Showing posts with label imigrant. Show all posts
Showing posts with label imigrant. Show all posts

Sunday 28 July 2013

Petrol murdar



La modul cel mai pragmatic posibil, nu ma interesa deloc despre petrolul din Alberta poate doar de o oportunitate de vreun job in zona. Cand lucrezi ca sclav n-ai cum sa nu cantaresti si acea posibilitate. Dar petrolul in sine nu ma interesa deloc. Nu pot sa nu imi amintesc romanii opariti ce credeau ca benzina e scumpa in Romania fiindca guvernul a instrainat exploatarea petrolului romanesc. O prostie, nu asa functioneaza treaba. Faptul ca in Alberta se extrage petrol canadian nu face pretul de benzina la pompa mai mic.
Ce mi-a atras atentia a fost mesajul subliminal pentru mintile odihnite din reclama ce ruleaza la cinematografe printre multe alte prostii, inainte de film. Am cautat reclama pe internet dar nu am gasit-o. E facuta de Cenovus Energy si m-au frapat doua chestii. Prima, ca mesajul e subliminal dar simplist: petrolul e ascuns adanc in pamant, e foarte greu de scos afara, le e greu si lor ca firma si vorba englezeasca spune : ca sa faci omleta trebuie sa spargi cateva oua. Naratorul are o voce de abuzator de Xanax... totul e minunat. Vazand ca 2 luni mai tarziu reclama e tot prezenta am realizat al doilea lucru, totul e o campanie de propaganda in care se repeta obsesiv "canadian" si "canadian economy". Cand ranjesti imbecil ca Ilievici si-mi povestesti on and on de cat de bine e parca iti vad bidineaua in mana incercand sa spoiesti ce se intampla cu adevarat. Acum, sa nu intelegeti ca sunt total absent de pe lume si nu stiu macar lucruri de baza despre sisturile bituminoase.
Site-ul Cenovus e cauzator de diabet. Curge zaharul din el suvoi. Uite un filmulet.

La mijlocul anului trecut, climatologul James E. Hansen, directorul NASA Goddard Institute for Space Studies, lansa un avertisment sever asupra riscului generat de folosirea nisipurilor bituminoase ca sursa de titei.

"Nisipurile bituminoase ale Canadei contin de doua ori mai mult dioxid de carbon decat a fost emis prin folosirea petrolului in toata istoria omenirii”, a declarat James Hansen."


N-am intentia sa fac o analiza amanuntita a ce se intampla fiindca e atat de multa politica in asta incat recunosc ca mi-am prins urechile. Ce e de retinut e faptul ca Statele Unite apreciaza cu un procentaj mare din importurile lor petrolul canadian. Punand un numar pe ce se intampla avem un 20 de miliarde de dolari anual. Si vor sa tripleze productia in urmatorii ani. Acum e un scandal mare caci au defrisat deja vreo 600 de kilometri patrat de padure. Si au decopertat pamantul pe suprafete imense facand zonele vizibile din spatiu.
Indienii Cree vor sa se puna piedica impotriva poluarii masive, in special al raului Athabasca. Insa cand au reusit nativii sa fie pavaza impotriva vointei omului alb? 1600? Long time ago, my injun bro.


Cu banii si guvernul de partea ta, cu aportul imens ce-l aduci la bugetul de stat si cate job-uri produci... nimeni nu iti va sta in fata. Indiferent cat de adanca e groapa ce o lasi in Terra.

Scandal pe acelasi subiect e si in Romania doar ca exploatarea nu a inceput inca. (Vezi)

Pana una alta ziarele locale din Alberta prevad curcubee la orizont si buzunare pline. (aici)







Thursday 9 May 2013

Generatia Why... Y

Instalat la pupitrul de comanda, aici la munca, am facut repede revista presei. Sportul romanesc. Treaba punctata bine-nteles cu doua articole din sporturi extreme: "celepra" analista si atleta de cursa lunga Sandra Romain isi doreste sa devina fata de casa si, un taran ajuns la sapa de lemn a bagat-o in capul fie-sii si al lui tac-su... sa-i faca in ciuda nevestii ce l-a parasit si a plecat in Anglia. Inchisoare pe viata.
Presa nord-americana e mai "a la Hollywood". Trei femei rapite acum 10 ani au fost eliberate. Sigur ati vazut cel putin un film pe subiectul asta. Trei spargatori au fost arestati dupa ce acum cateva saptamani au furat $750k dintr-un camion blindat care strangea banii TTC. "N" filme pe subiectul asta. Pana si la rubrica "Intreab-o pe Amy" avem un scenariu de film: o fata de 13 ani incearca sa isi salveze prietenia cu Katie, prietena ei in varsta de 15 ani ce s-a apucat de fumat marijuana, si totodata sa o ajute sa scape de patima acestui drog, drog dovedit stiintific ca duce la droguri si mai puternice, ca alcoolul, cafeaua, cocaina, heroina si homosexualitatea.
Una din credintele mele exprimate de cel putin o data pe blog e ca aia batrani avea dreptate cand spuneau ca noua generatie e varza... apoi noua generatie spunea la fel de si mai noua generatie.... si ei de generatia mea.... si eu de generatia asta noua. Cred ca toti avem dreptate iar trendul e... la vale. Am o atitudine de Nero intetind focul in cetatea eterna a DVD burner-ului cand vad liceenii de azi, candizi si senini, discutand la modul serios despre colegiu si viata lor de dupa. Obliviosi (imi place cuvantul in engleza asa ca l-am tradus cu de la mine putere) la ce-i inconjoara mai adauga si prostie crasa si incultura la credulitatea specfifica varstei. Problemele de viata sunt pentru adulti si, nu-i asa, mai e pana atunci.
In ziar am citita asta. Daniel Schawbel e expert in generatia asta noua. El anticipeaza un conflict intre vechea garda si noua generatie ce va intra pe piata muncii.
Eu personal observ niste contradictii in ce spune specialistul... probabil un ex-cercetator britanic.

According to the author of the soon-to- be-released book Promote Yourself: The New Rules For Career Success, the Gen Y demographic grew up in an environment where they were always rewarded and told they were special. “I know this because I’m a millennial who received soccer trophies when I was younger even though my teams weren’t successful.”

Ai fi tentat sa crezi ca aceasta cocolosire l-ar fi impins pe Daniel sa ajunga un fotbalist mediocru la FC Avantul Prabusirea sau alta echipa de pluton gen Dinamo Bucuresti. Dar faptul ca Becali nu l-a trimis la echipa a doua desi era vraijte l-a impins sa aibe incredere in el si sa scrie doua carti desi nu are, vorba aia, nici 30 de ani inca. Ideea de "important e sa participi" e o idiotenie si contrazice ideea de competitie sportiva. Nici macar cand bagi la sala, singur, lucrand propriul tau corp... tre sa fii ipocritul suprem sa sustii cu voce tare ca o faci DOAR pentru tine.

While older generations operate on paying your dues through years of experience and loyalty to one company, millennials realize that you can’t have that type of career anymore so there are struggles, says Schawbel, a branding and career expert at danschawbel.com.

Eu nu vad nimic rau in a munci din greu si a fi loial dar se pare ca asta e ceva uzat moral si specialistul spune ca noua generatie a inteles ca nu mai poti avea acest tip de cariera. De ce nu mai poti avea? Nu stiu, ca nu ni se explica. Cred ca trebuie sa avem incredere in noua generatie... ce si-a dovedit intelepciunea by paying its dues and through loialty, nu?

Managers are frustrated with millennial workers’ lack of soft skills, their feelings of workplace superiority, and the questioning of company rules.

“Managers want face-to-face meetings whereas millennials want to instant message. In the future, you will see millennials have their way and they will work at companies that understand them and have programs to support them,” says Schawbel, adding that managers who ignore this problem will have high turnover rates, stress and a loss of productivity.


