Showing posts with label NBA. Show all posts
Showing posts with label NBA. Show all posts

Sunday 9 March 2014

Miller Time. Reloaded. Plus HST


Cam asa se auzea din Star Trek Entreprise-u' lu Rick Ross Vineri, pe la un 5 pm. Mergeam Sud pe Yonge St inspre ACC sa vedem meciul Sacramento Kings vs. Raptorii locali. De ceva saptamani il manca pe Rick Ross in zona basketbalistica a sufletului si incerca sa-mi afle planurile de viitor. I-am spus ca "o am acoperita" aka I got it covered. L-am intrebat eu ce planuri are pe Martie 7. Cica e Miller Time din nou. Pai sa fie. Am luat bilete nici prea-prea nici foarte-foarte. Adica nici prea sus, sa ne dea sangele pe nas, dar nici prea jos unde sa ma usture-n portofel. Afara era decent, aproape de 0 grade. La Maple Leaf Square am bagat deja traditionalul carnat inainte de meci. De data asta am primit ce am cerut si chiar am renuntat la ketchup si mustar, rezumandu-ma la muraturi. Deci geaca mea e curata. Oricum, la ce foame conduceam in momentul ala eram ca si cainele ala ce nu te scapa din priviri in timp ce mananci si cand ii arunci o bucata de ceva o hapaie cu atata repeziciune de nici nu stie ce a mancat. Chit ca am stat la soare ca iguanele ne-a cam intrat frigu-n oase si ne-am grabit inauntru. Era inca prea devreme dar nu prea devreme sa te pui la coada. Oricum, in 15 minute in spatele noastru coada se sextuplase. Rick Ross face niste remarce gen, ce nasol e sa stai la coada. Ii povestesc ca in Romania, in timpul comunismului, era o cultura a statului la coada. Existau tehnici, tinea unu randul pentru mai multi, iti lasai doar plasa. Exista glume, asta daca nu-s bazate pe fapte reale, cu oameni ce stateau la rand fara sa stie la ce, doar pentru ca era coada formata... si se stia, ca daca e coada se va da ceva, si indiferent ce e... nu poate fi pierduta ocazia. Good times!
Cu exact o ora inainte de meci se deschid portile castelului. Ne-am infipt la bere imediat ca ne era sete mare. Cu moralul ridicat am dat o tura de stadion caca mpionii dar tanjeam sa stam jos asa ca destul de repejor ne-am dus la locurile noastre. Locurile erau aproape de scari si asta inseamna ca de fiecare data cand intra sau iese careva trebuie sa te ridici. Rick Ross propune sa mergem pe randul de jos ca e liber. Stam acolo dar parca nu eram in largul meu caci imi aminteam harta aia cand am luat biletele si nu erau locuri libere pe randul ala. Nici nu erau. Cu vreo 5 minute in primul sfert au venit aia cu biletele. Am jucat teatru ieftin, de complezenta, ah stai, credeam ca aici avem noi... Ah, mi scusi. Oricum, am stat destul acolo cat sa aud doi romani vorbind in spatele meu. Revenind la locurile noastre de bastina, aveam acum compatriotii in dreapta mea. Am fost placut surprins sa aud de la ei un dialog de oameni normali, nu de romanasi in Canada. Romanul mai in varsta fusese adus la meci de cel mai tanar, ca un fel de surpriza. Nu-mi era clar daca era un bromance gen ginerica-tata socru dar sunt sanse mari sa fi fost asa. Tata Socru parea impresionat de eveniment dar nu si-a scos aparatul foto decat in momentul in care majoretele au iesit sa danseze. Bebeluselor, dans! Celalalt roman era simpatic. Parea sa aiba aproape de 40 si pigmenta conversatia cu comentarii admirative fata de jocul de basket in general dar mai ales se simtea ca aprecia cu adevarat ca are sansa sa urmareasca de la fata locului un meci NBA. Parca ma auzeam pe mine. La un moment dat ii povestea socrului sau cum se trezea el la 4 dimineata sa se uite la meciuri NBA. Ohohohohooo... daca esti fan basketball, si esti dintr-o anumita generatie... n-ai cum, fra'... n-ai cum. Pui ceasul la 3 jumatate. Te trezesti nauc de somn si se da o lupta in tine, iti bagi paula in el de meci si dormi dulce in continuare sau te trezesti? Erau vremuri in care se difuza un meci pe saptamana, nu-ti permiteai sa dormi asa ca te trezeai. Nu aveai paleta de oferte, vedeai ce meci dadeau aia desi in general incercau sa bage meciuri ale echipelor in voga iar asta era bine. Erai atat de incintat incat iti venea in momentul ala sa pleci la teren sa joci. In weekend-ul ala, la teren, se discuta. Ai vazut meciul? Unii pierdusera lupta cu somnul, altii erau soldati bravi ca si tine. Ai vazut ce dunk a dat Shawn Kemp? Sau ce capac a pus Mutombo? Auzi, citesti sau scrii despre asemenea chestii utopice incat un neavizat crede ca am vreo 120 de ani si povestesc de perioada interbelica. Pustanii de azi nu pot sa vada cat s-a schimbat Romania din '90 incoace. Claudia mi-a povestit cat de mult s-a bucurat socru-miu cand au tras cablu de satelit si la ei in bloc iar ea nu intelegea, si nici nu avea cum sa inteleaga, ce atata fandoseala? Trebuie sa montezi antene pe bloc sa poti vedea cu purici un derby Crvena Zvesda - Partizan ca sa simti ce inseamna de fapt sa ai cablu de satelit cu enjpe programe. Sau momentul ala cand ai tai cumpara primul televizor color. Sau cand il cumpara pe al doilea si televizorul mai vechi devine al tau, in camera ta... unde te poti trezi vineri noaptea la 4 sa vezi meciul. Intelegi?
Eu aveam 13-14 ani pe-atunci. Nici nu ma gandeam la emigrare in Canada. In schimb USA parea la un loz castigator distanta. Aveam destule cunostiinte ce castigasera o viza in State si plecasera. Pe unii dintre ei ii cunosteam de la teren sau i-am cunoscut ulterior la teren. Invariabil, ii intrebai acelasi lucru: ai fost la meciuri? Invariabil am primit acelasi raspuns. Nu. Imi statea mintea-n loc. Cum sa nu mergi? Uite ca unii nu au mers. Bine, mai era un aspect... unii locuiau in metropole gen Cucuiets of the Hill, USA si nici sa fi vrut nu se puteau apropia de vreun meci NBA. De fapt singurul ce fusese la meciuri e Varu Gonzales... dar el nu era de la teren.
In 2008, cand am plecat din Ro, jucasem basket la teren de mai mult de 13 ani. Si cand spun jucasem ma refer ca eram acolo indiferent de era vara sau iarna. Insemna ca daca jucai basket in Resita probabil ma cunosteai. Reciproca nu era neaparat valabila. Dar din cate cunosc eu... dintre toti astia nici unul n-a ajuns la vreun meci NBA chit ca au locuit ani de zile in Cleveland sau Atlanta, ca to'arasul DavideL.
La primul meci, in 2009 eram atat de vrajit incat uitam de meci si ma trezeam holbandu-ma la habitatul inconjurator... imi luau ochii bannere-le ce spanzura din tavan, ma distrageau animatorii aia voluntari de fac multimea sa urle ca niste descreierati doar-doar le da si lor o punga cu alune, cum dadeau ieri, nici macar un maiou de basket in valoare de $100. O fucking punga de alune! Dar si a doua oara, sau a treia, sau a patra oara... era la fel. Simteam un fior placut cand paseam de pe hol in sala iar uriasul amfiteatru mi se desfasura la picioare. Mutha Fucking NBA. Ei Flavius, draga varu, iti mai amintesti cand scriam rezultatele NBA de pe teletext? Hahaha teletext. Old school shit. Din era aia de dinainte de internet.
Raptors au castigat usor impotriva Sacramento Kings, la primul meci in Toronto pentru Rudy Gay, de la plecare. L-au fluierat putintel dar nu foarte mult. Baietii joaca excelent iar asta nu poate decat sa ma bucure ca uite, sunt deja 5 ani de cand am venit iar Raptors au fost vraijte pana acum.
GG! FTW!

