Wednesday 31 March 2010

It ain't rocket surgery!

WTF, man?!! I CAN do this... it ain't rocket surgery...

Sunt in metrou. In fata mea un om de vreo 50 de ani. Are parul carunt dar e tuns baieteste cu un breton gen draperie taiat drept. Ochelarii ii tine pe varful nasului... batraneste. A atipit usor lasat intr-o rana dar in mana inca mai tine o biblie micuta. Carticica e deschisa si pare rascitita si rasfoita... in prima ei jumatate. Biblia ii aluneca printre degete si el se trezeste tresarind...
Azi un supervisor cu care am vorbit cate-n luna si in stele ma abordeaza si pe partea cealalta... Va ganditi ceva murdar... dar de data asta ati nimerit-o... religie.
Paul, crezi in Dumnezeu? Mergi la biserica. La prima intrebare nu ma bag dar ce e curios e ca am fost la biserica Duminica. Si cum nu ma pot abtine trebuie sa va aduc la cunostinta ca preotul a indemnat crestinii din parohie sa se roage pentru toti crestinii asupriti datorita faptului ca sunt crestini? Excuse-moi, da' ce mah?!! De vreo 1500 de ani de cand crestinismul a preluat controlul... cine pe cine altoieste?
Revin... Supervisorul mi-a povestit experienta lui fata-n fata cu Moartea, dialogul lui cu Dumnezeu si planul lui Dumnezeu cu el. Stiu ca "la prima mana" sunteti tentati sa credetei ca sunt malitios. E adevarat, nu sunt copacul potrivit la care sa latri dar am tot respectul pentru un om care vb din suflet. Omul e convins... atat de convins incat si-a schimbat viata total si acum ii merge din ce in ce mai bine. Bravo bine! Dar totodata imi explica si cum si-a imbunatatit felul de a fi... walking with love... cum se exprima el. Cica daca sta la rand si are 5 chestii de cumparat iar in spate e cineva cu 2... il lasa in fata. Cand conduce... daca cineva vrea sa intre din lateral, ii lasa de fiecare data. Daca te vede cu bagaje in mana iti tine usa, te ajuta... etc. Pai asta fac si eu... fara implicatie divina... se numeste bun simt. Dar felul asta de a fi i-a dat pace sufleteasca. e convins ca D-zeu are un plan cu el si fara a deveni fanatic religios are curaj in viata de zi cu zi... are incredere ca tot ce face va merge bine. Cu un om ca el te poti intelege dar am mai avut de a face cu soldati ai Domnului care voiau sa ma aduca pe calea cea buna... hmmm.
Am scris de asta pentru ca e de sezon. Claudia e in febra... vrea sa vopseasca oua, sa faca salata de boeuf si un tort. Apoi e traditionala curatenie de Pasti... stiti voi. E prima oara cand ne vopsim "oole" dar sunt sigur ca vom reusi, doar nu e rocket surgery, nu? Poate facem si niste vizite pe al familie, vedem noi.
In rest- visul canadian: munca si acasa. Am reusit sa merg la basket cu Flash Gordon. Am mers undeva printre blocuri aproape de Don Mills si Sheppard. Am jucat contra niste pustani si am castigat. Dar stii cum e sa castigi contra pustanilor... e la fel ca Special Olypics... chiar daca castigi- tot retardat esti. Ideea e ca dupa o ora jumate nu mai puteam merge iar timp de o saptamana dupa, am avut febra musculara completa... semi-pareza. Joi, Vineri si Sambaata se anunta vreme frumoasa... asa ca am stabilit cu Flash ca o facem din nou... impreuna.

PASTE FERICIT! Sanatate familiei noastre si familiilor voastre. Numa' de bine de la Varahils.