Deci, noua generatie e nesimtita, face ce vrea, vor deveni majoritari si succes vor avea copaniile care se vor alinia la aceasta atitudine. Managerii de moda veche prefera sedinte fata in fata pe cand generatia texting/facebook instant message ar prefera un transparent chat session pe yahoo messenger. Mai departe specialistul spune ca aceasta atitudine "tinereasca" va imbunatati locul de munca si-l va face mai transparent si mai mijto.

“Millennials will completely change the workplace for the better. They will make it more collaborative, transparent and give corporations a positive reputation."

Cred ca de aia nu scriu eu carti si nu sunt recomandat de revista Forbes, fiindca nu inteleg conexiunile logice ce le face asta.

Ce inteleg eu e asta: ASTIA SUNTEM. VENIM. FACETI LOC. (si bazat pe nimic ce sa te faca sa iti merite increderea) BABALACILOR, RELAXATI-VA - WE GOT THIS!!!



In editia tiparita a ziarului Toronto Sun articolul mai cuprinde o introducere cu adevarat interesanta. 100 POWER RESUME WORDS.
Interesant e ca somitatile alea de la departamentele de HR si mai ales software-urile pe care ei le folosesc acum sa selecteze candidati cica nici nu iau in considerare resumeele ce contin cliseele gen "team player", "problem solver"m, "self-motivated".
Eufemismul - e si asta o arta, nu?

Daca esti babalac... se pare ca mai ai timp pana prin 2025 sa ajungi sa tragi pe sabia ta si sa nu ajungi la mana acestei generatii remarcabile. Desi n-ar trebui sa-ti faci griji. Doar noua generatie e formata in totalitate de Danieli Schawlabari, oameni de succes prezenti in paginile revistelor financiare... scriitori de carti best-seller, tineri ce inteleg realitatea inconjuratoare si mai ales ce inteleg si stiu cum sa modificie si sa forteze societatea sa se adapteze personalitatilor inovatoare.
Brace yourselves.

Sunday 20 January 2013

Romanii astia

In Romania "romanii astia mor incet pe zi ce trece, Prin capul lor ingust nici macar nu trece, Ca 10 plus inca 10 ani de zile, Le-au adus doar praf, datorii, pastile"...

Un pustan de clasa a 11a din Romania mi-a spus ca eu ii traiesc visul. Un fel de e cool ca traiesc in Toronto, merg la concerte si meciuri NBA, am Air Jordans in picioare. Si judecand dupa niste Like-uri pe Facebook... mi-a aprobat si nevasta.

Ce ar face acest pustan daca ar imigra acum in Canada? Soc cultural?

Chestia e ca eu cred ca unul ca el se adapteaza mai repede caci din experienta mea, cine are astfel de interese si pasiuni e deja mult mai la curent cu societatea nord-americana decat altii. Dar ii va fi doar mai usor... caci totusi, e greu.

Niste prieteni de-acasa si-au exprimat dorinta de a veni in Canada. Foarte bine.
Insa am avut flashback-uri din primele zile cand aterizasem si matusa ne umplea capul cu sfaturi. Sfaturi subliniate si bolduite pe subiectele importante. Dar trebuie sa recunosc ca am intrat in defensiva mai ales din cauza infatuarii de "roman de la Romania". Asta nu inseamna ca matusa a avut dreptate in ce spunea pe atunci. Multe sfaturi erau despre o Canada a anilor '90 caci intre timp ea a parut sa fi pierdut legatura cu ce se intampla si asta a intervenit dupa ce la randul ei, viata ei a intrat pe un fagas normal. Servici-casa-cumparaturi-mai o iesire. Dar atat. Acasa televizorul e dat pe romani non-stop si isi strang stiri despre o tara pe care a parasit-o acum 20 de ani. Practic stirile-i sunt inutile. Ma rog.

Luand serios in considerare ca prietenii nostri ar putea sa vina am ajuns sa ma gandesc la modul cel mai realist cum am putea noi sa-i ajutam? Practic ii putem gazdui pentru o perioada, poate sa-i ajutam sa-si gaseasca o chirie, sa-i ajutam cu actele de inceput si sa-i ghidam in directia care trebuie dar mai ales cu SFATURI, bazate pe experienta noastra.
Si asa ajungem la matusa si propria noastra experienta de noi veniti. Si stiu sigur ca noii veniti au mentalitate "ca la Romania".

Dar oricate sfaturi ai da si oricat cat de bun ai fi la dat sfaturi totul depinde de ascultator. Dar la final tot el tre' sa vada cu ochii lui, sa auda cu urechile lui. Caci pana la gata si tu, Jedi Master-ul, vrei ca la un moment dat ucenicul sa devina independent nu sa astepte de la tine sa-i spui ce sa faca.
In situatiile astea, regulile nescrise "citite" de mine sunt: poti sta la mine o perioada dar nu te-ntinde prea tare, te pot ajuta cu sfaturi, nu-mi cere bani ca n-am... chiar daca tu vezi ca am, si incearca sa ai rabdare... "Canada" nu se intampla peste noapte.

"Canada" se intampla si acceptand-o. Acceptand-o asa cum e. Evident depinde "de unde" vii. Depinde ce asteptari ai sau ce experienta de viata REALA ai.

Canadienii sunt mai primitori ca alte natii dar indiferent de patura sociala sunt si rasisti. E o amestecatura de acceptare si rasism indreptata catre imigranti. Din ce-am observat eu, faptul ca sunt alb e mare lucru. Daca vorbesti si o engleza decenta esti acceptat mai usor. Multi canadieni vor incerca sa se foloseasca de faptul ca vorbesc o engleza fara cusur ca sa te intimideze. Am intalnit si eu din astia dar cu mine nu prea le merge. In rest, dupa ce am schimbat mai mult de doua vorbe cu ei, am intimidat eu multi si multe, caci in marea lor majoritate nu prea e mult de capul lor. Doar niste nord-americani superficiali in gandire si actiuni.

Romanii astia din Canada...
Nu foarte multi dintre ei au fugit de o saracie lucie, acasa. Multi au fugit din cauza ca "vreau mai mult caci merit mai mult",erau sufocati de manelism, iar altii nu-si gaseau locul in Romania si sa nu uit pe cei ce au venit sa le ofere copiilor o viata mai buna.
Romanii ce-i cunosc eu sau i-am intalnit muncesc din greu sa le fie bine. Ce inseamna "bine" pentru ei. Dar TOTI, absolut toti, parca au frana de mana trasa cand e vorba de fericire. Chit ca e sau nu fericit romanul in Canada va afisa aceeasi atitudine trista de frica ochilor celorlalti romani. Asta e una din cele mai mari temeri, sa nu iti faca vudu ceilalti romanasi ca nu stiu cum dreacu, dar au gura spurcata. Stii cine mai au gura spurcata? Romanii din Romania. Deci trebuie sa "iti mearga greu" si cand vorbesti acasa. Astfel, romanasul de Canada nu prea are cui se fali. Si astfel aceasta bucurie normala trebuie ascunsa si devine parte din stresul general. Daca nici sa te bucuri in voie nu poti... Noroc ca mai exista bloguri de rumuni in Canada si la adapostul anonimatului mai poate sa enumere "fara numar" cum a biruit el Canada.
Eu inca incerc niste metode sa combat romanismul in Canada. Din pacate cea mai eficienta metoda este izolarea. Dar asta nu e o solutie.
In prima instanta am inceput sa practic ce predic si am reusit cu destul succes sa nu-mi pasa ce faci, ce-ai facut si cu ce te ocupi in general. Ma ajuta si faptul ca nu prea imi pasa de ce crede lumea despre mine. Am fost si poate mai sunt perceput ca as avea nasul pe sus. Dar judecand la rece, eu nu te barfesc, nu te sap pe la spate, n-am bucurii la nevasta-ta, nu vreau sa-ti cer bani imprumut deci sunt mai gigea decat majoritatea prietenilor tai ce-i consideri "buni", "de nadejde".
Pana la gata, nu poti discuta la modul realist despre Canada si viata de aici decat cu cineva care e in Canada sau a fost in Canada. Si nici atunci nu e relevanta concluzia caci experientele sunt diferite... doar daca discuti cu frac-tu geaman sau ceva... sa porniti cam din aceleasi pozitii la Start. Altfel... devine o problema de puncte de vedere si de gusturi. De aia unora le place Canada chit ca nu e Raiul, sau ca E Raiul. Etc. Etc.
Bahtalo.