Sunday 14 April 2013

Miller Time

Ce faci Vineri seara? ma intreaba Rick Ross, seful meu.
Seful pune intrebari din astea doar cand trebuie sa bagi overtime dar parca tonul lui era diferit.
Nu stiu. Pai?
Am 2 bilete la Raptors, joaca cu Chicago Bulls. Vrei sa mergi?
Does the bear shit in the woods? (Se caca, am vazut eu poza)
Asta era joi dimineata. Initial l-am refuzat stiind ca e o posibilitate in care Claudia nu va avea ce sa faca Vineri seara si noi nu facem din astea. Dar Rick Ross a parut dezamagit caci nu se astepta sa-l refuz asa ca i-am spus ca am sa vorbesc cu Claudia si il anunt. Evident, Claudia nu a avut nici o problema cu asta.
Nu stiu daca v-ati uitat la meciuri de basket ale lu' Toronto Raptors, dar daca ati facut-o poate ati remarcat ca unul dintre comentatori e foarte dilimache si foarte des urla chestii dar mai ales la MGD!!!! Miller Genuine Draft. Vinerea e Miller Guys Night out. Oh yeaaah, baby!
Cred ca oricine se intreaba in sinea lui cum arata comentatorii sportivi in realitate, bazat pe cum le suna vocea. Ei, mosul asta arata exact cum ti l-ai imagina ascultandu-i vocea. M-G-D, baby!
Deci e Miller time.
Pentru mine era perioada aia a lunii. Aia delicata. Cand freza nu mai sta cum trebuie si devine tot mai enervanta, proportional cu cantitatea de gel.
M-am dus la locul obisnuit unde okiosu obisnuit a batut cu palma in spatarul scaunului. Treci!
Profesionist omu. Numai in Resita, in blocul-turn din spate de la Victoria mai eram tuns in mai putin de 10 minute. Cu freza perfecta. Am avut totusi timp sa depanez amintiri cu okiosu, pe care nici nu-l plac de fapt. E incredibil de gay, dar nu din cauza ca o inmoaie in orificii ci din cauza glasului si gesturilor, caci de fapt, sigur e str8. I-am povestit cum in 2009 aveam parul lung si am venit sa ma tund si i-am zis " No.3 on the sides and trim the top with the scissors." Si el, ca e prea scurt. Stiu. Si a tuns. Apoi a alunecat pe par si si-a dat cu capul de umarul meu. Nu-si mai amintea. Poate s-a lovit mai tare decat am crezut.
De la Matei Corvinus am mostenit o geaca. Aveam si eu una la fel, cam aceeasi culoare dar a lui parca avea o croiala mai buna si pica mai bine pe mine. E relevant faptul ca tot in acea dimineata am luat-o de la dry-cleaning. Tactica meciului era sa ne duca (..) Claudia pana la ACC si la intoarcere sa venim cu subway-ul pana la munca de unde sa luam masina lui Rick Ross. Dar Claudia primeste un telefon de la niste cunostinte ce ne invita la dinner la un restaurant de okiosi din Newmarket. Eu aveam meci dar Claudia putea sa mearga. Il textez pe Rick Ross - Verisoare, TTC to the rescue. Cica nu, bro... mergem cu masina mea. Normal ca are sens, parcarea in Downtown in zi de meci e $15. Patru tokeni sunt $12. Nu face, boss... nu SE merita.
Pe la 4 si ceva, ferchezuit ca un nefutut in club, in zi de salariu - iau autobuzul. Ca un boss de Ferentari mergeam leganat pe culoarul autobuzului si ginesc un loc liber. Dau sa ma asez dar STAI! Nimerisem intr-o basina data pervers de un anonim. Some nasty shit. M-am uitat inchizitor in jur dar nu vedeam decat pokerfaces. Dar toata lumea era suspecta, mai putin eu. Luasem o mostra buna, nu era a mea. Mi-am inghitit voma la timp si m-am tirat pana in spate de tot.
Rick Ros era foarte excitat. Nu mai fusese la meci la Raptors de ani de zile. Ne-am urcat in Fordul lui partadit si ghici ce? N-a pornit. Stai calm, nu e prima oara. Doua minute mai tarziu baga jump starter-ul inapoi in po'bagaj si da-i bataie. De precizat ca nu era prea sigur pe el conducand in Downtown core. Si aici ridic o mana sus apreciativa pentru sotia mea tembelea ce se baga pe toate strazile si stradutele fara nici o jena. Fiindca nu era in largul lui a ales varioanta directa - Sud, pe Yonge st. Normal ca era trafic la ora de varf iar el parea socat ca si pe South bound e plin. Noroc de muzica rap de calitate ce o avea. Good shit. Ma suna Claudia. Era pe drum spre Newmarket si facea crize ca GPS-ul s-a gandit ca ar fi momentul propice sa nu mai functioneze. S-a revenit. E ok.
Ajungem.
Parcam.
Nebunia deja incepuse si parcarea era pe trei-sfertui plina. Mancam ceva? Some street meat? A saussage? Yep, let's go eat somebody's saussage. El nu vrea din fata de la ACC ci de undeva de langa Maple Leaf Square. Sunt doua tonete, simetric in colturile intersectiei: SV si NE. Rick Ross se intreaba: oare astia realizeaza ca business-ul lor depinde de care semafor se face verde primul? NE.
Italien saussage pentru Rick Ross. Polish pentru mine. Doar ca nu-s atent si pronunt paliş ( a lustrui)in loc de poliş (polonez). Suna strident si omu de la toneta, un canadian se uita mai indeaproape la freza mea de Justin Bieber si la cerceii mei din urechi. Nu cred ca ma place. Nici eu pe el, vorbeste mult.
Gata primul carnat. Care e? Italien. Rick Ross il preia din voleu. Urmez eu. Al meu nu pare facut. Devin paranoic. Parca s-a uitat tonetarul direct in ochii mei cand mi-a pasat bomba e-coli. Hmmmm! Pierdut in paranoia torn prea mult orice pe el. Ca de obicei prea putine servetele. Bagam cu pofta. Mai mult Rick Ross. Eu cantaresc fiecare muscatura. Nu prea seamana a Polish Saussage. Poate e carnat lustruit, ca aia am cerut de fapt. Ce nesimtit canadianul asta xenofob, nu ajuta un ESL mutha fucka pierdut in hatisurile accentului.Rick Ross nu pare nici el multumit. Nu e iute... macar e facut bine. Poate al tau, ii raspund eu. Azi, scriind si gandindu-ma la asta mi dau seama ca mujistul ala ne daduse carnatii inversat. Mancasem cam jumatate din carnat cand descopar ca imi cursese o tona de mustar si ketch-up pe caldaram. Nu e bai, sunt roman, simtul civic e pentru fraierii care voteaza la alegerile locale. Incercand sa vad daca am dat cu sloboz pe adidasii mei originali contrafacuti, sa ma invidieze pustanii din Romania, descopar ca mi-am dat pe geaca. Consistent. Sa fie. Fac crize in romaneste si Rick Ross se uita la mine amuzat. Nu e absolut nici un cos de gunoi in Maple Leaf Square si am mers cu gogolosul de servetele in mana pana la intrarea in ACC.