Wednesday 3 March 2010

Hachii

Luni, 1 Martie a fost si va fi cunoscuta ca "a doua zi dupa ce Canada i-a dat-o la caca lu Les Etats-Unis, la hockey. Aseara in timpul finalei mi s-a confirmat ceea ce stiam deja: Canada e nebuna dupa hockey. Deci toronto e nebun dupa hockey. Aici in TO li se rupe de alte sporturi. Chiar daca au echipa de basket in NBA. Si e normal, ce istorie au Raptors? 15 ani? E nimic. In slujba mea de umil "superintendent aka portar ajung sa discut cu lumea despre multe questii. Si foarte des: did u watch the game last night? Nu, No?!? Why? Nu e chestia mea, io cu basketul. Basketball? Si lehamite multa. Ete, pa carici sa va intorc... ce are basketul? hahahhahahhaha!
Toronto MapleLeafs au o istorie lunga si consistenta si au suporteri infocati. Dar spre disperarea lor Leafs sunt jalnici de cativa ani. Dar suporterul continua sa spere la fiecare inceput de sezon. Le simt durearea, tin cu Steaua. Becali, muje con sangre! Suporterii ma intreaba: u like hockey? Asa si-asa, eu cu basketul.. raptors... Oh... basketball a big thing in your country? Nu prea, noi cu soccer-ul. Ah, soccer. Iar dispret... Orice alt sport in afara de hockey e ghei. Cand eu si claudia i-am spus unuia ca nu ni se pare normal sa se permita bataile in hockey omul s-a uitat la noi intrebator la modul psihiatric. Aparent asta e o parte din hockey, la fel de naturala ca pucul si crosa. Acum cu Olimpiada, the Leafs au trecut pe plan secund. Binen-teles ca la canadezi li se rup turturii de ski alpin si patinaj sau de echipa de bob de orez. They won the gold? Good... yeah, go Canada!... He finished 9th? Eh... I hope the Hockey team gets the gold medals.
A doua zi dupa meciul contra Rusiei (7-3) un locatar se opreste in fata mea: did you watch last night? Da. It was beautiful, man! Apoi fata i se innegureaza. Or did u cheered for russia? Nu, de ce as face asta? I dunno... ur countries are close to eachother. Hei, tie iti plac statele Unite? I FUCKING HATE THE STATES!!! Ooooh, I see your point. Apoi imi spune: If we play the final against the US and we lose... you'll se a grown man grying. If we win... I'm gonna cry too, man.
Aseara am vazut finala impreuna cu niste canadezi. Ei erau conectati la 380V. nu ca nu eram si noi cu febra dar din politete ne aratam si mai interesati, sa vada lumea ca ne pasa, comentand fazele, punand intrebari. Dar in curand mi-am dat seama ca mai bine tacem din gura si doar privim asa ca i-am facut semn Claudiei. Pentru ca ei stiu ca it's not your thing. Si atunci cand ma intreaba pe mine daca am vazut meciul e curios sa vada ce parere am eu, ca outsider... ca io nu-s de aici... deci cum sa ma pricep. Eh, daca e de basket... surpriza, dare fracili vost' se stie.
Canada a castigat. Muje la USA. Lumea se plimba pe strada cu steaguri. Masinile claxonau dement iar steagurile fluturau mandre. Peste tot mirosea a mandrie nationala. Frumos.
Deci hockey. dar totodata trebuie priceput ca Air Canada Center e mereu plina la meciurile de basquette. echipa de soccer e soldout cu mult timp inainte. Baseball-ul e mai subtire ca sunt enorm de multe meciuri intr-un sezon si se umple la meciurile vs. echipe valoroase. Problema echipe de fotbal american e ca joaca in liga canadeza... care n-are nici o sansa contra NFL. Deci lumea gusta sport aici... dar la meciurile lui Leafs e mereu plin.... si biletele sunt destul de scumpe. Si asta intr-un sezon in care Leafs suge... seva. clorofila 'n shit.
Ca tot zisai de steaguri. de culori nationale. Tricolorul nostru nu prea e cul. galbenul ala cam strica. Tricoul echipei nationale de fotbal. Galben.... si unu destul de strident. Cin plm se imbraca asa pe strada... prea sare-n ochi. Si steagul e prea simplu. 3 dreptunghiuri: rosu e bun, albastru ebun, galbenu strica cromatica.
Si la francezi e simplu steagul... dar albul ala se bungheste mai bine intre rosu si albastru. Americanii au un steag mai complex in aceasi combinatie de culroi placuta ochiului. Canada are un rosu sangeriu pe un alb imaculat. Combinatie marfa! iar frunza de artar, Anglia la fel.... Rosu galben si albastru... stiti cine mai are asa, nu? Ciad. nu cred ca e o intamplare.
Plus ca, la fel ca si in State aici in Canada marketingul merge beton, iar logoul Canada vinde. Un tricou cu frunza pe piept? arata bine. Romania nu prea are ca sa vanda la captolul asta. Si nu cred ca cromatica are legatura cu asta ci neincrederea in Romania ca unitate. Aici in Canada mai vezi pe unii ce au sticker cu romania pe masina. O sa incep sa intreb daca si in ro aveau pe masina acelasi sticker.
Deci, in opinia mea, Romania nu e un brand care sa vanda. Cromatica culorilor nationale nu-mi gadila mie globulele ocullte. Oricum am citit ca nationala si-a schimbat galbenul pe lolo. e o imbunatatire... dar totusi si rosul ala nu e rosul lui Man Utd care in combiunatie cu un alb imaculat da bine... si iar ajungem la steagul Canadei. Ba, da' pricepe careva ce balbai eu aici? Ca si in alte domenii, Romania mai are de sapat pana sa dea de apa.
Un alt lucru ce l-am observat si ma amuza este limba engleza vorbita de imigranti. Stiu ca am accent, sper ca odata cu trecerea timpului sa se subtieze dar am certitudinea ca nu va disparea niciodata. Pe mine in acest punct ma intereseaza mai mult fluenta in vorbire si un vocabular cat mai vast.
Cica americanii ii ginesc pe canadieni si totodata fac mijto de ei, ca ei incheie fraza cu interjectia "eh"... care se pronunta "ei"... ca o interogare. Cum vine in romana "blah-blah-blah, NU? Deci, urmand firul epic (le fir epique, cum ar spune francezu), dupa ce devi sensei cu centura neagra la limba engleza inchei si frazele cu "eh"... sa treci CA CAnadian, intelegi? Acum, daca intr-adevar esti sensei eu nu am nimic impotriva sa pui cireasa pe tort dar am intalnit multi dubiosi ce o ardeau cu paru-n ochi. Cea mai tare a fost o ochioasa de vreo 50 de ani care faulta engleza cu aceasi maiestrie cum fauteaza Materazzi. Era una din aia care nu poata sa pronunte "six" si zice "sic" (sic-four-seven)... dar materazza a incheiat apoteotic o fraza gatuita cu maretul "eh". Hai las-o-n aia guala! Oi fi canadeza pur sange... tu!
Recunosc, am incercat si eu dar mi-am parut ridicol. Daca vb cu accent cat mai greu de detectat- sunt multumit. Pana atunci... deranjeaza pe cineva daca vb o engleza cat mai buna minus elementul "eh"? Eu cred ca nu. Daca imi esti cunoscut si te-am auzit vorbind cu "eh" inseamna ca am ras de tine.
De incheiere... una bucata cutit in una bucata rana adanca. rasucim incetisor... USA... it sucks to be you, eh?

Tuesday 16 February 2010

Balentines

Yep, inca aici, inotand voiniceste in amonte. Raul vietii e populat de multi pesti (aka pimps) caci viata e curva mare. Ni s-a rupt in paijpe. In paijpe februarie. de cum am aflat ca pica intr-o Duminica mi-am zis ca nu trebuie ratata ocazia. Claudia si-a luat liber Sambata si impreuna cu romanasii v2.0 am inchis ochii si am pus degeteul pe harta ontariota: Belleville. Belleville? Yeah, why not?

Am rezervat camere la Ritz-Carlton si am studiat in lene posibilele obiective turistice da pa zona.Si-am incalecat p-o sa si am purces la drumeag. Si cand spun drumeag ma refer la ulita, adica la Hwy 401 East. Prima oprire- Trenton. Apoi Batawa Ski resort. Cum singurul sport de iarna practicat de mine a fost sa curat driveway-ul de zapada cu lopeti de diferite calibre... nu ne-am dat la vale deloc. Flacara olimpica nu prea ardea in noi. Eu personal nu dadeam nici un penny pe faptul ca Festivitatea de deschidere a fost Vineri, eu m-am uitat la NBA All Star Weekend. Si oricum nu aveam echipament de ski la mine caci i-l imprumutasem cu ani in urma lu tovarasaul meu, Alberto Tumba. Si nu mi l-a mai dat inapoi. Cacat!
Dar ne-am tras in poze fara jena. Cu partiile in background. Ne-am pus fara jena langa niste skiuri parcate regulamentar si ne-am tras iar in poze. Langa snowmobil, etc. Apoi am plecat. Batawa e un sat saracacios, in Trenton nu am gasit McDonald's dar Belleville avea sigur. Go Planet!

In Belleville ne-am oprit la Mall, la Food Court., unde am avut norocul sa mancam cel mai najpa Souvlaki dinner din istoria noastra canadiana. Claudia a numarat pana la 3. 3 fire de par.

Urmatoarea oprire- Ritz Carlton. Clarion Hotel ne-a surprins placut cu interiorul classy, cu mobila de epoca. Camerele nu au numere ci au nume. Noi am stat in Ivanhoe Room, care intre noi vine vorba intotdeauan mi s-a parut un nume supercool. Un has de odihna dupa care am plecat sa exploram orasul. Am mers pe faleza dar era un ger de capra crapa piatra-n patru. Lacul era inghetat complet si intr-un mic golf copii patinau sau jucau hockey. in larg unii se dusesera pe copca la pescuit, sa prinda pestisorul de aur, fara indoiala. In acel moment urmatorul obiectiv turistic era McDonald's sa ingurgitam niscaiva geneticaly modified shit. dar pana acolo, pe o ulita am intalnit grupate 4 biserici cu arhitectura mai misto decat fooooooaaarteee multe din mandrele noastre biserici ortodoxe. Am tras in parcare langa aia mai aratoasa si am mers sa facem poze. Am intrat si inauntru unde Claudia a profitat de moment iar eu am facut niste poze fara blitz. Dupa ce-am mancat sanatos Romanasii v2.0 au avut o idee geniala de a merge la Popice. Era momentul propice sa mergem la popice. Eu nu mai jucasem pana atunci bowling dar tot am reusit sa castig prima partida si sa iau prima medalie de aur pentru canada. Din nefericire nu mi-a mai fost acordata din cauza ca nu am cetatenie. Cum nici Claudia nu mai jucase pana atunci, si ea era pe punctul sa castige a doua partida dar timpul trecuse si imbatraneam, ba baiatule. Apoi am mers la cinema. In bellevile un bilet e $8+ tax, pe cand in TO e $10+tax. Fiindca eram impreuna cu Romanasii v2.0 noi am mers la The Wolfman si ei la Percy Jackson. Lupulainen nu e un film rau dar nici foarte bun nu e. Faza tare e ca in film e un clan tiganesc (probabil a lu' Bercea Mondialul) pentru ca DA, sunt tigani romani. Si la un moment dat dupa engleza, engleza, engleza... o dau pe romaneste. Au fost 3 fraze, eu prinzandu-ma la finalul lu a doua. Claudia a realizat dupa ce i-am spus eu. Ciudata senzatie, ti-o jur. Aproape ne-am dat de gol ca suntem romani.