Friday 31 August 2012

Au Gust

Inca o vara a trecut. La fel ca celelalte, fara multe realizari. Ma refer bine-nteles la realizarea planurilor facute in iarna despre "ce-o sa facem la vara".
De notat cred ca ar fi faptul ca am fost in sfarsit la 1000 Islands, langa Kingston, Jamaica... ah, nu... Ontario.



Am luat cruise-ul ala de 2 ore si jumatate. Ne-a placut. E imposibil sa nu ajungi sa stai sa te gandesti cum ar fi daca ar fi. Cum ar fi sa stai intr-un cottage din ala pe o insulita din aia cat un backyard? Pare atat de cool dar zici ca stai la casa la bloc, daca ma intelegi... adica ai doar interiorul si balconul... dar esti inconjurat de apa. E totusi misto.Dar e ciudat. oricum, din cate am inteles 1000 Islands e tara babalacilor sezonieri: vara aici si restul in Florida- The mo-fo sunhine state. Insa nu SE merita sa conduci 3 ore pana la Gananoque pentru 2 ore jumatate in cruise si apoi inca 3 ore de condus pana inapoi in Terente. Ar merge sa stai peste noapte si sa profiti de timp sa mai faci niscaiva ghidusii pe acolo.
Am fost si la The Taste of the Danforth aka festivalul grecesc. Noi am mai simtit gustul festivalul grecesc si in 2009... si ni s-a facut rau de la souvlaki-ul mancat in restaurantul grecesc de pe Danforth... unde am vrut noi sa testam un souvlaki autentic nu din ala fastfooduit de la Jimmy The Greek, in Mall. Toata experienta din acea Duminica la greci a durat 35 de minute... incluzand cautat loc de parcare la dreacu... mersul prin Iadul de 30C + taxe (umezeala) holbat ochii la NIMIC si apoi inapoi la dreacu sa luam masina. In cel mai maret spirit grecesc, am dat 10 parai sa arunc patru "libere" la magaria aia de pseudo-basket-balet. Le-am ratat pe toate dar mama mi-a spus impaciuitoare: "nu era bun placajul ala din spate... sarea rau din el"... Mama, eu nu intentionam sa lovesc placaju' ci sa dau direct in cos. Fail!
Ieri seara am fost la concertul Roxette, la Molson Canadian Amphitheatre. Am luat-o (urat de tot) pe Yonge inspre sud. Am supt-o prin traficcul greoi ca sa ajungem pe Lake Shore Blvd West unde nu era trafic... trafic implica miscare nu? Am vazut si ce n-am mai vazut niciodata prinsi intr-un trafic de cacat enervati de fluxul de masini ce se duceau ca Canadian National Expo care e peste drum de MC Amphitheatre aveam sa descoperim ca era mai mult de atat. Lasata pe banda a doua, in strada, dormita un Nissan Murano (cred). Era lasat acolo... in mijlocul strazii, fara avarii fara nimic. Weird! Ceva mai devreme la College si Bathurst, incercand sa facem stanga era sa ne omoare un taximetrist ce fortase galbenul DUPA ce masina din fata noastra deja plecase sa faca stanga pe galben. WTF?!!!!!!!
Parcarea era plina la MCA. Si era deja trecut de 8. Dupa mult stress si multa fustrare si nervi am reusit sa parcam la un pret standard de $25 in parcarea de la CNE... a fost excelent la gata caci langa e un pod peste Lake Shore Blvd ce duce direct la intrarea la MCA. A fost concert Roxette deci fanii era cam de la 30 de ani in sus. Foarte multi romani la concert. Tot respectul pentru Roxette. Eu sunt un om rau si nu m-am putut abtine sa fac niste glume despre Marie caci chiar seamana cu Scooter.
A fost bine la gata. Ne-a placut.
Urmatoarele pe lista sunt Templu Hindu de langa 427 si Finch si Royal Ontario Museum sa vedem fapturile alea care nu au existat niciodata, caci nu scrie in bLibie de ele.
Ai maica, da' cine a scris bLibia?

Friday 8 June 2012

Younie

Seful Claudiei e un carnat. Ieri a decis ca nu vine la munca. Cica are gripa. Seful ei e carnat de porc deci gripa lui e porcina. I s-a tras de la soriciul gros. Astfel, ala de a lucrat de noapte a bagat 4 ore in plus iar Claudia a trebuit sa inceapa cu 4 ore mai devreme. Azi la fel, doar ca azi carnatul a ars-o deghizat in cacat si nu a mai anuntat firma ci totul s-a facut intern, in matul gros. El va plati cash pentru aceasta clisma si astfel va scapa cu fata curata. Shit happens dar o mana spala pe alta.
De asta si ieri si azi am mers la munca cu autobuzul. Nu mai fusesem demult. O zi superba. mergeam pe alee catre statia de autobuz si a trebuit sa ma aplec sa nu zgarii cu capatana niste crengi grele de tei. Nu stiu daca a fost mirosul sau vazul florilor de tei dar am fost transportat direct in copilarie, in parcarea de la RENK, acolo unde intorc tramvaiele, acolo unde am crescut. Ador momentele alea in care un miros oarecare iti umple mintea de amintiri placute, de demult. Mai inainte i-am spus okiosului meu preferat sa nu se bucure asa de tare ca termina liceul caci adulthood ain't no fun. Nu cred ca intelege. Dar nici nu-mi pasa.
Cincizeci de metri mai incolo, pierdut in reverie, revin la realitate cand un grup de copii de clasa intai sau a doua urla la mine dintr-un school bus. Le-am aratat muie din start, fara nici o ezitare. Le-am blocat creierasul pentru cateva secunde. Apoi au inceput sa tipe iar. Deja ii uitasem. De obicei nu ma deranjeaza sa merg cu autobusul la munca dar tot ce aveam nevoie ramasese in masina: mp3 playerul, ochearii de soare si comfortul. Am ajuns la "si 2 minute" si seful meu a strambat din nas cand a vazut ca nici macar n-am adus cafea. Ete paula! Era inchis la non-stop, ca altfel aduceam.
Tot la capitolul amintiri intra si that awkward moment cand realizezi ca o persoana ce o cunosti de cand erai mic tocmai afli ca e criminal sau ca e nebun dus cu pluta atat de tare incat te intrebi singur cum gatu ma-sii nu ai observat nimic diferit la el pana acum? Am niste cunostiinte din urbea natala... WOOOOW! Fratele mai mare se credea succesor la tronul Rusiei si in final si-a ucis mama- o spioana sovietica ce voia sa-l opreasca din drumul lui de Romanov. Fratele cel mic, oripilat de nebunia fratelui sau s-a ocupat cu chestii mai realiste: impreuna cu doi tovarasi s-au apucat sa rastoarne regele interlopilor din oras... prin violenta, sa nu credeti ca prin vot la alegerile locale din 10 Iunie. Si te gandesti... uoooooooooooooooooo... unii chiar sunt la alt nivel!
Acum cateva zile am fost la cumparaturi la supermarketul okios. Am niste chinezisme tatuate pe picior si am patit si la sala sa vina sa ma prinda cate un okios batran de gamba si sa se bage in vorba cu mine. Ideea e ca ma enerveaza faza asa ca atunci cand din nou vad un okios holbandu-se la piciorul meu, fara sa realizeze ca ma uit si eu la el, deja ma agit... ma ia asa... dintr-o parte. Okiosu e fascinat si incepe sa-i dea coate neveste-sii si ii arata cu degetul la piciorul meu. Trebuia sa intervin deci mi-am ridicat piciorul si am pozat pentru ei, sa aibe o vizibilitate din unghiuri diferite. Cand s-au prins ce fac au inceput sa rada. Tot atunci am inceput sa le iau mortii la control in limba romana. Au continuat sa rada pana s-au prins ca ceva nu e in regula apoi s-au camuflat in sotron. Langa ei nevasta-mea ma privea socata: wtf happened? Nimic draga... doar un schimb cultural cu domnii cu ochii ingusti. Daca raspunsul meu a fost gresit inseamna ca nu am inteles intrebarea lor. Lost in translation. Se ma intampla.
A inceput Euro 2012... poate nu conteaza pentru voi dar ma intereseaza pe mine. Am incercat sa pun my money where my mouth is si sa pariez niste sume modice. Am incercat aseara sa-mi fac cont pe un site de profil dar nu ma lasa sa depun bani de pe VISA. Deci n-am pariat. Pacat. Ginisem amandoua rezultatele de azi. Am sa mai incerc azi o data: maine Olanda bate Danemarca iar Germania va termina la egalitate cu Portugalia. In timp ce scriu asta vine si scotianul meu preferat, proaspat pensionar. Din usa imi striga: Don't tell me any score!!! Apoi imi detaliaza: a fost la golf si si-a inregistrat ambele meciuri de azi iar nevasta-sa e chiar in acest maoment in oras sa ia mancare italieneasca de la un restaurant. Pleaca repede iar de la lifturi un alt resident il intreaba: "So, you wanna know the scores?" Hahhahahahhaha.