E timp cacalau. Hai sa ne plimbam. Rick Ross mai are doua bilete si pentru meciul de Duminica, cand va merge cu fiica lui mai mare, caci ii promisese de mult ca o duce. Vrea sa faca o recunoastere a terenului, pe la magazinele de suveniruri. Sa vada ce ii va lua in mod sigur ochii fica-sii si sa vada cu ce poate sa o prosteasca, conform bugetului. E un lucru stiut ca doar imigrantii romani ce au facut scoala aici au bani in Canada. Restul natiilor sunt saraci. Imi dau seama ca eu n-am fost niciodata pe aici. Ba Rick Ross, eu n-am fost pe aici. Noi mereu ajungem tarziu si n-avem timp de plimbari. Ne tragem in poza la niste ecrane luminoase. Mergem mai departe. La panoul Footlocker (magazin de unde iti poti cumpara adidasi originali contrafacuti, sa te invidieze pustanii din Romania) sunt majorete. Rick Ross vrea poza. Hai amandoi. Click! 1000 de cuvinte salvate pe cardul aparatului foto.
Bag piciorul, in puii mei. Inca mai e timp cacalau pana la meci. Hai sa ne mai plimbam. Plin de lume. Felurita. Parinti cu copii, tati cu fii si fice, tati cu fiice mai in varsta, sugar daddies cu "fiice"... cam greu de facut departajarea.
Si nici nu am facut un tur complet inca, ma anunta Rick Ross. Ba io cred ca am facut, ii dau replica uitandu-ma curios a doua oara la standul cu legume date cu ceara de pareau de plastic. Home delivery. Fructele si legumele in Air Canada Center se potriveau decorului ca niste mere in Air Canada Center. WTF?!
E timpul. Urcam la etajul 3. Pe Rick Ross il fute alta grija. Vrea sa-si ia revista aia emisa de Toronto Raptors. Mai dam o tura de stadion caci la etajul 3 nu mai au tonete ce vand aia.
Is it me or the more you go up the more ghetto it gets? ma intreaba bravul meu companion. Are dreptate. la etajul 3 staff-ul parca zambeste mai putin iar femeile atractive sunt mai rare. Din pacate Le Grand Chef isi doreste nespus revista si trebuia sa coboram din nou la etajul 1.
O ia, e fericit.
Revenim in ghetto. Il cinstesc cu o bere Miller si mergem la locurile noastre. Tot randul e gol. Asta e bine. Nici eu nu mai sunt plapand iar el a fost plapand in urma cu 15-20 de ani. Inainte sa inceapa meciul, in larma asurzitoare simt telefonul vibrand. E Claudia. N-AUD NIMIC DAR INCEARCA. Ascult atent: bip-bip-bip-bip! cateva secunde mai tarziu primesc mesaj text: Nu merge gps nu stiu CYM sa aj akasa.
Well... fuck, bro... Cum naiba sa o ajut? Incearca GPS-ul din Google maps. Toate Iphone-urile au asta. Langa mine se aseaza o matahala alba. Rudy Gay rateaza aruncarea si noul meu vecin cu care-mi frec coatele ii baga paula pe gat cu voce tare. Incepe sa comenteze la fiecare faza. Trag cu ochiul catre el incercand sa imi imaginez cat de ratat tre' sa fii sa vii singur la meci. Dupa debitul verbal pare obisnuit sa monologheze cu necunoscutii deci trag concluzia ca nu e prima oara cand face asta. Ba ce bun sunt la citit oameni. Nici n-am ajuns la josul paginii lui ca apare maica-sa cu doua beri in maini. Shit! Trebuie ca CSI Profiler-ul meu e produs de aceeasi firma ce face GPS-ul Claudiei. Primesc mesaj de la ea: A mers GPS-ul pana la urma. Sunt in drum spre casa. Bine. Hai sa ne concentram la meci. Carlos Boozer e in mare forma dar reusim sa preluam conducerea la pauza. Imi place de Boozer. Cred ca era in 1999 sau 2000 cand am urmarit singura data in viata mea niste meciuri de basket la nivel de colegii si chiar juca Duke University, unde era Boozer. Cum sa uiti un nume ca asta? Boozer.
La pauza ma taia o pisare de-mi lua mintile. Pisa-te ca vine trenu...
Era coada. Incolonat mi-am asteptat randul sa stau cu fata la perete frecandu-mi coatele de alti doi masculi. In fata mea un stand-up comedian zambea din poza. Scria asa: I'm not looking but this guys is. Si arata catre ala din dreapta mea. Situatiile gay de genul asta nu ma inhiba deci n-am avut probleme. M-am pisat repede caci Trenul Accelerat 981 din directia Pascani trasese la linia 2. Este ca ati citit asta cu vocea nazala a femeii ce anunta chestii in Gara de Nord?
Rick Ross voia sa fumeze deci iar am coborat pana jos si am iesit afara. Securistul nu l-a lasat sa fumeze in locul unde erau scrumierele... facute logic pentru asta ci ne-a gonit cativa metri mai departe datorita si din cauza motivului pe care nu l-am priceput cu capacitatea mea de intelegere. De dupa colt se simtea miros divin de gazon. Am revenit pentru partea a doua a meciului. Rick Ross si-a luat o palarie de cowboy... ca asa a simtit nevoia si a pus-o pe jos, intre noi. Foarte buna palarie. Pop-corn-ul ce ne pica din maini se oprea in borurile palariei.
Raptors au jucat excelent si i-au batut pe Bulls din nou, dupa ce invinsesera si Miercuri, in Chicago. Pacat ca e too fucking late. Asta e... next season. Un grup extrem de zgomotos din spatele meu (mi-am luat si niste genunchi in ceafa de la ei) au fost extrem de dezamagiti ca Raptors nu au marcat decat 97 de puncte si nu au trecut de pragul de 100 care dadea posesorilor de bilet o felie de pizza de la Pizza Pizza... cel mai gustos cauciuc e-ver!
Molesit de berea aia si de ziua lunga n-am rezistat decat jumatate de film pana sa trag obloanele. Maine e o noua zi... in care trebuie sa mergem la munca.
E greu sa fi Paul dar cineva trebuie sa o faca. Parca m-a trimis cineva aici. Puteam sa mor de foame si in Romania... inconjurat de cocalari, manelari si marlani. Adica de prietenii mei buni.