Intorsi la hotel ne-am retras repede in iatac. Inainte de 12 noaptea am fost sunat de colegii mei care aveau o problema. un locatar cu acre ma imprietenisem mintea ca a vorbit cu mine ca poate sa foloseasca Saala de sedinte dupa ora 11 noaptea. Pana la urma am vb si eu cu locatarul si am aflat ca "nu pot sa-i fac asa ceva... ca are 6 prieteni cu el, sa joace poker" ?????????????????????? oh yeah!

La 11 dimineata am eliberat camera si ca sa nu fim neam de tarla, am lasat un $5, de-o bere.

Ne-am oprit din nou langa Trenton la un muzeu al Aviatiei Canadeze, RCAF. Foarte interesant. Ceva relicve din WW2 precum si o hala cu cateva avioane din care cel mai impresionat, un Halifax imens. apoi observam ca afara e un parculet unde sunt si mai multe avioane. Parculetul ne-a placut atat de mult ca l-am vizitat de 2 ori caci odata ajunsi la masina Claudia a descoperit ca a pierdut cheia.

Am ajuns acasa pe la 3 cuprinsi de un sentiment placut de detasare, ca dupa vacanta. Chiar ne simtisem bine. Acum pregateam de unn barbecue, aveam sampanie... era Valentine's day, nu?

Vacantele de vara, la rand, le-am petrecut la Lugojel, nu fiti surprinsi, un sat la vreo 10 km departare de Lugoj. Raul timis era un magnet prea mare penrtu mine, impatimit al pescuitului si scaldatului. Tot la Lugojel am invatat sa merg pe bicicleta si imi amintesc cand am facut pana la roata din spate... si bicileta era mijlocul de transport al unchiului. Imi amintesc cand unchiul, de altfel priceput frizer, mi-a ciupit urechea dreapta si eu m-am speriat ca mi-a taiat-o de tot... asa de tare ustura. Imi amintesc de jocurile interminabile de carti, de rummy cu prea multe restrictii, de discutiile lungi in caruta si de placuta senzatie de a fi prieten cu unchiul tau mult mai in varsta.

N-are legatura cu ce povestisem pana acum? Are!

Unul din primele lucrurui ce le-am facut odata ajuns acasa a fost sa verific mesajele offline de pe mess. Primul mesaj era de la sor'mea si anunta placid: "A murit unchiul Vio. noi plecam la Lugojel".

In cartea ce-o citesc acum gasisem o fraza: We all are a bunch of selfish self-centered pricks but when shit hits the fan... we're at our best. Din pacate viata asta mai curva ca o aruncare de zaruri a pus familia mea de prea multe ori la incercare. Si acum doua zile... din nou.

Asta e teama mea cea mai mare vis-a-vis de Strainatate. Momentul ala cand o ruda apropiata te suna parca fara motiv anume si ti se pare ca are vocea afectata. Sa-ti dea vestea... Recunosc ca mi-a venit sa-l bat pe varu-miu care cioplea in lemn expresii goale gen: "Ce sa-i faci? Asta ne e destinul"... Si recunosc ca ma urasc ca nu pot fi acolo... Si recunosc ca urasc ca s-a intamplat di nou... caci stiu cum e... si nu doresc nimanui.

Odihneste-te in pace, unchiule. Esti plecat, dar niciodata uitat...

Tuesday 26 January 2010

We're livin rough, tough and dangerous

Motto:
"Trust me, I'm a writer." (Hank Moody- Californication)
Viata e un meci de box la categoria grea... daca tot o ardem in citate... Cand crezi ca esti in avantaj adversarul te surprinde cu una norocoasa si-ti da somn. Ne urcasem pe val, razele aurii ale soarelui metaforic luminau bucata noastra din Victoria Park Avenue...
Au trecut aproape 3 saptamani de cand am fost mutat pe tura de dimineata. Cica ar fi un pas inainte dar eu nu simt asa. Prima saptamana a inceput de Vineri cu antrenamentul de dinaintea meciului. Vineri - alarma de incendiu. Fiind prima mea alarma de incendiu pe care trebuia s-o stapanesc n-am avut deloc emotii si in ciunjpe minute fomferii erau deja plecati. A doua zi am avut din nou alarma caci era ceva futut, nu era nici un incendiu real. Si de data aceasta a mers totul ata. Ata preputului. Fire Panelul se curmanea ca o fata mare si nu se mai lasa resetat. Fomferul-saf amutise alarma dar Fire Panelul neresetat era inca in stare de alarma... si asta inhiba mersul trenurilor si al lifturilor. Scarile au o kikitza numita securitate si nu poti urca ca-ti dai cu mutra de usile cu cleanta doar pe partea cealalta. Si nu-ti ramane decat sa faci o cleanta. Acum adaugam putina sare, piper si 150-200 de oameni in hol ce asteapta izbavirea de la verisorul vostru. Unchiul vostru stia ce trebuie facut, dar el era singur la datorie. Intre ora 17 sute si ora 19 sute nu aveam Patrulator. Dar m-am tinut tare ca Priap si am luat problema in maini. Cu indemanare, calm si precizie am mobilizat doua cetatence si am luat liftul ala ce poarta sapca de fomfer si am urcat la etajul deasupra usilor de pe casa scarii. Am proptit usa deschisa crestine si am coborat inapoi la pupitrul de comanda anuntand lumea ca poate sa inceapa sa faca sport, catre casa. Am avut si momente in care cu atatia oameni asteptand, eu insumi asteptand un telefon de la tehnicianul ce trebuia sa rezolve Fire Panelul, eram abordat de cate unul: Cred ca am un pachet. L-am privit tandru in ochi dar am fost intrerupt de altul: imi deschizi si mie usa la garaj, please? Iar cand tortul era plin de frisca apare si pachistanezul meu favorit, bajatu' de la Pizza Domino. "31-17!" ma anunta el si apoi incepe sa turuie numarul de telefon. Yo! Elevators r outta service, U have 2 use da stairs. Ramane socat... asa cum te poate soca un pumn de la Tyson. Stairs? Yep, stairs. Mai citeste odata de pe bon. Etajul 31... I can't take the stairs, I have a back problem. Nici nu termina bine de vorbit ca apare livratorul bulgar care cand a aflat ca-s roman mi-a spus : tu romanescu, eu bulgarescu!". Deci vine mosuletul, nu baga in seama cei 100 de oameni din hol si ma anunta: "Romanescu, pizza for 3401!" Tyson loveste din nou, fata lui uluita o dovedeste. Nu merg lifturile? Scari? Isi lipeste bonul fiscal de lentila ochelarilor sa poata citi scrisul marunt. "34th floor! Nici el nu poate pe scari. Revine paquistanezul care imi intinde telefonul lui mobil. La celalalt capat al wirelessului e bossul lui. Semnez pe proprie raspundere ca lifturile nu functioneaza si scarile sunt multe dupa care ii inchid abrupt in nas. Paqui e socat, dar pe mine ma doare-n p... spatele si nici eu nu pot urca pe scari. Starea de alarma a durat aproape 4 ore.
Apoi a urmat o saptamana in care am lucrat 12 ore pe zi, iar Claudia 6 zile din 7. E bine ca facem bani sa reparam masina-basina ale carei probleme s-au agravat. Claudia a dus-o la mecanic, Cica $1300 daca e ceafa de porc cu garnitura de chiulasa si $1600 daca e cilindrul????... Plus $300 sa punem un radiator nou. Informatia ca masina a fost preparat sa poata fi vanduta fara sa ii observi problemele ascunse a fost gratis. Cica patchul ala e garantat sa tina 6 luni... asa scrie pe prospect. Asa e... cam 6 luni ne-a tinut. Uram numai de bine celor care au preparat masina. Multa sanatate... si tot ce va dorim. Initial ne-am gandit sa nu mai reparam basina si sa renuntam la ea, urmand sa vedem cum facem sa luam una noua, in leasing. Mecanicul s-a oferit sa ne scape el de ea. Banii pentru munca lui urmand sa si-i scoata din vanzarea masinii la fier vechi. Dar niite prieteni si-au pus viata gaj la un mecanic/prieten de-al lor si acel mecanic a spus ca ne repara el masina incomparabil mai ieftin. Sunam primul mecanic si-l anuntam ca va veni cineva cu un tow truck sa ia masina. Mecanicul nu e incantat dar e gata sa ne ajute si ne scoate masina din atelierul lui si o impinge (motorul era in po'bagaj)... o impinge rumanul pe Fire Route, sub semnul cu parcarea interzisa. 10 zile mai tarliu masina e apta de drum si Claudia o conduce spre casa cand privirea ii e furata de o foicica... mica, mica, tzuc-o doda sa o tzucie. Amenda, $100. Nervoasa, il suna pe mecanic. Dar s-a agitat degeaba Claudia... nu e vina lui, era responsabilitatea noastra... Aaaah, pai zi asa nenica... n-am stiut. Iti doresc si tie tot binele din lumea, multa sanatate si fericire. Asa mecanic sa tot ai. Unde esti tu Tyson, doamne...
Desi e vremuri de bejenie financiara... vreau sa profitam de faptul ca 14 Februarie pica Duminica si vreau sa mergem sa facem baie in Cascada Niggara. Asa sa avem si noi putin fun.
Hai ca ma duc sa iau un dus ca vine wifu' de la munci.
Motto de inkeiere:
I said it, I ment it and I'm here to represent it! (Hank Moody- Californication)