Am sa pun si doua pareri personale despre atat de capula practicii papuci crocs.




Luni merg la munca. Fuuck!

Saturday 10 March 2012

Tot aia

Nenea asta vine si o arde demagogic ca "vrem ca inginerii ce vin aici sa lucreze ca ingineri si nu ca soferi de taxi. Perfect corect, superb spus. Cu accent pe SPUS. Alt lucru interesant este despre cei 300 000 de oameni ce au aplicat pentru imigrare si sunt cu dosarul in asteptare. Cica Ministerul Imigratiei ia in considerare si sa stearga toate aplicatiile si sa te invite sa aplici din nou "in regim de urgenta, ca nu-s bulangii. Nu, nu sunt... Cum scrisesem acum ceva timp m-am uitat la Hugo. Nu-i rau filmul dar mi-a parut prea lung si mi-am pierdut rabdarea la un moment dat. Remarcasem insa ceva. Personajele se uitau la filme mute si desi intensitatea actiunii, scenariul si interpretarea erau la nivelul posibil atunci reuseau sa trezeasca emotii si trairi aparte. Producatorii de filme au trebuit sa evolueze constant pentru a veni cu ceva nou. De multe ori au mers prea departe in incercarea de a copia realitatea nefardata de multe ori au cazut in ridicol. S-au format clisee, cliseele s-au repetata in sute si mii de filme incat devii imun, devine ceva normal. I-au exemplu lui Bruce Willis in Die Hard prima parte. La un moment dat este pe acoperisul unui zgarie-nori incoltit de baietii rai si de iminenta unei explozii. Alege sa se lege de un furtun de hidrant si sa sara in gol. Pe fundal explozie puternica. Intr-un film de super-actiune asta e doar ceva banal. Abia recent m-am gandit la asta mai in detaliu. Cati ar avea curajul sa faca asta? Cati ar avea curajul sa faca asta ancorati profesional cu coarda de alpinist si nu cun un furtun de hidrant? Ma indoiesc ca cineva si-a tinut rasuflarea vizionand aceasta faza. Inainte sa mergem sa vedem Mission Impossible la cinema am revazut impreuna cu Claudia si primele 3 parti. Eu le mai vazusem dar nu mai tineam minte mare lucru. Aveam sa descopar cealalta parte- caderea in extrem. Ethan Hunt s-a vrut un Bond, James Bond la patrat. A iesit la cub. In ritm de manele. Parca scenaristul a stat si s-a gandit: daca Bond ar fi facut asaaaaa... pai Ethan Hunt tre' sa faca si mai ciumeg... deci Bond se sterge la gauaza folosindu un device supersofisticat aflat in ceasul lui Slava... pai atunci Ethan Hunt va avea nano-boti ce ii mananca cacatul dintre buci si elimina ozon inteligent ce se autoghideaza catre gaura din stratul aferent si o astupa prin coagulare cuantica in energie subtila. Deci n-am putut sa-l iau in serios pe Tom Cruise. Mircea Badea spune de Borcea ca e Cocalarul Suprem... dar Ethan Hunt din Mission Impossible e the REAL Supreme CockAll-R. Ah, filmele nu-s asa de rele... :) Ce ziceti de vremea de ieri? De vremea schizofrenica de ieri? Dimineata butonam de zor la computador si la un moment dat am auzit-o pe Tigrula batand cu ghearele in geam. Asa face cand ninge si da oumni in gura fulgilor de nea. Baaa, da ce fulgalai zici ca se culegea bumbac in Alabama. Cateva ore mai tarziu... Senin, soare... aproape nici urma de zapada. Venim la munca. Pe la 4 si 20 incepe iar vajgalau'. Apoi e iar soare... WTF!!!!! Cica totusi se incalzeste. Aseara la munca se futu un lift. Chem baietii si ei vin. Doi tigani caterincatori. Repara liftul si apoi stau la taclale cu mine si colegul meu. Vorbim de de toate mai ales ca i-am starnit ca those nasty immigrants come here and they work for change. YES, YES, YES! Barry White zice ca atunci cand a inceput el sa lucreze, a lucrat chiar in fabrica de lifturi si lua 14.75 si au venit o tona de indieni care luau $10/h pe aceeasi munca. Si cica ii vedea in pauza de masa cum se strangeau cate 4-5 in jurul unui castron cu apa si curry muiau cartofi fierti cu mana goala... 4-5 indieni diferiti - acelasi castron... cu mainile goale. Hmmmmmm... Dar puneau bani deoparte. Barry White zice ca asa ar pune si el bani deoparte. Marvin Gaye zice ca si okiosii sunt la fel. Dar el are alta nedumerire... proprietarii de Convenience Store. Cum de rezista 16 ore pe zi in magazin, ca nici bani nu prea fac? Si mai are o nedumerire. La el in zona e un Convenience store unde lucreaza un okios. Cica e singurul okios din zona aia. Marvin Gaye e de parere ca okiosu e urmarit si se ascunde sau e macar cautat de alti okiosi rai. Dar n-au nici o sansa sa-l gaseasca in zona aia. Acolo nu-s okiosi deloc. Eu i-am spus ca daca mai povestete de el la multa lume... s-ar putea sa-l gaseasca aia. Marvin Gaye nu-i chiar cel mai ascutit creion din penar si m-a luat in serios. Saptamana trecuta colegul meu a vazut un soarece. A scris o nota despre el si a catalogat evenimentul ca "almost disgusting!" Almost?! Hahhahahahhahahahahaha. Dar nu e totul. El e sigur ca e acelasi soarece de anul trecut. Hhahahhahahahahahahhahahaha... El nu stie regula ca daca vezi un soarece ai probabil 10. Ma uit pe camere si nu-mi vine sa cred. Inca un imbecil si-a lasat masina in fata usii de la garaj ce nu se deschide a dreacu ea usa care este usa iar el se plimba privind pe pereti sa caute vreo ceva, sa vorbeasca cu Security Guardul... ca a doua usa nu se deschide. Cam in 8 cazuri din 10 moronul sta acolo pana are noroc si iasa cineva din garaj, sa vine vreun resident ce are telecomanda. Deci in 8 cazuri din 10 moronul e atat de constipat la hipotalANUS incat nu realizeaza ca trebuie sa faCA CAle-ntoarsa, sa vina sa vorbeasca cu Security Guardul, sa vada de ce nu se deschide usa. Pe unii ii intreb de ce stau acolo si ei imi raspund ca au crezut ca se deschide automat. Eu n-am auzit ca la vreun Condo in Toronto usa de la garaj sa se deschida pentru oricine vine acolo. La case stiu sigur ca nu e asa. La blocurile de Rental e la fel. Deci de unde falusul zeului Priap cred ei ca usa se deschide automat? Si de ce inca mai cred asta stand 5 minute in fata usii inchise? Ce zici? Daca sunt okiosi aia? Nu neaparat... dar destui. PS.S-a facut si un documentar decent dupa cartea lui Napoleon Savulescu- "Noi nu suntem urmasii Romei:

Tuesday 6 March 2012

Se-ncalzeste

Mai da-o-n sloboz de iarna. M-am enervat ca acum 2 zile am realizat cu adevarat ca e deja Martie si ca ma obisnuisem prea tare cu temperaturile astea scazute. Dar, asa cum bine zice bucuresteanu "dupa" strada: ia mai da-o decat in sloboz de iarna. Da' uite ca vine si ucrainianu ce imi da Starea Vremii de fiecare data cand vine acasa de la munca. Verdictul lui e "Spring". Da, dar si alta data spunea ca e de bine si apoi nu era. Nu o data a venit ud ciuciulete pe bicicleta. Cadou de Craciun a lu' varu Gonzales a fost bilete la Raptors vs. Magic. A luat mai scumpe, deci si locurile au fost nu neaparat mai bune ci mai aproape (vezi foto)
Pacat ca baietii au fost ca de obicei si au pierdut. Oricum daca nu acum atunci cand? Ma refer exact la opusul uzitarii normale a expresiei. Deci daca nu acum sacrifica sezonul pentru o sansa mai mare la loteria recrutarii, atunci cand? Sezonul e scurt. Bargnani, vedeta echipei, a fost accidentat foarte mult timp. E perfect. Tank Nation approves! Pana una alta, sa vad un meci NBA live are acelasi farmec aparte. In general sunt atat de ralaxat incat ma poti suspecta ca tarai un bong fumegand dupa mine. De aia m-am si surprins cat de tare m-a enervat Superintendentul azi. Am sunat Vineri sa raportez ca s-au futat usile culisante de la dulapuri si ca nu mai are Maintenance Request Forms. Cica sunt pe vine. Azi l-am sunat din nou sa vad daca au vinit. N-au vinit. Pai si atunci cum facem? Cica ce, e urgenta? Unde ma cred, la Condo? Ba sa-mi trag pula prin rasa ma-tii. Atat de tare m-am saturat sa imi faca astia un favor ca le dau 1000 de parai sa traiesc acolo. Acum sincer, suntem noi oameni rai ca ne dorim sa-l vad si pe el si pe Manager ca cer banii de operatii la copii pe Facebook? Ca daca ma cunosti indeaproape stii ca nu imi pasa de tine abso-fucking-deloc. Deci nu ma poti suspecta ca iti vreau raul din rautate. Dar meriti. Meriti fiindca esti un lindic amorf ce se crede Vladmir Putin. Poate am fost prost eu cand am fost Superintendent si imi faceam treaba constiincios dar mortii tei, marrine... tu faci ciocanu mare pe banii mei... literal, pe banii mei, si incerci sa ma convingi ca asa e bine. Muje... Abia astept sa-ti dau Like pe Facebook cand ceri bani pentru copii. Se simte ca nu m-am enervat deloc? Iar ne gandim sa ne mutam. Iar nu ne mutam. Eh, viata, nu? In general rutina. Mai sunt si variatiuni. De obicei variaza problemele. Vorbeam azi cu Claudia si gandindu-ma mai bine am realizat ca eu ori umblu in cercuri de oameni cu probleme, ori toata lumea are probleme. Si eu zic ca toata lumea are probleme, caci eu nu ma invart in cercuri, eu ma invart in patrate. Citeam azi d-ale mele si uite cum alatur aici doua stiri: Grecia aproape de faliment si Gregory Klump, CREA’s chief economist. Foarte pe scurt: Europa strange tare din cur la fiecare scadenta a Greciei iar Economistu-sef de la Canadian Real Estate Association spune ca “So long as the European debt crisis is contained and a global economic recession avoided, low interest rates will support Canadian home sales and prices. Recent trends are reassuring, but interest rates remaining low for longer will doubtless keep the Canadian housing market under scrutiny for signs of overheating.” Sa nu se inteleaga cum ca vreau sa fiu ala ce ranjeste fericit in mijlocul ruinelor. Eu imi doresc pace si prosperitate. Dar mai vedem.

Monday 20 February 2012

Sus Pensia... la dric

Aseara a fost pe baza de oameni in varsta. De la varsta parintilor in sus. Am stat de vorba cu niste pensionari romani. Pensionati aici, in Canada. Subiectul favorit- bine-nteles, Romania. Cica romanii din Romania merita TOT ce li se intampla, mai putin zapada de anul asta. Asta nu e vina lor. Asta e de la Dumnezeu. Caci "Dumnezeu ne da zapada, inundatii"... Nu poti vorbi de Romania fara sa vorbesti de politica. Domnul cu pricina are si o solutie: sa se voteze cu cap, in cunostiinta de cauza. Sa nu se mai voteze ca mi-ai dat o galeata, sau un litru de ulei. Din pacate el nu intelege ca tocmai asta se intampla. Taranii aia de-si vand votul pe o caldare sunt in cunostiinta de cauza si voteaza informati. Acesta este nivelul lor de intelegere. Asta e informatia necesara si suficienta pentru ei: tu ce dai? Acesta este materialul clientului. Si oricat ar de ne-cetatenesc, nu e necesar sa votezi. Cea mai imbecila chestie e aia cu "alegi raul mai mic". Mai bine nu alegi deloc. La 18 ani am fost sa votez. Dar trebuia sa merg, cois. Era Iliescu vs. Vadim. Cornelus Vadimus! Hai cu Nea Nelu. Chit ca el a terminat facultatea Lubianka, Magna cum Laude. Mai spre seara am fost martorul unei alte discutii. Clasa de varsta: 50 de ani. Se vorbea de pensie. Ba, da' se vorbea cu pasiune. Cu patos... "Dom'le nesimtiti astia... au ridicat varsta de pensionare. Eu mai aveam 15 ani acum mai am 17." Nu informatiile furnizate sunt problema ci felul de a pune acea problema. De ce astepti sa iesi la pensie cu o asemenea pasiune? Pensionarea implica si alte chestii. Implica faptul ca ai o varsta. Speranta de viata e tot pe acolo. Deci ce astepti de fapt? La ce te bucuri tu de fapt? Plus ca te cunosc, nu esti unu ce ar fi extra activ dar n-are timp din cauza job-ului. Deci nu-ti vei cumpara un RV si vei colinda zarile. Esti un umflat static si comod. Dar discutiile sunt la un nivel teoretic... accesibile doar elitei... eu sunt inca tanar, nu am cum sa acced acolo. Anul acesta fac 30 de ani si m-am panicat. Cat ai inca "20-si" nu-ti pasa... e timp de toate. Eh, uite ca nu mai e atata timp din ala ce poate fi valorificat la maxim.

Friday 17 February 2012

Ba da, iham!