Bahtalo fratelo.
Maine cRapid- Steaua. Bun asa!


Tuesday 13 November 2012

Everyday peeps

Am moralul pe plus dupa ce Raptors au reusit sa le-o traga la vuvuzela lu' Indiana Pacers. In sfarsit!
Am avut deosebita onoare sa mergem la cealalta (singura de pana acum) victorie a Raptorilor din acest sezon. Din discutii dubioase cu locatarii sau vizitatorii lor ajungi sa fii invitat la o chestie pseudo-VIP, impreuna cu alte 38 de persoane, chipurile pozand in eventuale prospecte de achizitionare a season seats. Nu e cazul... dar oricum eram mai bine imbracati decat cel putin 38 de persoane de acolo.
Stii cum e... blugul drept, nu foarte stramt... sa cada bine pe ciucata... Cine stie cunoaste.
Mi-as fi dorit sa vina si vreun basketbalerin sa ne minta ceva... chiar si Maguire, cum se speculase inainte. Dar n-a venit. Era potol mocca, sa lesine emigrantu' de emotie... dar si alcoolul curgea tsunami. N-a venit nici un jucator caci aveau meci in juma' de ceas dar pe la spate si-ntr-o parte am fost ambuscat de Ed Stefanski, Executive Vice-President of Basketball Operations. Evident nu stiam cine e el, dar stiam ca Boss-ul de Colangelo va veni cu mana lui dreapta. Dragul de Ed a dat mana cu noi si a stat un minut sau doua de vorba cu noi. A fost deosebit de dragut, a spus ca el ar fi ghicit Serbia si nu Romania... vezi, stiam ca ar fi vrut sa zica Rusia. Poate fiindca purtam ochelarii nu m-am dat in fapt. Paruski.
Auzi ce ma intreaba nevasta-mea. Port ochelari de vedere la distanta. Avem bilete la meci sus, la cucurigu. Iar ea ma intreaba: iti iei ochelarii sa pari inteligent sau sa vezi mai bine? Femeile astea si loviturile lor perverse ca pe Tg-Ocna... jos acolo, unde ii este greu voinicului.
De remarcat nivelul de BS si arta cu care il modeleaza ca pe plastilina baietii astia 2. Ei cu asta se ocupa in marea majoritate a timpului. Luat la micron de milimetru, fiecare raspuns al lor e la egala distanta intre Bine si Rau. Au vorbit cam mult si trebuia sa inceapa meciul. Ne-am grabit mai ales ca trebuia sa primesc o bluza cu gluga cu Raptors fiindca am cumparat pachetul ala de 4 meciuri. Stiam ca la Gate 1 e locatia. Pana acolo, sa fiu sigur cred ca am intrebat in vreo 4 locuri si nimeni nu stia macar despre ce vorbesc. Ajuns la poarta 1 mi se spune sa merg sa vorbesc cu unu imbracat la costum. Ala ma trimite la un security guard sa-mi scaneze biletul iar apoi sunt ghidat impreuna cu inca vreo 4 baietasi spre o usa, scopul nostru fiind comun. Iesim pe usa si ma trezesc intr-o hala cat aia de la gara de Nord. Si la fel de plina. Am intrebat in miliards si miliards de locuri si nimeni nu stia despre ce vorbesc. Ba mi s-a sugerat sa intru inapoi si sa vorbesc cu ala ce mi-a spus sa vin aici. Enervat mi-am bagat paula-n ea de bluza si m-am aliniat sa intru sa vad meciul, caci de aia venisem. Exact in fata noastra era un security guard. Un okios il trage de maneca si-l intreaba de unde sa ia bluza aia gratuita. Omu nu stia, cum pula mea sa stie? Okiosu se uita la noi caci nu intelegea de ce ranjim si ii spunem ca si noi am cautat sa luam bluza. So what did you do? FFFFUCK THE HOODIE!!! Really? Yes, mutha fucka, REALLY.

Azi vine unul la desk si-mi zice ca a venit sa cumpere un dulap de la cineva de aici, ce-l vinde pe craigslist. Ma intreaba despre apartamentele din cladire si una-doua ajungem sa discutam despre piata imobiliara. Ma anunta ca el a cumparat un apartament in Monroe building din Mississauga. Dar in 2008 a venit criza si n-a vrut sa o ia in mana asa ca l-a vandut. I-a iesit un profit de vreo $10,000.
Dar in 2009 sau ceva, a citit un articol in MacLean's cum ca nu stiu ce Gigi Becali a cumparat teren in valoare de 100 milioane, undeva langa Pearson Airport. Apoi a mai luat de inca vreo 75 de milioane in alta parte. Iar paquistanezu asta a avut o revelatie: ala stie si cunoaste... a asteptat sa cada pretul cat de jos posibil si abia apoi a investit, deci e un semnal ca piata imobiliara se va redresa curand. Asa ca Paqui i-a spus lu nevasta-sa ca e momentul. Asa ca si-au luat casa in Brampton. Vazandu-l latifundiar l-am intrebat ce vrea sa faca in viitor... caci el o ardea ca speculant de succes pe piata imobiliara. A zis ca nimic, vrea sa pastreze casa. Apoi vine locataru cu dulapul si nu apuc decat sa-i bag indoiala in oase: in 2008-2009 nu a fost nici o recesiune in canada. Dar o sa vina mai mult ca sigur. Deci, ce-o sa faci atunci? Tema de casa.
Saptamana trecuta a venit un locatar si in 5 minute am ajuns sa vorbim despre Sarmisegetuza Regia pornind de la patinele lui de hockey, care fiindca el este portar sunt diferite decat ale celorlalti jucatori. Patine, hockey in romania, steaua, gheorgieni, unguri, transilvania, daci, romani, limba latina...
Mai amintesc aici cu placere si de mexicanul ala de lucreaza la mine la firma, care a venit ca extra-guard la o petrecere si cat i-am dat un radio si un scaun am ajuns sa discutam despre extraterestri si mi-a povestit ca a vazut un OZN in urma cu aproape 20 de ani.

Acum, citeam din The Panther, de tata DeMille. E editie cu carton si coperta din aia fancy de am dat-o jos sa n-o julesc. Cartonul e negru-mat. Vine una sa isi ia parking permit. "What r u reading?" The Good Book. "I read a good book, too." No. THE Good Book! "You mean the Bible?" Yes. "It doesn't look like the Bible." Why not?
"The Bible is thicker... and holier..."
Sincer va spun ca n-am avut replica la asta.
Dedic pace cartierului.
Numai bine.