PS: la feedback eu imi dau singur un Muarfa caci am o parere foarte buna despre mine si despre ce scriu. Imi place sa ma citesc si sa ma ascult... si sunt chiar bun.

Thursday 21 January 2010

Macska

Heeii, hau z' goin?
Viata grea la Canada. Dar macar nu ninge. e o iarna potrivita pentru cei care n-au masina. Caci masina basina s-a futat. Acum s-a reparat... dar reparatiile sunt pe bani. Anyway manca-vas, viata merge inainte. Inapoi nu poti sa mergi ca vin altii din urma si te imping inainte.
Mi-au schimbat tura. Acum sunt "portar la o clădire, “superintendent”, de fapt" pe tura de dimineata. Din pacate acum avem o noua problema, caci Claudia e pe tura de dupa-masa si ne vedem cand ne auzim, si invers.
Macska. Am un coleg ungur. El e mai prost de felul lui dar unq Jan nu crede asta in ruptul capului: " Du-te ba d-acilea... ungur prost?!! IMPOSIBIL!" Ungurul, hai sa-l numim Ülosh, m-a intrebat daca imi plac cainii. Eu i-am raspun ca I have two cats. CATS? MACSKA?! hahahhahahahhahahahahhahahhahhahahhahah Da koa'yeah, macska! Bai da uei, se pronunta moci-co. Haahhahahhaah, ghici cum apelez acum putele? Your macska is sooo wet! Uhhh, ja ja ja, du bist Vesuvius! Cunoscatorii stie...
Interesant pe tura de dimi'. Nasol e ca ma trezesc la 5. La ora aia in autobus suntem noi, philipinezele si santieristii. Dar it's all good. Sa vezi ce doarme lumea in cur, pe scaun.
Am sa fiu brief caci time is money. Sper ca ati vazut Avatar. Si sper ca v-a placut. Am vazut si Herlock Sholmes... care m-a dezamagit. Cam slabut... mi s-a parut interesanta ideea... dar n-a fost sa fie. Impreuna cu Claudia am devorat Californication, serialul cu David Duchovny. Primele doua sezoane au fost prea scurte, dar acum a cazut de pe net pe hard sezonul 3.
Hai cu niste poze in tonul povestii:




Wednesday 6 January 2010

La Multi Ani traiasque! Hai cu douaj-zecele!

Iete si al doilea Revelion in Canada. Si totodata si al doilea Craciun. Si nimic nu seamana ca la Romania. Nu mai simti sarbatorile la fel. Inca o dovada ca spiritul Craciunului nu sta in nasterea lui Isus ci in a fi inconjurat de familie si de prieteni iubitori.
Ca si de Craciun, de revelion am lucrat cu program normal. Dar am vorbit cu gardul din schimbul de noapte buna sa vina mai repede cu juma' de ora si astfel am ajuns acasa cu ciunjpe minute inainte de miezul din pi... miezul noptii. Suficient timp deci sa desfacem sampania Crystal si desfacem butoiul de caviar rusesque. Am ciocnit, am facut urari de bine si planuri pentru noul an. am incercat sa parem excesiv de fericiti si de zambareti dar adevarul e ca eram cam obositi. Si uite-asa a trecut de parca n-a fost. Pe 1 Ianuarie seara, pe la 9, Varu Gonzales imi trimite un mesaj: "I hope u had a good time and u just got up from bed, after you got ur shit together after last night". Iar eu am raspuns: "Hey man, we are fresh outta boat immigrants, we don't celebrate any holiday in the 1st 5 years, WE WORK!" Mi-a raspuns din nou cu un dublu LOL.
Duminica, zi libera. Am iesit la cumparaturi. Ne-am echipat corespunzator pentru Poiana Brasov. A fost prima data can mi-am purtat bluza pe gat. Am iesit din masina in parcarea de la Wall Mart plin de viata si de placere copilareasca vis-a-vis de iarna canadiana. Dar peste o ora a trebuit sa mergem pe jos vreo 500 m pe viscol si -20C. Bobacul baga maini reci prin toale, pe sub toale, prin piele-pe sub piele si prin oase facandu-ne ADN sa se zgribuleasca. Daca ma duceam la o banca de sloboz, lasam depozitul sub forma de cubulete... ma intelegi, pretene?
A fost si prima data cand Claudia a condus pe zapada serioasa. Fiindca Bobacul turna zapada cu galeata baietii de la Primarie nu aparusera inca. Claudia a incercat sa faca un U-turn cand masina a inceput sa danseze murdar. Dar Dirty Dancing e filmul favorit al Claudiei si Claudia s-a redresat exemplar.
Cumparaturile. Am fost in 4 locuri. Deci a durat vreo 4 ore. Si nu din cauza de la trafic sau de la conditiile meteo. Fratii, surorile si verisorii mei canadezi stiu. De exemplu, mergi la Wall Mart. Pana ajungi acolo, pana parchezi, pana intri, pana cauti produsele, pana stai8 la coada la casierie, pana platesti, pana te duci la masina, pana iesi din parcare, pana ajungi acasa... Si uneori trebuie doar sa cumperi ceva marunt dar necesar.
Luni am facut curatenie si am gasit in sfarsit timp si vointa sa schimb 3 prize in apartament. Ca io nu sunt unul din mujistii aia ce-l deranjeaza pe superintendent cu questii neimportante. Caci Superul e un om ocupat. Mai ales asta din blocul nostru. Dar e baiat fain. Am montat si perdelele noi noute, caci alea vechi au fost Returned to Sender. Ne place ca se bunghesc meserias cu draperiile de la Aunt Lucy.
Am dezmembrat si bradul. Duminica noaptea Tigruta la trantit palanca la pamant. Noi urcasem O-brad-frumosul pe o masuta, sa nu se mai excite pisoaiele de la globuri. N-ar fi o problema daca n-as fi ancorat bradul cu 2 gantere de 10 kile. Si credeti-ma, nu e nici o placere in a fi trezit noaptea din somn, la 3 jumate, ed o gantera ce pica pe podea de la un metru inaltime. Dar daca cineva poate sa o faca aia e inginera de Tigruta aka Dennis the Menace.
Apropos de Bobac. Astia de la Weather Channel au dat drumul la iarna. Au asteptat sa treaca sarbatorile. Inca de cand ne-am mutat in acest apartament am privit cu indoiala ferestrele. Un singur rand de geamuri. eram convinsi ca batem cuie la iarna. Ba, da sa stii CA CAloriferul face fata. Noi o ardem mereu gen Copa Cabana... in bikini si fara sutiene. Fara tricou. Un tricou, doua tricoaie.
De incheiere, recenzie la Avatar. Filmul e pe paula lui. Povestea nu e noua. Ma refere la linia moralista a povestii. Dar graficul si restul e belea. Si daca e 3D e si mai pijda. Am ramas impresionat si la sfarsit am aplaudat ca la 23 August.
Transmitem salutari la toti cei care traesc visul american... in Canada.
Fratele Varahil isi da Eject.
La multi ani!