E iarasi Vineri si nu stiu cum e deja Vineri. Cunoasteti senzatia? Adica imi amintesc ce am facut zi de zi dar parca a trecut asa de repede. Nu ieri, da parca alaltaieri era Sambata si era un frig afara si o vreme de tot cacatul (dar totusi buna pentru Canada in luna Februarie). Un resident infofolit tot desi e din Montreal si ar trebui sa fie la tricou si bermude in vremea aia ma anunta: I'm going out to fight the cold. Frigu va castiga, mai diar frend. A venit inapoi dupa vreo 2 ore recunoscandu-si infrangerea: "You were right, shit!" Sambata am fost numa-n glume. Din alea de ale mele... la limita umorului... dar a fost ok. La un moment dat in fata cladirii oprise o masina de Politie. Pur si simplu stateau acolo. Politia nu pandeste, ei vegheste. La un moment dat intra un resident si ma intreaba: What are they doing there? Raspunsul meu a fost de-o logica imbatabila: They are serving and protecting! Omu cu pricina s-a holbat la mine, apoi s-a incruntat iar cand femeia din fata mea de la desk a izbucnit intr-un ras violent a si plecat. A fost randul doamnei ce radea sa ma intrebe: No. really... what are they doing here?... Eu: I really don't know... and they're so far away from the closest Tim Hortons... They must be lost. Mai spre seara a venit acasa un Lt.Colonel de armata... imbracat intr-o uniforma de camuflaj. Sincer, n-am scapat ocazia si l-am intrebat: How was paintball? A ras si asta, caci stiam ca nu se supara. Omul asta a scos si el niste dume tari cand s-a mutat in cladire. Timp de 7 luni si-a parcat masina in alt loc de parcare decat al lui, ca sa nu mai coboare de fiecare data inca un nivel subteran si cand proprietarul s-a mutat in sfarsit in cladire si a facut plangere ca cineva parcheaza in locul lui a raspuns: nici nu credeam ca o sa mearga 7 luni. I had a good run. Zi de zi citind cum viata e frumoasa ajungi sa inmagazinezi informatii. Reamintesc nou meu motto: "De cand avem acces la atatea informatii nu mai ai nici o scuza ca esti ignorant". Dar e plin de ignoranti ce "cunosc" adevarul, viata, realitatea. Deci ajungi des sa discuti in contradictoriu. In functie de starea mea psihica ajung sa ma contrazic (mereu dintr-o postura superioara) si sa explic nejte kestii. Poate si de aici mi se pare mie ca uneori dau senzatia de nihilist 100%. Asa si sunt... dar un lucru nu am facut si nu voi face. Nu sunt ala care vrea sa se intample cacaturi doar ca sa scot ochii la lume, ca uite ba, bagati-as pula-n cornee... vezi ca tz'spusai io! Eu sper sincer ca va fi bine... dar ieri am auzit un vers de balada "poti sa speri, dar cu speranta ai sa mori"... Caci e de cacat... De cacat. Ati auzit si ati uzitat expresia. Dar poate fi si de pisat? Stiti ce e si de cacat si de pisat? Vasul de toaleta. Cel mai prost design de vas de toaleta de la pisatul contra vantului si cacatul in amonte cand stai in apa peste genunchi l-am gasit in Canada. Cu exceptia vasului de toaleta de la munca ce are un design nou, toate celelalte in care m-am pisat si m-am cacat sunt la fel- pline cu apa. Daca te pui jos pe el... apa e la 15-20 cm de gauaza ta. Cand Little Boy si Fat man cad din carlinga in 9 cazuri din 10 te stropesti cu apa grea si izotopi radioactivi de Cacat 14. Exista si varianta... sa umpli luciul de apa cu hartie igienica... ca amortizor. La pisat ai parte de alte probleme. Cu cat esti mai inalt cu atat pisatul va cadea mai de sus si PLEOSC!-ul va fi mai puternic. Satul de victime coLATERALE am luat hotararea efeminanta de a ma pisa stand jos ca o pizda. Caci si pizdele e oameni. Azi dimineata insa am avut o dilema. Stand jos nu-ti poti baga erectia de dimineata in veceu sa te poti pisa. Sau cel putin eu nu pot. E greu in Canada. Numai de bine. PS: Declar sesiune deschisa de MUIE Bill-11, ACTA si SOPA... cu dedicatie de la Edward “Barba-Neagra” Thatch, “Black Sam” Bellamy si Francis Drake.

Friday 10 February 2012

Iluzia lui 2012

Nici nu am terminat bine de postat precedentul articol ca un cuplu de canadeji cu care mai stau de vorba vine la desk. Ea e la masterat, 3 zile pe saptamana dar Miercurea baga 12 ore. Si era obosita. El face o observatie ca si eu intentionez sa incerc la scoala. Da, asa e. Dar din Septembrie. Apoi fac precizarea ce-i bulverseaza: "dar o sa vad ce se mai intampla caci 2012 va fi one funky year". Evident el ma intreaba "de ce?". Raspunsul e evident, e in jurul nostru. Dar ei au lentile Zeiss la ochelarii lor de cal. Totusi, el e doctor si mai citeste un ziar nu ca noi garzii, care balim la fata de pe antepenultima pagina. "You mean the posibility of a war?" Ba cois, nu numa' asta... dar tie ti se pare ca economia merge bine? "Economy is reviving." Ba cois, daca tu zici... asa o fi, dar pe ce te bazezi? A ezitat o clipa si a inceput sa rada. Asa ma gandeam si eu. Azi citeam un articol dspre datoriile americanilor de rand. Datoria insumata a studentilor ce au luat imprumut pentru a face scoala ar fi de 1 triliard! 1000 de miliarde! Unul din colegii mei a terminat facultatea anul trecut. E inCA COlegul meu. Intre timp trebuie sa plateasca imprumutul. Parca 26 000 a luat. Las' ca-si scoate el parleala. Se pare ca doua treimi din sutdentii ce termina facultatea si-au luat imprumut iar un sfert din acestia au imprumutat banii de pe credit card, la dobanzi superbe. Anul acesta bancile scolii sunt pline, la fel ca si anii din urma. Doar ca economia scartaie si astia vor intra in piata muncii in curand. Si tu te uiti urat la mine cand iti spun ca am dubii daca sa ma duc la scoala sau nu anul acesta? Mai amintesc evidenta: taxa scolara nu e totul caci mai trebuie sa si traiesti intre timp. Dar sa revin la Dom Doctor si logodnica. Dintr-una-n alta ajungem si la ACTA si SOPA. Vorbim si de noile pasapoarte cu amprentare. Ea nu e de acord. Lui nu-i pasa. El e din ala caruia nu i s-a intamplat niciodata nimic si a ajuns la concluzia ca asta se datoreaza faptului ca el e un bun cetatean ce nu are nimic de impartit cu nimeni. Dupa cuvintele lui: ce-i pasa lui ca au aia amprentele. Cu ce-l deranjeaza pe el. Ca el nu face nimic rau. Pai tocmai asta e, ca daca tu nu faci nimic rau nici nu e nevoie sa aibe amprentele tale si asta ar trebui sa te revolte. I-am explicat parerea mea, cum ca ti se iau din libertati putin cate putin. Cea mai buna analogie ce o pot face este imobilizarea lui Guliver de catre pitici. Fiecare franghie luata separat nu ar rezolva nimic dar cand esti legat cu sute sau mii de mici sforicele, se schimba treaba. La prima vedere ai impresia ca ai destula forta sa rup atele alea iar apoi te trezesti limitat in miscari ca un coi sub toc. Citisem un articolas preluat de romani si ratacit pe Facebook cum ca "oamenii de stiinta" (ce fel de stiinta, cois?) lituanieni au facut un studiu si au descoperit modul in care putem fi fericiti. Fara sa fie vreun soc pentru mine, lituanienii astia stiintifici au descoperit ca oamenii fericiti nu au asteptari sau aspiratii inalte. Ele doresc doar ce stiu ca pot obtine in timp ce oamenii nefericiti au dorinte si asteptari nerealiste. Evident a comentat unu si a involburat apele: "Pare un fel de indemn la mediocritate... Daca omenirea s-ar fi ghidat dupa acest gen de fericire dintotdeauna, ne-am fi complacut cu totii intr-o stagnare perpetua si n-ar mai fi existat progres. Ce este adevarat din citat este ca trebuie sa-ti cunosti limitele si sa visezi within your limits. Diferenta este ca limitele unora sunt mai sus decat ale altora." Eu am raspuns asta: "asta nu e un indemn catre mediocritate caci tipul acesta de fericire e pentru cei care sunt in mod natural asa cum descrie articolul... tu daca iti doresti sa devii asa, automat ai un tel poate de neatins daca firea ti-e diferita.plus ca articol descrie un fapt... ASTIA sunt aia fericiti... pentru ca asa sunt ei, nu pentru ca asa s-au fortat sa devina. plm". Reiterez ce am spus. Promisesem sa-i raspund lui Tzipi la commentul de la postarea mea anterioare: "Numai prostii sunt fericiti pe lumea asta. Insa unii, insista in mod deliberat sa-si mentina stare ade prostie, cautand sa vada doar partile pozitive, iar alea negarive si le ascund sub pres. Ca sa-si mentina lumea lor curata si roz ..." Eu zic ca numai prostii pot fi fericiti TOTAL pentru ca le vine nativ. Astia care ne mintim singuri (intr-o mai mica sau mai mare masura) suntem de alt soi. Fericirea noastra poate fi si ea pura doar ca e construita pe fundatie falsa si se va prabusi des. Eu personal, voi cauta prin orice metoda sa imi mentin echilibrul psihic. I will walk the walk and talk the talk. Echilibru inainte de toate caci nimic bun nu iese cand cazi in extreme. Presimt ca 2012 va fi un an bun...