Friday 2 November 2012

2 soon

A nins azi. Fulguiala. Too soon, cum s-a tanguit o locatara.
Apoi a urmat un val de persoane ce intrau si se plangeau: OMG.. soooo cooold! Apoi vine una cu geaca de iarna si caciula si zice: chilly outside, huh? Afara nu e asa de frig decat daca umbli imbracat in paula goala. Frigul NU a venit inca.
Sunt la munca si sper ca liceenii aia roacanrol de petrec de zor acum nu mai fac indeajuns de multa galagie pana plec acasa. Am mai vazut asta de cateva ori aici. Locatara, pustoaica, ramane singura acasa si cheama toti ratatii de la ea de la scoala, chipurile la o petrecere. Dar ea e doar un focking wannabe, ce vrea sa para cool si nu e de fapt pregatita sa fie gazda unor imbecili alcoolizati. In primul rand ma pis pe mentalitatea lor de vreausafiucool mai ales cand vad ca pustoaica incearca asta in fata unor labari ce si-ar smulge un coi fara sa ezite ca sa poata sa-i bage o limba-n ureche. Ala din apartamentul de sub are un copil mic. Ma suna ca aia urla si tropaie. Ma duc sus. Aia urlau si tropaiau. Nu e coincidenta ca ma intalnesc cu locatara ce iesise pe hol sa dea un telefon, caci inauntru nu avea nici o sansa. Si nici nu aveau muzica, erau doar voci.
Ii zic ca unu nu-i mai suporta si ea ma intreaba pe mine: deci sa-i scot afara, sa-i trimit acasa? Nu, fata tatii, NU! Nu ai sa te folosesti de mine sa scapi de ei. De fata cu multi din ei i-am spus ca eu nu am nici o autoritate in apartamentul ei si daca vrea, EA trebuie sa-i trimita acasa. Imi spune ca o sa ii faca sa taca. Nu plec si raman pe etaj si o aud cu tipa in casa la retarzi sa taca dar nimeni nu o baga in seama minute in sir. Bat la usa mai mult de 10 ori pana cineva se uita pe vizor si o cheama pe pustoaica. Ii zic: N-am plecat, am ascultat si am vazut ca nu ai absolut nici un control asupra lor. Vezi ce faci ca vecinul tau va chema militia sigur. Erau mai multi membrii cool din generatia viitoare de fata si impreuna, intr-un efort sustinut reusesc sa taca in mortii lor din gura. Apoi au plecat vreo 20. Au revenit vreo 10. Apoi mai vreio 6. Apoi mai vreo 10. Nu s-a mai plans nici un locatar pana acum si sper sa nu o faca pana dupa 12. Dupa mine potopul. Zi-mi Mo-fo Noe.
Dar sper sa iasa naspa si wannabe-u sa si-o ia. Sa ii faca aia varza-n apartament, sa vina Pulitia. Sa iasa frumos. Ati vazut si voi Hangover. Degeaba o faci daca n-o faci adevaraciune. Abia atunci va deveni populara. Ati vazut filmul Project X?

Duminica avem bilete la Raptors. Am cumparat un tip-off pack caci garanta bilete la Lakers. Sunt nose-bleed seats dar crezi CA COnteaza? Un bilet la cucurigu la meciul cu Lakers e $109. Platesti practic 3 meciuri si primesti unu gratis. N-am putut merge la meciul de miercuri asa ca Varu Gonzales si-a primit cadolul de Craciun mai repede. Biletele la meciul contra lu Dallas le-am vandut lu un locatar. Deci au ramas doua meciuri. Duminica vs. Timberwolves si in Ianuarie cu Lakers. Sa ne fie de bine.

Viata la Canada nu seamana ca la Romania. E ceea ce e si o luam ca atare. Cum se zice, noi ne vedem de ale noastre.
Ne-am facut acvariu si suntem incantati. Azi am bagat si cativa pesti, de inceput. Pisoaiele noastre nu pareau interesate pana cand Tigroo a dat cu ochii de ei, mancati-as. A devenit atat de interesata incat puteai s-o tragi de coada ca nici nu remarca.Am ras de ne-am spart.
Marfa rau sa te trezesti cu ochii in acvariu. Da stai sa se alinieze planetele pe perete, deasupra de el.... Cand ma gandesc ca altii au televizor in dormitor. Voi in dormitor va uitati la televizor cand stati in pat? HIHIHIHI!