Thursday 24 December 2009

Craciun Merrycit!

Mi-am luat ear muffs. Pe etiquetta scrie ca-ti protejeaza urechile de ger si de manele. Mi-am luat de culoare maro sa se asorteze cu ochiul meu. Buna jmekerie ear muffs-urile astea, sigur ala de le-a inventat era dependent de gel de par, la fel ca mine. Tot pe etiquetta scrie ca rezista chiar si la -7C in fata cladirii Guvernului. Mie mi se pare de-a dreptul ingrijorator daca Mircea Badea a ajuns sa se puna la mintea politicienilor. He-he-he. Mi-as dori sa vad o lupta intre Mircea si Chuck Norris. Poate si Hrusca aka Guitar Hero. Apropos de Guvern... Ministrul Mihai Seitan... seitan = dracul in turca si alte limbi de pe zona...
Aici la Canada e mereu -7C si asta ma face sa ma gandesc ca vara e pe sfarsite. Fiindca se apropie Craciunul, locatarii ne fuck cadouri. Am primit deja o cravata japoneza precedata de un tur de cap, o statie de autobuz dotata cu tot cu boxe JBL, un inel de campion judetean LA BAsket, pe judetul Dolj precum si un SUV de la BUICK... dar pe care a trebuit sa-l refuz caci nu avem decat un loc de parcare si acolo tinem Hyundai-ul. Claudia zice sa-l parcam in statia de autobuz dar n-am incredere in soferii de TTC si mi-e ca-l zgarie.
Weekendul trecut am facut si noi niste vizite sa dovedim la lume ca mai traim si noi. Ashea, in spiritul Craciunului. Si apropos de acest spirit am ajuns azi la munca si Popo-Sef avea pe cap o caciulita de Mos, in culori dinamoviste. U have 2 wear da hat, imi spune Popo-Sef. Bagati-o in cur, pretene. Eu imi cumpar earmuffs sa-mi protejez freza si tu vrei sa port cașcheta dinamovista? Si apoi, orice fel de caciula imi accentueaza fata mea de prost. Popo-Sef pleaca dar vin serifele de la Management. Cica "un' ti-e sapca?", gen... Niznai! Habar n-am. Ele dezamagite: Oh, but where is the hat? Did Popo-Sef took it with him? Nu bagami-as "sari, in portugheza"... caciulita e aici DAR NU VREAU SA O PORT! Au inceput sa rada si au apreciat sinceritatea mea. Ca sa le arat ca-s baiat bun ce face compromisuri m-am oferit sa port earmuffs-urile... La plecare au impartit Happy Holydays-uri sincere si nu au dat nici un cacat de prima la bravii osteni ce scruteaza zarea de pe meterezele patriei. Muje con sangre!
Ronaldinha vine si ma anunta CA CAssius Clay, ochiosul, s-a cacat la veceu si pute pe tot holul de lesina locatarii. Cica sa-i transmit sa se cace la WC-ul de la etaj. Cassius Clay e un sfert ochios, arata ca Yao Ming, e musulman si e nascut in... in... in... Afganistan. Sa mor daca va mint. Apropos de cacastoare. Osama Akbar s-a ascuns azi in dulap cand a venit Serifa. Cica Serifa a mare a intrat peste el in veceu in timp ce se caca. Si Osama e atat de simtit si de rusinos ca Ronaldinha a crezut despre el ca e gay. Deci, dupa cum ziceam, s-a ascuns in dulap. Apoi a iesit din dulap... get it?... a iesit din dulap? Ronaldinha a intervenit in povestire si a intrebat: did she see ur pee-pee? Osama s-a astupat: WHAAAT?!!? NOOO!!! Dar Ronaldinha a filosofat in continuare: Serifei ii trebuie una sanatoasa sa nu mai fie atat de acra si am vedea-o zambind in jurul capului ca Iliescu in campanie electorala...
Cassius Clay vine si se aseaza langa mine. Tare retard e ochiosul asta. Si mai e si puturos. M-a intrebat daca m-am casatorit din dragoste sau daca am avut o casatorie aranjata. Deci i-am povestit drama vietii mele, cum familia mea si familia Claudiei au negociat casatoria noastra inca de cand eram copii pentru a aduce pacea intre triburile noastre si cum familia mea a platit o suma insemnata de bani, in aur, pentru a cumpara fata. Apoi el a vrut sa afle mai multe despre Romania si i-am povestit despre singurele noastre 3 orase ce le avem si restul de ferme si pamant salbatic. Imi sunt dragi strainii ce vor sa afle mai multe despe tara mea natala.
Anyway manca'as, CRACIUN MERRYCIT LA TOTI EVRIBAZII DIN ZA SALA. NUMA' DE BINE!

Thursday 10 December 2009

Un floc. Ne-a ciuruit...