Wednesday 26 January 2011

It’ Y-M-C, eh?

Gata! Operatiunea “Burta Jos” a demarat in tromba cu frana de mana trasa. Duminica am iesit sa “shop arround” pe la astea de fitness. Vine Claudia Sambata seara de la munca si-mi zice ca e o sala ciumeta la Scarborough Town Center, o sucursala WYNN. Ok, ii fut un googlemap si gasesc ca e undeva mai la deal, dar plecam. Gasim locul. Cica e in renovare, asta e locatia temporara si da, si nu... si cam ambigua treaba. Asa ca intreb si aflu ca ce cautam noi, adica gymmasium + sala de basket + bazin de inot e la... YMCA, care e... in Scarborough Town Center. Si Claudia zice: Sau asa, YMCA...
Deci hai la masina si ajungem acolo. Era duminica la ora 14. Plin de lume, dar mai ales de copii... maronii... mai ales... Bai, ne place. Pretul cam piperat... dar cu atatia maronii in jur... te obisnuiesti cu chestiile iuti si condimentate. Bine, din punctul meu de vedere, atata timp cate e o sala de basket, in jurul ei poate sa fie o groapa de gunoi radioactiva, I’m yours.
Dupa aia am mers la romanaches ca fusese ziua lui Matei, cu o zi inainte. A facut omu’ 24 de crestaturi la raboju’ vietii, nu? Si fiindca omu o arde ghenxta toata ziua online pe Starcraft 2, am zis sa-l imbracam ca pe un geek adevarat fan, si i-am luat un tricou cu imprimeu: Jim Raynor, i-am luat un mosepad de gaming cu imprimeu: Tychus Findley si ceva ce se voia coup de grace dar a devenit un fail: o tastatura de gaming personalizata Starcraft 2. A venit Lunea trecuta, eu eram la munca bagam overtime. Ma suna Claudia. “Ba, a venit aia... dar CE E?” Pai ar trebui sa fie o tastatura ciumeta, gen. “Arata ca o tastatura, dar pare de jucarie.” Ce ma? Vine Claudia sa ma ia de la munca si imi arata si aia. Descopar ca e o “fata” de tastatura, personalizata, care se pune pe alta tastatura. Ajung acasa si descopar printre injuraturi ca nu se potriveste pe ORICE tastatura ci doar pe una speciala, de la acelasi producator. Muje! Caut pe net... aparent nu poti cumpara doar tastatura, ci doar in combo cu fateta... WTF?!! Dar poti cumpara doar fateta... Wait, what? Oh yes, yes, yes! Vedeti vreo logica? Eu vad o teapa. Combo-ul e vreo $80 + tax. Caut pe kijiji.ca si gasesc un okios ce vinde marfa la $40. Ii trimit mail. Imi raspunde ca are marfa. A doua zi inainte sa merg la munca ii scriu sa-l intreb daca ne putem vedea maine dimineata sau poimaine dimineata. Noaptea la 12 citesc raspunsul: ar fi fost bun azi, ca a avut zi libera, maine merge la munca. Bine, hai poimaine. Poimaine nu poate ca nu stiu ce. Hai sambata dimineata. Nu pot eu, ca lucrez de la pranz. Hai Duminica dimineata sau la pranz. Nu poate el ca tre sa mearga bisrica si apoi are grija de fiica-sa. Apoi mai imi trimite un mail: nu putem sa ne vedem Duminica dimineata inainte de 8? Hai suge-o din demi-voleu. I-am dus cadoul asa cum era si i-am spus: Matei, eu ti-am luat ASTA... de aia ti-am si adus-o... daca vrei sa-ti iei tastatura care trebuie... be my guest, eu am facut tot posibilul. Apoi l-am tras in poze imbracat in tricoul cu Jim Raynor, in timp ce el zambea jenat.
Si romanaches pareau interesati de YMCAasa ca am facut research pe net sa gasim unu mai aproape, si l-am gasit la Sheppard East si Bayview. Luni dimineata eram acolo. Ghidul nostru era o pustoaica, mustacioara ei- pana corbului. Uaiemsieiu’ asta arata parca mai bine decat cel din Scarborough. Si doar albi vezi, din aia batraiori. Gata, ne-am bagat!
Azi n-am fost, ca aveam conducere de la 14 dar mergem maine. Am fost si la Wallmart si am investit in periferice pentru sala: sticle de apa, lacate cu cifru, inca un mp3 player, manusi, genti, etc. Ajunsi acasa, facem curat si imi opresc calculatorul ca sa sterg tastatura si monitorul de praf. Si le-am sters. Monitorul si-a dat objtesquel sfarsit. M-au luat niste nervi belea. Asa ca azi am cumparat altul, ‘m-as in el. Acu vreo luna si ceva mi-a crapat si placa video. Daca la aia nu am suferit atat caci mi-am facut upgrade cu ocazia asta... de monitor eram multumit. PLM, yo!
Public Service Announcement: NU UITATI! De doua ori pe saptamana, cate doua ore... umplu pe strazi la volanul unei masini nemarcate. Stati geana! Masina are comanda dubla, pentru instructor... dar nu va bazati pe asta.
PS: Duminica dimineata aleile din spatele blocului erau curatate de zapada si pline de sare ca mancarurile gatite de o bucatareasa nepriceputa. DAR NU SI PE SCARILE CE DUC LA GARAJ. Primele doua trepte erau pline de zapada. WTF?!!??!!! Cum sloboz pui sare pe alee pana in capul scarilor, dar scarile nu le cureti si nici nu pui sare? Matei Romanchele imi zice: “Hai sa-ti fut o bata pe spate si ii dai in judecata ca ai cazut pe scari.” Ba Matei, hai ca-ti fut eu o bata pe spate si-i dai tu in judecata, ce zici?...

Sunday 23 January 2011

Iarna nu-i ca vara


Iooooi! A venit Iarna... e o vorba din batrani: te CACI pe tine de frig!
Iarna asta e pe bune, anul trecut am scapat noi dar se pare ca e o lege a compensatiei pe aici. Dar sa nu se uite un fapt, drumurile sunt curate!!!