Friday 22 June 2012

Iarna nu-i ca vara

Azi bag 13 ore.
E ok cred. Nu e vorba ca fac bani caci am grija sa si cheltuiesc pe masura. Am primit un telefon de la firma sa merg mai repede. Mult mai repede. Cat de repede pot. Am plecat. N-am fost niciodata cu autobusul pe ruta aia la acea ora. In 25 de minute cu autobusul, chiar vizavi de mine, am vazut doi gentlemen-i imcaltati comfortabil in sandale. Nu mi-ar pasa daca nu mi-ar fi venit sa vomit. Unu avea toate unghiile de la picioare galbene si uscate iar unu le avea galbioare iar unghia mare de la piciorul drept era neagra. Ma intreb sincer (in timp ce-mi bag paula in confortul vostru termic) cu ce am gresit EU sa-mi faci asta? Rand pe rand domnii au coborat... si a venit o doamna imbracata in sari sau ceva. Ea avea unghiile facute la picioare... chiar si unghia aia uscata si tocita. Marfa! Ah, nu... muie!
Tot vizavi, un pic mai la dreapta ,imi atrasese atentia un alt barbat cu fata de retard ce-si marea si isi micsora pupilele incercand sa vada intre picioarele unei tinere aflata la 2 scaune distanta in dreapta mea. Jena fetei era imensa. Pe ratard il durea fix in disabilitatea lui mentala.
La munca e ca la munca. Lu sefu' i-a murit tatal azi dimineata. RIP! Nu m-am intalnit cu sefu azi ca el deja plecase si un alt sef ii tinea locul pana am ajuns eu. Am ezitat sa-l sun. Am trecut si eu prin asta si nu simteam nevoia sa ma sune lumea sa isi exprimea parerea de rau. Mie nu-mi place caci unii te suna din obligatie, altii o fac pe bune... dar toti sunt buni la asta si nu stii cine e sincer si cine nu.
Stop cadru!
Revin cu scrisul a doua zi caci am fost intrerupt brutal de venirea unei doamne sekiuriti gard. Venise la antrenament sa-l suplineasca pe sef. Atat de tare m-a interesat persoana ei ca am aflat cum o cheama dupa cateva ore si abia dupa vreo 4-5 ore am descoperit ca are pe umar trese de Supervisor. Parca ar conta. E femeie, si se stie ca femeile au creierul mai mic decat al barbatului. Am vazut eu un documentar pe Discovery.
Si eu si Claudia suntem satui de dumnezei din astia ce vin ca suplinitori sau ca si Party Guard si incep cu "I'm a supervisor at XXXX". Wooooow! Pot sa te ating?! Atia nu pricep ca ei sunt SITE Supervisor, la site-ul lui. In afara acelui site esti un Guard. Dar ei au impresia ca toti garzii simplii sunt niste taraie-buca si incearca sa se puna deasupra din start. Pai tot din start ii si pisam in freza. Tanti e canadianca din parinti scotieni.Fiindca si eu sunt o fata-palida ca si dansa, cand s-a simtit mai in largul ei mi-a povestit parerea ei despre toate viniturile astea colorate ce murdaresc axceasta minunata Canada. Sa emigreze parintii ei din Scotia in Canada a fost ok, nu? Macar vorbeau engleza, nu? Pisas-ar pe engleza lor pocita. Macar a observat ca imigrantii astia din estul europei sunt educati si cu bun simt. Pai, draga proasto... altfel nu putem veni in aceasta minunata Lala Land...
Pentru prima data de cand suntem in Canada chiar am senzatia ca facem ceva in timpul verii. Miercuri am fost la SplashWorks Waterpark la Wonderland. Doar 2 ore, inainte de munca dar a fost ok. O sa mai mergem sigur. Si o sa mergem si la bronzat in Sunnybrook Park caci e aproape.
N-am fi crezut ca Niagara mai poate aduce fun dar am fost placut surprinsi de cat de bine ne-am simtit. Un coleg de-al Claudiei a cumparat prin Groupon 2 nopti la Ramada Hotel cu $100. Asta mai demult. Cand a venit timpul sa mearga... n-a mai putut, femeia lui muncea si deal-ul era de Duminica pana Joi. Si ia ghici cine are liber Duminica si Lunea? N-ea vandut treaba cu $40 caci am aflat ca mai trebuie platite taxe si 2 nopti de parcare- $47. Am stat pana Marti dimineata. Duminica au venit si romanaches si am mers la Crystal Beach unde am facut baie si plaja. Apoi am revenit in Niagara Falls, ne-am cazat la hotel (superba camera), am facut dus si apoi am iesit la bulevard. Ca de obicei am bagat o pizza la Wood Oven, sau ceva de genul asta. Romanaches au plecat, noi am ramas. A doua zi am stat la piscina hotelului si spre seara ne-am plimbat prin Niagara Falls la modul chill out. Chillaxation. Foarte bun.
Ziceam ca ma uit la EuroCup. Am bagat si la pariuri. Am facut un deposit de $80. Din start am pus $20 pe Spania- campioana. As castiga vreo $50. Restul reprezenta fondul de rulment. Favoritele s-au comportat ca niste muiste si am ramas cu doar $20. Vazand ca Euro nu-i jmekerie la pariuri m-am sucit. Prin pariuri succesive atente pe meciuri amicale intre echipe de prima divizie cu anonime din liga a 3a sau a 4a (faceam research pe google) am reusit azi cu emotii sa zambesc la o balanta de $412. Ia ghici cine isi cumpara aparat de aer conditionat de 12 000 BTU? Moooois!
O vara incendiara, doamnelor si domnilor. Sa ne fie de bine. Iarna nu-i ca vara.
PS: Doi frati gemeni koreeni in varsta de 14 ani vin sa ceara sa joace biliard. Desi sunt sub 18 ani stiu ca-s de treaba si de obicei ii las. Dar acum au venit cu verisorii lor, in vasrta de 13 ani. Tot gemeni. Tot koreeni. Le-am zis din start: nu-mi place. Inainte erati 2 acum sunteti 4. Sunteti baieti... prin definitie va sta mintea doar la draci. NUUUUUUUU! Nu. In timp ce scormonesc dupa bilele de biliard si alte cele le tin un discurs despre responsabilitate. In timp ce ma asculta unul dintre gemeni mai in varsta desurubeaza creionul electronic cu care semneaza digital residentii si improasca cu baterii micute peste tot. THIS IS EXACTLY WHAT THE FUCK I MEANT BEFORE. Au pustii astia puterea de concentrare a unui peste de acvariu. Nu i-am mai lasat. Muje!
PS2: Azi e petrecere in Party Room. In timp ce scriu asta vine party guardul. E un alb in varsta. Imi lasa legitimatia si merge sa se schimbe. Revine. E in uniforma si isi agata in piept name-tag-ul cu gesturi incete, teatrale. Scrie Supervisor. Probabil am fata de prost caci imi spune: I'm a site supervisor, I do this for extra money. Serios? Ii zic: Extra money is good but it sucks that you have to work for it. Apoi imi spune ca face cam 100 de ore de overtime pe saptamana. Wooow... si ce faci in timpul liber? Nu pricepe ca glumesc si imi raspunde ca nu are timp liber. Se va odihni dupa ce o sa moara. Da? Good luck with that.
PS3: pacat ca a castigat Miami Heat campionatul NBA... dar OKC Thunder trebuie sa arata mai mult decat au facut-o. Ata ete, Lebron rasufla usurat... in sfarsit e campion.
PS4: scrisese Claudia de Michael Jordan si vreau sa adaug ca nu numai ca a fost cel mai bun din NBA dar avea si cei mai pizdosi adidasi din NBA. Cum zicea si in reclama aia de prin anii 80: Must be the shoes!

Tuesday 6 March 2012

Se-ncalzeste

Mai da-o-n sloboz de iarna. M-am enervat ca acum 2 zile am realizat cu adevarat ca e deja Martie si ca ma obisnuisem prea tare cu temperaturile astea scazute. Dar, asa cum bine zice bucuresteanu "dupa" strada: ia mai da-o decat in sloboz de iarna. Da' uite ca vine si ucrainianu ce imi da Starea Vremii de fiecare data cand vine acasa de la munca. Verdictul lui e "Spring". Da, dar si alta data spunea ca e de bine si apoi nu era. Nu o data a venit ud ciuciulete pe bicicleta. Cadou de Craciun a lu' varu Gonzales a fost bilete la Raptors vs. Magic. A luat mai scumpe, deci si locurile au fost nu neaparat mai bune ci mai aproape (vezi foto)
Pacat ca baietii au fost ca de obicei si au pierdut. Oricum daca nu acum atunci cand? Ma refer exact la opusul uzitarii normale a expresiei. Deci daca nu acum sacrifica sezonul pentru o sansa mai mare la loteria recrutarii, atunci cand? Sezonul e scurt. Bargnani, vedeta echipei, a fost accidentat foarte mult timp. E perfect. Tank Nation approves! Pana una alta, sa vad un meci NBA live are acelasi farmec aparte. In general sunt atat de ralaxat incat ma poti suspecta ca tarai un bong fumegand dupa mine. De aia m-am si surprins cat de tare m-a enervat Superintendentul azi. Am sunat Vineri sa raportez ca s-au futat usile culisante de la dulapuri si ca nu mai are Maintenance Request Forms. Cica sunt pe vine. Azi l-am sunat din nou sa vad daca au vinit. N-au vinit. Pai si atunci cum facem? Cica ce, e urgenta? Unde ma cred, la Condo? Ba sa-mi trag pula prin rasa ma-tii. Atat de tare m-am saturat sa imi faca astia un favor ca le dau 1000 de parai sa traiesc acolo. Acum sincer, suntem noi oameni rai ca ne dorim sa-l vad si pe el si pe Manager ca cer banii de operatii la copii pe Facebook? Ca daca ma cunosti indeaproape stii ca nu imi pasa de tine abso-fucking-deloc. Deci nu ma poti suspecta ca iti vreau raul din rautate. Dar meriti. Meriti fiindca esti un lindic amorf ce se crede Vladmir Putin. Poate am fost prost eu cand am fost Superintendent si imi faceam treaba constiincios dar mortii tei, marrine... tu faci ciocanu mare pe banii mei... literal, pe banii mei, si incerci sa ma convingi ca asa e bine. Muje... Abia astept sa-ti dau Like pe Facebook cand ceri bani pentru copii. Se simte ca nu m-am enervat deloc? Iar ne gandim sa ne mutam. Iar nu ne mutam. Eh, viata, nu? In general rutina. Mai sunt si variatiuni. De obicei variaza problemele. Vorbeam azi cu Claudia si gandindu-ma mai bine am realizat ca eu ori umblu in cercuri de oameni cu probleme, ori toata lumea are probleme. Si eu zic ca toata lumea are probleme, caci eu nu ma invart in cercuri, eu ma invart in patrate. Citeam azi d-ale mele si uite cum alatur aici doua stiri: Grecia aproape de faliment si Gregory Klump, CREA’s chief economist. Foarte pe scurt: Europa strange tare din cur la fiecare scadenta a Greciei iar Economistu-sef de la Canadian Real Estate Association spune ca “So long as the European debt crisis is contained and a global economic recession avoided, low interest rates will support Canadian home sales and prices. Recent trends are reassuring, but interest rates remaining low for longer will doubtless keep the Canadian housing market under scrutiny for signs of overheating.” Sa nu se inteleaga cum ca vreau sa fiu ala ce ranjeste fericit in mijlocul ruinelor. Eu imi doresc pace si prosperitate. Dar mai vedem.