Si uite-asa s-a scris istoria. Popeye Marinarul le-a tras-o fara unguent la 49% din romani. Dar bucile relaxate caci mai sunt 5 ani de zile de trait bine. Din punctul meu de vedere discutia e incheiata. Eu nu stiu sa pierd si ma oftic rau. Mi s-a indicat de roamnii din tara sa stau pe paula mea si sa nu-mi mai dau cu parerea despre ce nu cunsoc. DA, AURELIAN... DE TINE VORBESC. M-A DURUT CE MI-AI ZIS. TE-AM CONSIDERAT PRIETEN. DE ACUM NU MAI ESTI PRIETENUL MEU, DOAR EU SUNT PRIETENUL TAU.
Cu alegerile astea s-a mai demonstrat INCA O DATA un lucru: viata e curva, te culci presedinte si te trezesti si mai prostanaque.
Hai sa revenim la ce ma pricep, cica. Poponari, Canada...
Cum deja m-am m-am obisnuit la munca am mereu colegi noi. Noi nouti, scosi din cutie. Sau din container. Unu' e aphrikan din Burundi, crescut in Mozambique si apoi trait in Franta. Fiindca franceza lui e fara cusur, a ales fara ezitare... Toronto. Cica nu suporta cum vorbesc chebecii franceza. Punctul lui forte e ca se pricepe la fotbal. S-a bucurat atat de tare cand a vazut CA CUnosc mai mult fotbal decat el incat mi-ar fi dat o frunte-n burique , de emotie. Punctele lui slabe sunt ca e negru si pute. Vorbesc serios... e negru. In prima lui zi de antrenament lua tot in zeflemea. A doua zi mi-a spus ca respecta mai mult ceea ce fuck, caci si-a dat seama ca nu-i asa usor. Celalalt nou e peloponez. Poponarul-Sef zice ca el e AMAZING! Nu stiu ce vrea sa insemne asta dar nici nu-mi pasa... nu prea ma intalnesc cu peloponezul. Cel mai vechi dintre cei noi e un iranian de origine covor-persana. e baiat fain si mi-a explicat multe chestii despre Canada, taxe lease-uri si mortgage.
el e part time, si din cauza ca e part time raman 2 zile gaura unde vin niste baieti temporari. Baieti unu si unu. Unul dintre ei e ochios. Numele lui? elijah Muhamad Ali. FARA VRAJEALA. FARA CATERINCA. Fiind un fin cunoscator al diplomatiei l-am intrebat pe ocolite: Cum de numele tau e Muhamad Ali? I'm half chinese. Deci maica-ta e chinezoaica? No, she's half chinese. Pai asta inseamna ca esti un sfert chinez, boule. Oh, yeah... you're right. Sper ca din sfertul ala chinezesc ai mostenit si poula mica, nu numai ochii tai de pejte.
Altul e Abdulah. Asta e asa de profesionist ca-ti vine sa-i futi una. Cand vorbeste la radio foloseste numai coduri. De-al naibii ii raspund numai Yep! si Oki-Doke.
Ronaldinha, femeia de servici brazilianca nu-l suporta pe abdulah. ea nu prea suporta pe nimeni. Flash Gordon a demisionat dar nu inainte de a invata-o pe Cleanera cariocas sa spuna in romaneste "pula mica". Extrapoland i-am povestit despre celebra melodie braziliana care are refrenul Pula-Pula-Pula! Fara sa-i clicaie ceva in minte a inceput sa-mi povesteasca cum ca in timpul Carnavalului de la Rio TOTI topaie si striga PULA! PULA!PULA! Caci in portugheza pula inseamna Sari! Pula mica, pula mica...
Sambata m-am spart de ras cu Angyal Aztecul. Stateam de vorba cu el cand un locatar a intervenit in discutie despre un teanc de reviste Men's Health de pe carutul cleanerului. Angyal a inceput sa se balbaie in engleza lui nesigura. Am crezut ca are impresia ca locatarul il acuza ca a furat revistele. Dar nu era cazul si pana la urma au inceput sa discute despre reviste, sala, programe de sala, etc. Cand locatarul a plecat, cu binecunoscuta mea diplomatie l-am intrebat pe aztec: you like dudes, huh? Socat Angyal incepuse sa se sufoce in explicatii. WHAT? NO! WHY... WHY DO YOU SAY THAT? Pentru ca mi-a spus Flash Gordon. Relaxeaza-te. Mi-a spus demult ca joci la adversari, adica la Dinamo BuCUResti. A parut usurat ca nu mai trebuie sa minta. Mi-a spus ca se balbaise mai devreme caci pentru el, acel locatar arata HOT. Si niciodata nu i se adresase iar acum il luase prin surprindere. Si m-a rugat sa nu spun la nimeni, caci nu vrea ca lumea sa afle. Astfel poate sa Check the birdies. CE? The birdies, the guys.... HAHAHAHHAHAHHAHAHAAHHAHAHA!
Ce dobitoque e Abdulah, verisoareeeee! I-am dat o cheie sa lege un lant lung si greu, lant de aur, cu cruce. Si dau sa merg cu el sa-l ajut caci stiu ca nu poti sa-l legi singur. Dar el e Chuck Abdulah Norris. El face singur. L-am privit pe camera de supraveghere vreo cinjpe minute apoi m-am dus sa-l ajut. Auzi ce-mi spune: Thank you, you can't do it alone. Serios? Dobitoque.
In timp ce scriu vine un ochios sa livreze pizza. In timp ce sun locatarul sa-l anunt observ ca ochiosul are maneca plina de muci. A venit iarna, nu? Pofta buna.
Un locatar indian si cu nevasta-sa, o ochioasa maruntica si uratica se opresc in fata mea. ei au pe la 50 de ani si sunt foarte de treaba. el imi spune: Paul, you should go and see that Ninja Assassin movie. It's fun if you like martial arts. But there's a lot of blood. Apoi arata inspre nevasta-sa. Her people are sooo violent. If my people would've made a Ninja Assassin movie, everybody would be singing... Hahahhahahahha. O floare si doi ninja.
PS. La multi ani lu Pilu de la Italia. O Corona mehicana in cinstea ta.

