de dupa colt si mi-a vorbit in romana de am ramas blocat cateva secunde gandindu-ma ca imbecilul la familiaritatea cuvintelor... stiam ca stiu ce inseamana dar nu intelegeam de ce nu seamana cu engleza... PENTRU CA ERAU IN ROMANA.
Ieri am avut si niste incidente cu locatari care incercau sa jmekereasca aparatul de taxat din parcarea pentru vizitatori. Cu povesti de genul: am bagat banii in masina dar mi-a scuipat banii inapoi si nu mi-a scos bon. Baga rumanul doar 2 dolari in loc de 3... Altul vine si spune ca locul lui e ocupat de alta masina. OK, vrei sa chemam Parking enforcement? Nu, nu voia... dar voia un Temporary Parking Permit... de fapt ii venea fratele in vizita si voia sa-l parcheze in locul lui, ca sa nu plateasca. Altul isi face rezervare la lift, sa mute mobila intre orele 17 si 19. Iar la 7 fara 20 apare sa inceapa treaba. Pai pana la 7 ai voie. ATAT! Eh, probleme marunte.
stiti ce am citit aseara in ziar? Ca vor sa construiasca la intersectia dintre University si Bay un Condo fara locuri de parcare. Dar cu 300 si ceva de locuri pentru biciclete. Data fiind locatia, ai totul aproape si au credinta ca vor vinde apartamentele. Dar vrajeala marketing e ca fac asta pentru mediul inconjurator... dar ziaristii explica si faptul ca de fapt se va darama o cladire veche ca sa poaa fi construit blocul... iar cladirile vechi din zona aia se vand fara parcare. Oricum... interesanta ideea.
Inchei ca de obicei cu un banc. Aici in Canada esti sufocat cu bancuri ce incep cu "A man walks in a bar" care LE URASC! Dar asta e tare:

A man walks in a bar. OUCH!!!

Decada

A trecut o decada de parca ar fi trecut 10 ani de zile. Ca la liceu, primii 4 ani sunt mai grei... Imi amintesc inca meclele celor doi r...