Wednesday 15 July 2009

Douajapte de bucati in ciocan

Douajapte de ani in ciocan, m-autoproclam veteran....
Ciiineeee-iii naaascuuuutttt de ziiiiuuuuaaaa luuuuui... hai sus.... hai sus, hai sus (paharul).
Bai, de bine, de rau am facut si-o premiera... e prima data cand fuck 27 de ani in Canada. M-am imbatat in timp ce vorbesc cu Fratele Lip pe mess. Cica asa e in strainatate... nimic nu seamana ca la Romania... bei de unu' singur ca fratii e plecati sau a ramas in Romania... melanalcoolemie...
Cum nu am mai avut 27 de ani pana acum... tot ce fac, tot ce vad, tot ce simt... e nou... ma simt mult mai matur si pregatit pentru ca va sa vina.
Ieri am fost pana la SRI sa-mi iau licenta de securist. SRI-ul e pe 777 Bay Street, colt cu College St., care e colt cu Yonge. Daca n-ar fi najpa mi-ar place sa merg cu autobusul si cu metroul. Vezi multa lume... lume care e cu atat mai interesanta cu cat eu am stat foarte mult in casa... ca n-am fost cuminte si nu am invatat la scoala. Daca luam premiul I mergeam la mare si poate imi lua mama si o bicicleta Pegas, din aia verde, de puteai s-o desfaci de la mijloc.
Daca te uiti pe harta, 777 Bay St. e pe Bay St... Daca vii din Yonge pe College pe la 1/3 din distanta pana la intersectia College-Bay incepe o cladire ce seamana cu cladirea unde avea sediul Ewing Oil. si e mare... si tine pana in intersectie si dupa colt. Si are mall la parter si la subsol. si officeuri de la 2 in sus. Pe ghicite am gasit din greseala ca la etajul 3 am eu treaba. Am intrat. O sageata de carton atarna din tavan si indica "Start Here"... m-am pus la coada la ghiseul indicat si am vazut alt afis: "Please wash your hands with degerminiser"... nu e rea ideea deloc. La ghiseu, o jamaicanca batrana ce am confundat-o cateva secunde cu geamaicanca de la Balaceanca... aia cu priza prea stramta... ce economisea curent, ca asa a vazut la Oprah. Am completat aplicatia, am stat la cealalata coada, am ajuns in fata si... am descoperit ca Resident Cardul E folosit uneori... si nu il ai numai de sanki... cacat. Revin maine.
Ajung acasa... in jumate de ora ajunge si Claudia si plecam la Canadien Tire sa schimbam uleiul de transmisie la masina noastra. In urmatoarele 2 ore aflam socati ca masina noastra e coapta rau si ca daca o vom repara ii vom dubla pretul... hooooooooooooooooooooooooo! Staaaai asaaaa! Stai ca nu e chiar asa! Mai studiem... ca nu e chiar asa... asa ca mai studiem si revin cu detalii.
Azi noapte m-au trezit pisicile sa-mi cante la Multi Ani. Claudia mi-a luat un Dracos (ceas) care are multe butoane si afisaje si care mi-a luat o ora sa reglez ora... noroc ca data era ok... arata 15 iulie... adica ziua mea... buuuuaaaai!
Dimineata, printre guri de cafea am citit offlineurile... am multumit flumos... Apoi am vorbit cu mama, ci sora, cu verisoara, cu unchiu si cu socru... Pe la 1 si ceva eram gata de plecare. S-am plecat... am ajuns repede, m-am bagat la coada si s-a rezolvat... in 5 zile lucratoare se va intampla ceva... nu stiu ce. Eu oricum astept, nu? Pe drum inapoi... in autobuzul de la Victoria Park Station spre casa... in spatele meu... o tiganca tinerica si pufoasa... la un oment dat ma bate pe spate... jskdfhjsdhfshkdfakf ... scot o casca din ureche... ce? kfdjfkjsdfjslfdslfs;fjkdfjk... mai scot si cealalta casca... ce? jdfljgdfjgjd;gsdfkgjdfkgjdfjgkdf... Sincer, nu aud ce zici ca spui... Do you have a cigarette? Nu, n-am...
Cand a ajuns Claudia acasa. m-a scos in oras la Grecu'... sa mancam... dupa aceea am fost la film... dar Ice age incepuse deja si altceva nu ne interesa... asa ca am facut cale intoarsa. Bairamul e Duminica. yeeaaaahh... bairamul....
Mai 2 kestii. Stiti ca eu am stres cu tendintele imbracamintoase ale canadienilor... femeie ce facea jogging cu cagula de ninja pe cap... conform religiei ei. Un Don Juan, tot sexos, dar cu slarful stang tocit la calcai pana ajunsese ca limba de sarpe. Sau o copie a lui Kumar, in metrou... avea manusi albe... anti-germeni, probabil... dar foarte ghei, totodata. Sau pujtioaica din autobusul "de la dus", machiata, aranjata, diva... dar cu jaeger-ii rupti in genunchi... oare o fi stat in genunchi? Sa-si spuna rugaciunea, fara doar si poate... Sau barbatul ala urat de s-a pus langa mine... cu un par lung de un blond-roscat murdar... barbat urat care s-a dovedit a fi o femeie... wuuut?!!?!?!
Ma uit la meci la Steaua vs. Ujpest. Abia a inceput repriza a 2-a si e 1-0. Gol marcat de Surdu... care s-a reinventat si f=va face ciocanul urias. Parerea mea e ca va ajunge la nationala unde va face cuplu in atac cu Mutu... Mutu si Surdu... deadly, I tell ya!
Din cauza meciului scriu fara fir... imi amintesc evenimente disparate... Astfel, am luat examenul si acum sunt Microsoft Certified Professional in Installing, Configuring and Administering Windows XP Professional. Ceea ce inseamna ca-s cam pe poula mea. Serios vorbind... nu e mult dar e bine. Pot sa spun acum ca nu e suficient sa stii sa instalezi un Windows ca sa iei examenul... Instalarea e doar un capitol din 10. Dupa ce am trecut examenul am petrecut 2 zile sa-mi refac resumeul si cover leter-ul si acum sunt multumit. Am aplicat pe internet si acum astept. Astept, vorba vine... caci dupa cum am spus ma bag la SRI ca securist. Si daca se iveste ceva apoi... numa' bine.
Duminica trecuta am fost invitati la un barbeque la matusa Lucy. A fost foarte chill out... in backyard... la soare, la umbreluta... cu bere Heinecken la kegg... Ne-a imbuibat matusa cu de toate... de la barbeque pana la zmeura culeasa proaspat de langa gardul din fundul curtii si pana la 2 feluri de inghetata. N-a fost rau deloc.
Am pregatit evenimentele cu ingeniozitatea lui Toranaga-San iar acum astept sa se intample. Sambata imi mai implinesc un vis... merg la concert la Ice Cube... ma veti recunoaste usor in multime... voi fi ala de seamana cu un rocker, cu fata de prost, cu trasaturi est-europene si cu un ranjet iliescian de copil gras la raionul cu dulciuri...
Cifra norocoasa: 27! Bagati cu incredere la loto, ca iese sigur.
Va pupa unq Paul!