Monday 7 December 2009

Diaspora + Basexu = LOVE

Sunt nervos. Si mi-e rau intr-una. De-a lungul timpului am fost acuzat ca ma uit la "prostu' ala de Badea" si ca imi spala creierul. Ca daca nu-mi place de Basesque e din cauza ca Badea mi-a spalat creierul si doar reproduc ura lui. Apoi Badea e sclavul lui Voiculescu, care de fapt vrea sa il doboare pe singurul luptator pentru Bine din tara. Deci eu sunt un fel de pulifrici ce nu poate sa adune 1+1. Egal 3, nu? Eh, vezi tu... nue chiar asa. Fratele vostru a citit la viata lui vreo 2 carti... iar pe restul le-a citit la Turn, Flop si River. Eu si Claudia ne uitam la aproape toate emisiunile lui Mircea. Pentru ca pornind de la aceleasi date ale problemei ajungem aproape intotdeauna la acelasi rezultat. Nu fiindca el ne serveste rezultatele si noi luam de-a gata. Ma rog... ideea e ca am citit azi dimneata ca http://prezidentiale.evz.ro/emain/articolul/878837/Diaspora-l-a-facut-presedinte-pe-Basescu. Diaspora a inclinat balanta. Iar aici am o parere proprie si personala bazata pe scurta mea epopee canadeza. Inca din prima zi in Canada, romanasii ce i-am cunoscut aici, familie, toti... NE-AU EXPLICAT CUM E IN ROMANICA. Hai las-o-n aia goala. De cat timp esti plecat? 6, 21, 8, 5, 12 ani. Pai eu abia am venit. Ce observati ca element comun in anii ce i-am enumerat? Mai mult de 5 ani de cand sunt plceati. Ei nu au trait in Romania pe mandatul lui Basesque. Majoritatea au laceratii de la secera comunista si li s-a dat peste degete cu ciocanul bolsevic. Astia plecati dupa '90 pana in 2004 au aceleasi gen de zgarieturi pe cerebel de la "mareata" era pesedista de dupa Revolutie. Si ii inteleg ca vad acelasi lucru in Geoana. Dar mai copii, voi nu-l stiti pe Basesque. Am stat de vorba cu cativa din romanii plecati de muuuullllt. Lor le place Romanica de acum. Sa stii ca s-ar intoarce. Si-ar lua un cottage, undeva. Si ar trai viata buna. Ca acum se poate si in Romanica, nu mai e ca pe vremuri. Se pot vedea schimbari... te duci pe litoral... alta viata. Te duci la Poiana Brasov... e ca in occident. "Pai cand am fost eu ultima data acolo, cand eram tinerel... nu era mai nimc... pai acum...."
Canada- 81,64% (Basesque) si 18,35% (Geoana). USA- 80,21% (Basesque) si 19,78% (Geoana). Australia- 86,71% (Basesque) si 13,28% (Geoana). Am omis Spania, Portugalia si Italia din cauza ca grosul romanilor de acolo nu ma pot auzi din cauza de la manele. Deci eu nu ii iau in calcul, caci multi au votat cu Basesque din cauza ca e smardoi, ca da cu pumnul si asta il face cul. Acum, fara sa trag o concluzie doar ma intreb... OARE APROAPE 80% DIN ROMANII DIN CANADA, USA SAU AUSTRALIA AU AJUNS ACOLO INAINTE DE 2004? OARE CATI DINTRE CEI VENITI DUPA 2004 S-AU DUS LA VOT IERI? OARE GROSUL A FOST DAT DE AIA "VECHII"? Hmm!
Azi am fost acuzat ca sunt un dezertor care a ales calea usoara si a parasit Romania in loc sa stau sa sufar laolalta cu ceilalti, care n-au cedat si lupta si vor reusi. Mi s-a spus ca eu sunt in Canada si ca eu nu stiu cum e in Romania. Probabil s-a schimbat ceva major in ultimul an in care am lipsit. Romanul e diferit, politicienii s-au schimbat, viata e altfel, noaptea e zi si albul e negru. I-auzi, ma... ciudat, n-am stiut. Auzind aceste lucruri realizez ca unii merita ce li se intampla. Si aici iar sare lumea de gauaza-n sus: ne vrei raul! Mai oameni buni, nu va vreau raul... dar cand vad ca ai votat un lucru dintr-o convingere gresita si incerci sa mi-o induci si mie... ma face sa vreau sa v-o induc... ma intelegeti?
Tristetea vine insa din faptul ca multi au votat pentru ultimul bastion impotriva Mogulilor Asupritori. Au votat pentru Mana de Fier care poate cuminti serpii veninosi ce colcaiesc in 2 (DOUA!!) camere ale Parlamentului. Ciudat, eu vad un Popeye Marinarul, fost secretar de partid, fost securist, fost marinar cu o cariera submediocra, fost politician alunecos si ministru pe timpul guvernarii PSD, fost primar al Bucaleului. Si cum sloboz se face ca in tot ce a facut el, pana si in meseria lui de baza, a cacat-o big time. Daca ceva ii iesea najpa se scotea cu mult tupeu la suprafata. Ce e important pentru mine e ca nu a avut dosar la Securitate. Ar fi fost motul de pe maroniu, nu? Ce e important pentru mine e ca el nu minte. Ce e important pentru mine e ca e de cuvant. Ce e important pentru mine e ca el e integru si ma va apara de corupti... el si echipa lui de integrii. Ce e important pentru mine e ca el e ca mine, ma simte si il simt, avem aceleasi probleme... e romanas de-al nostru. Ce e important pentru mine e ca familia lui si a mea seamana perfect... diferenta e data ca el a avut vanzari anterioare. Ce e important pentru mine e ca el n-a lovit in viata lui un copil... desi poate a spus copilu' ceva, poate a jignit-o pe doamna aceea. Ce e important pentru mine e ca ca acum pot dormi linistit, Tatucul va veghea inca 5 ani.
Mai e o parte e Tristetii. Vine din credinta mamei mele ca totul se va incheia cu bine. Ca in Romania va fi mai bine. Tristetea mea vine din faptul ca frati, surori, verisori, parinti, prieteni de acasa cred si spera ca va fi bine. Ba unii sunt chiar convinsi de asta. OAMENI BUNI... PE CE VA BAZATI CAND CREDETI ASTA? Oare sunt prea cinic cand spun asta? Cand crec asta? Cand stiu ca NU EXISTA NIMENI acolo, undeva care lucreaza ca romanilor sa le fie bine? Aia de ar trebui sa munceasca sa va faca sa duceti viata buna DEJA DUC VIATA BUNA. Au bani, copii la studii in strainatate si acces la medicina vestica. Cu cat sunt restul mai saraci cu atat sunt ei mai deasupra. Nimeni nu munceste sa va ridice voua nivelul de trai. Nu exista nici un plan. Ai fost la scoala, la facultate? Ai invatat economie? Aplica ce ai invatat, ia ca subiect iubita Romanie. Exista in Romania posibilitatea de redresare. MA REFER LA LUMEA REALA NU LA BASME SI SPERANTE. De asta imi pare mie rau... ca va dura inca 10-15-20-25 de ani pana sa se ajunga la o normalitate. Plus ca romanii chiar se multumesc cu putin si nu realizeaza ca "unii au ajuns, in sloboz, pe Marte"... iar in unele locuri din Romania "se traieste ca in 1907".
Nu va atacati daca cititi asta si nu va place. E doar parerea mea. Eu asta vad, eu asta simt... EU ASTA PICTEZ! Nu-mi place nici un politician. Dar nu-l suport pe Basesque. De asta nici nu am fost interesat sa merg la vot, ca nu cred in nici o schimbare. Am vrut doar sa plece Popeye.
***************************************************************************
Viata la Canada merge inainte. Inca ne merge greu desi cica am ales calea usoara. Am plecat de acasa cu 2 valize, departe de tot ce stiam. A fost usor. BUCATA DE TORT!
Asteptam ziua Claudiei, apoi Craciunul, apoi Revelionul. Din nou planuri de viitor. S-ar putea sa iau vreo 81,64% din romanii de aici si sa ma intorc in Romania.
Serios vorbind... am facut bradul. Globurile din el au excitat putzele noastre si nu a durat mult pana au daramat copacul si au facut disparute pe sub canapea si fotolii cam 81,64% din globurile din el. Azi a nins prima data mai consistent, in Toronto. Cu copacul impodobit si alte alea... am simtit putintel din spiritul Craciunului. Maine la munca. Rutina. Ah, am uitat. Ne-am bagt cablu. De data asta ne-am bagat de la Rogers. :)) Ne-am combinat la un oarece deal. $5 reducere pe 6 luni. Si n-am platit taxa de instalare de $50. Eu zic ca merge dar oricum e prea mult. Sa ne fie de bine.
"Filmuletul e o facatura ordinara, un Boeing a lovit Pentagonul iar Mona Lisa is a mutha Fuckin MAN!"

Tuesday 24 November 2009

Hau 'z goin?

See you later, alligator! In a while, crocodile!
Acalmie, pace si armonie. Trec saptamanile repede-repejor. Dar doar rutina, nimic altceva. Parca si la munca e mai usor dar sa nu cobim. Tipii astia noi au inceput sa invete si acum imi pot lua si eu pauze. Am doi pustani ca patrule. Unul e Osama, un pachistanez ce poti jura ca e hispanic sau poate arab, asa un pic. Am aflat despre el ca nu prea are ce sa manance. Si nu in genul ca a uitat sa-si aduc sandwich-ul. Asteapta ziua de salariu ca pe ziua de salariu, daca ma intelegi. Pana la urma a inceput sa vorbeasca si mi-a spus ca locuieste la un prieten caci prietena lui pe care o iubeste la maxim e indianca. Si cum parintii lui sunt paqui, nu o accepta dom'le in clan. Si el a ales varianta romantica si a plecat de acasa pentru a fi cu dragostea lui. Huh, O floare si doi saci de ingarasamant... Bollywood? Cu foamea in glanda a ciordit o banana de la cleaneri si lea golit o sticla de suc. Osama are 21 de ani si e videogame designer. Dar n-are sanse sa se angajaeze in domeniu. Inca.
Celalalt pustan are 22 de ani, e mic, fara gat si cu capul mare. Si are o fata de Carlos de nu-ti vine sa crezi. Ghici cum il cheama: Carlos Sacalul. E peruan. Are o atitudine de licean si o mentalitate de Ciac Noris. el e part-time, in weekend, caci merge la scoala de electricieni. E foarte receptiv la umorul meu dar reversul este ca rade prea zgomotos si a trebuit sa-l mint ca a primit Supervisorul o reclamatie cum ca noi doi glumim prea mult si ne hlizim toata ziua. Cu voce grava i-am spus: Told ya, you laugh too god damn loud! In rest, e sacul meu de box/ ironii. De exemplu: a avut o forma subtire de H1N1. Asa ca din cand in cand il mai intreb: So, you had AIDS?... Si el se ataca instantaneu: O yeah, very funny! AIDS, o yeah! Apoi a trebuit sa scrie un raport despre o ochioasa ce a vomitat in lift. Si ma intreba pe mine cum se scrie asta, sau aia. L-am privit cu duiosie si i-am soptit: It was soooooo boring in school for ya, huh? OHHH SHUT UP! Heehehhee, victima mea.
Claudia s-a angajat si ea la KGB. Consierge aka portar aka superintendent. Azi e prima ei zi de lucru singura. Castiga la fel ca mine cu acelasi numar de ore si asta ne mai da liniste. Din pacate in clipa asta n-am avut nici $100 sa trimitem lu Catelusu Tandru pebtru biletul de intrare la Cea Mai Importanta Zi din Viata Lui. CASA DE PIATRA SI MULTA FERICIRE! Promit ca dau o bere cand vin acasa. Am sa iau un six-pack de Corona cu mine, cu dedicatie.
******************************************************************
E Luni. Din nou pe metereze. Security Officer Christobal a fost trimis cu vaca , caci nu si-a facut datoria cand era expres sa si-o faca. Un locatar mai cu durere de carici a luat de pe usa o notificare si a scris pe ea mascari despre Property Managera si a pus-o in avizierul de pe Front Desk. Iar dragul de Christobal nu numai ca nu l-a impiedicat pe Mr. Missile, dar a si lasat foaia acolo pana dimineata cand a venit Supervisorul. Ca sa intelegeti cine e Mr. Missile, pavilioanele spre baiatul. Vine Vineri la mine si-mi cere 2 plicuri. Intr-unul pune ceva mic impachetat in hartie de ziar apoi scrie un nume. Pe celalat isi scrie doar numele lui si ma anunta ca persoana care va lua plicul cu numarul 1 va lasa niste bani in plicul numarul 2. Simplu, nu? Iti dai seama ca nu era treaba mea si nu am pipait prin hartie sa simt cele cateva grame de ciocolata, nu? Ciocolata... stii ciocolata. Cand a venit tipul si a intrebat de Mr. Missile, sa-l ia cu lesin cand a vazut care era mersul. S-a codit el ca bagaboantele cand le pui mana pe cur dar a lasat banii in plic si si-a luat plicul. Oare ce-o fi fost in plicul ala???
Si uite asa lucrez si Lunea. fac overtime. Sau fuck overtime? Ai zice ca e de bine dar am mai lucrat overtime si nu s-a reflectat pe fluturasul de salariu. Azi am fucksuit fluturasele la HQ, la Lubyanka, sa faca RECTificarea pentr cu lumea se phute-n coor la bani.
Supervisorul, Freddy Kruger Mercuristul o arde la modul dublu standard. Daca gresim ceva, ne da cacat. Daca el greseste, sta si zabeste idiot ca boul langa vaca ce naste. Sambata noaptea luase un mop si o galeata plina cu apa sa stearga voma unei domnisoare de la petrecere. Numai ca dragul de el, a scapat galeata din mana in mijlocul holului principal, chiar langa Front Desk. Ah, si cat covorul e p-acolo. Apa s-a uscat pana la urma dar a lasat o pata imensa pe covor. Si acum rade imbecil cand vine vorba de asta.
Cu Angyal, aztecul fagot( unul din cleaneri) am glume de genul Mama melo si Mama me la verga. Dar nu e funny pentru mine caci pentru el suna bine sa zica sugemi-o sau sa-i propun eu asta. Ccacat. Altadata stateam de vorba cu SuperIntendentul si ii suna telefonul. Si el spune "Hold on, it's Francisco." si apoi cu voce dragalasa raspunde la apel: "Hi, baby!" Abia m-am abtinut sa nu erup in rasete. Asta e, lucrez in conditii grele.
Claudia a inceput si ea munca. A intrat si in paine... faina, drojdie, apa, sare...
A primit un site bun si speram fara bataie multa de cap. Programul ni se suprapune aproape perfect. Si ea are tot 44 de has pe saptamana. Facem banu sa curga, Gyeah!
Aia de la RBC au sa lesine de frica atunci cand o sa vada ca incepem sa platim din gaurile de pe Visa. Am tot balanganit ca... pendula intre a cumpara o antena de Bvulgari sau a ne baga din nou pe combinoasa cu Rogers. Am testato antena dar nu stim bulgareste si cred ca ii mai dam o sansa lu Ragers.
Ca fin observator al vietii de imigrant in Canada am observat indieni sau/si paquistanezi incaltati in sandale desi afara e aproape iarna. M-am mirat la primul, la al doilea, la al treilea... dar apoi m-am dumirit. Astia probabil au umblat in sandale sau desculti toata viata lor . Probabil o pereche de adidasi ii jeneaza groaznic... ca si cum am purta noi manusi tot timpul. Si mi-a mai fost confirmat faptul ca pachistanezii nu respecta femeile si ma gandesc ca isi ies din minti cand vad atatea pijde emancipate si tari in gura, aici in matriarhatul asta canadez.
Deci Rutina. Si sa stii ca e bine asa. Aveam nevoie de putina liniste. Din pacate muncim si de Craciun si de Revelion. Si in tura de dupa-amiaza. Dar asta e. Trebuie sa aflu daca suntem platiti extra pentru ca performam de sarbatori. Varahils s-au sedintat si au hotarat ca iarna asta ne punem pe treaba.
PS:
Recomand filmul Inglorious Basterds. Tarantino e la maxim! E belea faza cu colonelul Landa si "italienii". Muarfa, buai!

Decada

A trecut o decada de parca ar fi trecut 10 ani de zile. Ca la liceu, primii 4 ani sunt mai grei... Imi amintesc inca meclele celor doi r...