Thursday 11 June 2009

Abso-Fuckin-Lutely

Urziceni a luat campionatul. Timisoara si-a luat punctele inapoi si e pe locul 2. Dinamo a luat muje si e pe locul 3. Steaua a reusit sa se califice "onorant" pe locul 6 calificant in Europa league. Nu e frumos? Totul e bine cand se termina cu bine. Acum astept cu nerabdare sa se intample ceva magic in finala NBA... si Magic sa castige vs. LA Lakers. Mi-as dori asta nu doar fiindac imi place Magic ci si sa se oftice Jamaicanul ala de la Rogers cu care vorbisem la inceputul play-off-ului despre asta. Si i-am spus ca Magic va castiga. El m-a privit ca pe nebun si mi-a etalat celelalte forte din Eastern Conference: Boston Celtics... dar mai ales Cleveland Cavaliers... pe care Magic i-a eliminat pe parcurs. Jamaicanul se enervase atat de tare de indolenta mea incat i-a ceurt colegului sau sa mearga el sa traga cablul, numai sa nu stea de vorba cu mine... rasistul dreaq, ce e... Celalalt era canadian cu familie in Manchester. Tocmai venise din vacanta... de la Manchester... fusese si la meci, la Man Utd cu Man City, parca... nu mai stiu... Anyway, in meciul 2 al finalei am facut spume. Basketbalerinul cu nume de fata, Courtney Lee... a ratat 2 aruncari in ultimile secunde ale meciului care puteau aduce victoria... Imi amintesc cand acasa la Resita jucam cu baietii la teren si la ultima aruncare se trezea cate un "talent" sa arunce, evident sa rateze iar adversarii pe recuperare sa castige meciul... si Narcis, ba'atul ce locuieste si el aici aproape de Toronto, in vancouver, urla in crize: NICIODATA ULTIMA ARUNCARE NU E A CELUI MAI SLAB DIN ECHIPA! "Nume de fata" Lee e un jucator de mana a doua. Vedeti voi... in sport jucatorii de clasa se distanteaza de cei comuni prin faptul ca nu le tremura mana pe penis cand trebuie sa o bage... Si "Nume de fata" Lee a primit doua mingi de meci... daca marca, era erou... n-a facut-o asa ca-i umplu gura pe blog.
Viata in Canada e grea. Ma uit in fiecare zi la Mircea Badea si nu-mi vine sa cred ce perfect timing am avut sa plec din Romania. Politicienii astia au tupeu si vrajeala mai adevarat ca in salajan. Atata tupeu nu pot realiza ca exista pe planeta. Asa se intampla cand nu are cine sa te traga de urechi, faci ce vrea mujkiu' tau. Dar nu pot as cred ca INCA mai sunt oameni care pun botul la vrajeala. Nu trebuie decat sa te uiti in jurul tau... si sa vezi ca ce se intampla nu e normal. Studiu de fezabilitate a infrastructurii transportului in Romania: cica e nevoie de 200 000 000 000 de Euro esalonate pe 100 de ani pentru ca Romania sa ajunga la nivelul mediu al infrastructurii vestice.
"Lumea a ajuns , in sloboz, pe Marte... Iar noi traim ca-n 1907..." Puya, Am un plan (inca o revolutie), 2006.
Parerea mea e ca Romania se indreapta spre groapa... si nu e derby Dinamo-Steaua. Ca om simplu n-ai ce sa faci... decat sa pleci.
Revenind la frunzele mele de artar... viata e lina. Claudia merge la munca, eu stau acasa si invat. Nu e grea materia cat e greu sa ma mentin concentrat pe procesul de invatare. N-am mai stat sa invat de foarte multi ani. La inceputul lunii viitoare am sa-mi iau un surviving job si astept sa pice castana. Un om capabil si competent ca mois nu are cum sa nu fie cautat. Doar se stie CA CAnadienii sunt prosti si nu se pot compara cu un romanas scolit in Invatamantul romanesc + bashca Scoala Vietii (Magna cum Laude). Ajung unii parlamentari europeni... n-ajung eu Presdintele Canadei? Ce-i nasol... e ca bulangii astia de canadieni ma tin pe loc. Trebuie cica sa astept sa devin cetatean Canadian si abia apoi voi putea fi El Presidente... Oricum am citit pe diferite forumuri CA CAm in 5 ani resusesti sa faci ceva in Canada. E bine... in 10 ani vreau sa anexez Statele Unite Canadei...
Aberez! O sa le anexez in 7 ani. Sunt plin de medicamente. Claudia a racit saptamana trecuta... acum e aproape fresh... dar e randul meu. A inceput cu gatul... dar io am experienta in domeniu, stiu ce urmeaza, asa ca m-am indopat preventiv. Si mi-e cam somn de la medicamentele astea... ca toate-s varianta Extra Strength si sunt recomandate inainte de somn. Hihihi!
Am uitat sa va spun. Am rezolvat pana la urma cu Muje Rogers. Raymond Domenech, Rogers Area Representative, nu-mi mai raspundea la telefon. La sunat Claudia si la bagat in sedinta... foarte des Claudia a folosit "We will sue you"; "We got you on tape, taking that box"... Ca urmare Raymond si-a scos mainile din cur si a cautat personal cutia. Dupa o saptamana torul era ok. Mai aveam de platit $77. Dragul de Raymond... Eeeevrybody loves Raymond, nu? Apropos... ca veni vorba de acest serial... in filmul Knocked Up... unul zice: Marriage is just like in that show, "Everybody loves Raymond"... but without being funny... ahahhahahahhahahahah!
Deocamdata nu ne bagam cablu... dar cand o sa ne luam un televizor... adica vreo plasma... o sa ne abonam la Rogers, ca am auzit ca e calitate si e de incredere. Pana atunci internetul e baza.
Claudia si-a facut abonament la sala iar eu merg pe jos cand vreau pana la terenul de basket. Am jucat acum cateva zile cu doi tigani. Am jucat fiecare pentru el intr-un joc tip "menage a trois". Am castigat si eu un meci. Si MA JUR ca tiganii se ofticau. Las' ca-i bine. Am inceput sa arunc iar bine, the sharpshooter is back.
Inchei la modul rasist cu niste bancuri de sezon:
-What do you get if you cross Tina Turner with an Orangutan?
-An ugly Orangutan.


-Why did Ray Charles fail his driving test?
-Because he's black.

Decada

A trecut o decada de parca ar fi trecut 10 ani de zile. Ca la liceu, primii 4 ani sunt mai grei... Imi amintesc inca meclele celor doi r...