Mai putin la noi la bloc. Superintendentul nostru roman e luat prin surprindere de fiecare data. De fiecare data cand ninge capul rampei de la garaj e full de zapada. Parchezi masina si iesi pe partea cealalta. Acolo iar e zapada si nici o alee nu e curatata. Apoi te duci si te culci si dimineata pleci sa-ti iei masina... Baaaaaaaaaaaaaaaaaaaaahhh totul e luna si bec, omul isi face treaba. Parca-l vad, a doua zi e soare afara... pericolul a trecut... deci apare si el. si totul e pizda roz pana ninge iar. Cam o data pe luna, cand se primesc cartelele de ratie, omu nostru arunca si sare pe jos. Dar NICIODATA pe scarile alea ce duc la garaj, Duamne fereste... vrei sa topeasca gheata de pe ele? Probabil el crede ca lindicul ala lesinat de copertina protejeaza... dar copertina incepe KIAR DIN CAPUL SCARILOR... deci daca ploua sau ninge in unghi... o iei la mandibula.
Vrei sa auzi constiinta civica? Ieri era boring de plictisitor la munca si incepuse sa ninga asa ca am luat lopata si am curatat bucata aia mica de trotuar, asa de fun... si am luat si solnita si am pus niste sare de masa grunjoasa pe jos. O ora mai tarziu vin si muistii de la firma aia ANGAJATA sa faca asta. Marti sau Miercuri n-au venit cacatii si era un polei de am lovit cerul cu pula cand mi-am dat pe spate si am alunecat pana sub masina. Razand ca prostu mi-am adunat piesele Lego si deschid portiera. Iar Claudia ma intreaba: "Ce-ai facut? Ai cazut?" In spatele meu, la Desk colegul meu inghitise ghiveciul de flori de la ras. Shit muthafucking happens! Am vrut sa imi iau inregistrarea de la camerele video, pentru colectia mea... dar nu am vrut sa se interpreteze cum ca ii fac o copie avocatului meu evreu.
Iarna-i dat cu sare pe jos...

Sunday 16 January 2011

Prostia la rang de stupiditate

E de cacat sa lucrezi cu un prost dar si mai de cacat e ca prostu sa nu realizeze ca e prost. Si prostul “destept” e periculos. Si fiindca e prea prost sa fie prost in plm de prost ce e iti devine dusman. Da, ma refer la okiosul mizdei pa-sii. Cassius Clay.
Asta nu m-a placut de cand am lucrat cu el in Downtown si a venit intr-o zi la lucru si a aflat ca sunt seful lui. Bai... m-a privit prin fantele alea inguste cateva secunde grele ca sa macine creierul informatia... ca poate fac eu caterinca, si cu mine nu stii niciodata la asta. Dar nu, era pe bune si ma jur ca in urmatoarele 5 minute s-a aratat interesat de job si de alea ca a reusit sa compileze ca daca iti faci treaba serios CHIAR poti promova. Dar dupa 5 minute a obosit.
Apoi eu “am decis” sa plec de acolo. Am fost pasat de colo-colo ca un joint in insulele Colo-Colo si am ajuns la probabil cel mai tare site din TO, cladirile Carlsberg. Baaah, dar dupa 2 luni la turnul celalalt apre si Yao in gura Cassius Clay Ming. Plus o marire de salariu cu $3 mai mult decat avea pana atunci. Comes with the territory. Pai da, ce pula lu Naomi.
Si uite asa, bou-lacului se muta aici. In primele 6 saptamani ma suna o data pe zi sa ma intrebe ce si cum. O data pe saptamana “uita” sa-si aduca mancare si imi cere sa comand eu pizza pentru el ca se revanseaza. Pana i-am dat peste muian si i-am spus nu... tinandu-i si morala cu ocazia aia. O saptamana mi s-a adresat cu douchebag iar mie mi s-a falfait. Dar omu s-a dat iar pe fata, am devenit iar muistul ala imigrant. Si asta vinde de la el... un imigrant afgan, pe un sfert chinez... desi arata ca un chinez 100%.
Macar are noroc din punctul asta de vedere (cred) ca nu e corcit vizibil. Desi il cheama Muhamad nu are fata de terorist... are fata de halitor de orez. Ba, nu ma pot satura de chestia asta... CUM PLM SA TE CHEME MUHAMAD ALI SI SA FII OKIOS?!!
Dar de ce m-am enervat asa tare ACUM. Pai azi vine un camion si un ratat se da jos din el si vine la mine. Ca muta pe careva la mine in bloc. Mi-am exprimat neincrederea caci stiam ca nu rezervase nimeni liftul iar ratatul nu stia numarul apartamentului dar stia adresa, care era de la blocul meu. Ai un nume, ceva? Da, avea... nu locuia in bloc. Verific blocul lu Okios si vad ca sta acolo. Il sun pe okios si ii spun ca trebuie sa pregateasca liftul pentru aia ca acum merg sa parcheze truckul. Cica el nu are nimic scheduled. Bai... uita-te la arborele trinchet... mi se falfaie!!! Tell them to wait 5 minutes, i’m kinda busy right now. Ba, esti prost, o stiu... N-AM CUM SA LE SPUN NIMIC, au plecat deja. Ok, i’ll see... ok.
Ma suna in cateva minute. They’re here for a move in in YOUR tower. Nu boulec, NU. I spoke with the movers they said that’s in your tower. Nu, futu-ti pasqua ma-tii. Dar o las oabla, mi se rupea... moverii aia pierdeau timpul din cauza LUI nu din a mea. Mais quelle surprise!!!! Vine o femeie la mine si-mi spune ca ea e proprietara apartamentului si ca se muta azi. Adica aia cu numele ala, locatara in turnul lu okios. Il sun pe okios si ii spun ca si cum nu am mai vorbit pana acum ca e un camion in Loading Dock si proprietara apartamentului din blocul LUI e aici cu mine, VREI SA VORBESTI CU EA? A marait ceva dar n-am mai auzit ca pasasem joint... telefonul. Dobitocul...
Uite de asta imi e ciuda ca la alte site-uri lucrezi un an si cand ceri marire se fut in cur ca la un gay gangbang iar altora li se dau siteuri bune si mariri salariale doar pentru ca asa se plateste la siteul ala. Si pe cat punem pariu ca Cassius Clay are numai review-uri bune in dosarul lui?
Iar lu’ okiosu asta i se pare normal sa fie asa. Adica de ce sa nu-i dai lui un site bun, in locatie buna si un payrate mai mare decat au unii supervisori la alte siteuri. Bah, unii se remarca la locul de munca si in 4 luni, nu? Okiosul n-a facut nici o boacana din cauza ca in Downtown mereu a lucrat pe tura cu unul ca mine sau ca Osama... care ori ii faceam treaba ori il trimiteam de colo colo si ii spuneam ce trebuie sa faca.
Ah, sa nu credeti ca credeam ca lumea e corecta si viata e dreapta. Io’s ala care crede ca daca tac-tu a fost ciumeg si tu esti de bani gata si apoi te-a pus in vreo functie- bravo bine! Si eu as face la fel cu fiu-miu. Daca as fi in vreo functie in Romania... si eu as fi furat cat as fi putut. Io n-am o problema cu aia de ajung in modul asta acolo... pe mine ma enerveaza aia ce trambiteaza ca ei au ajuns pe barba lor, ca au tras cu sabia lor si ca acum stralucesc de capabilitate. Da? Sujo!
Deci da... okiosul nu ma mai place. Ce ma bucur pentru el e ca aratand 100% chinez... tre’ ca are si pula mica. Macar atat, nu?

Later Edit:
Pe la 8 jumate seara ma uit la un cuplu imbracat elegant ce bagau o tigara in frigul de afara. Femeia avea vreo 20 de kile-n plus si era un pic cam doapa si avea o fata acra de parca aflase ca Mos Craciun nu exista. Si ii vad ca-si arunca tigarile si vin inauntru. Cica sunt aici pentru o petrecere de logodna. Cum nu e nici o petrecere de logodna dar ei stiu sigur ca aici la Carlsberg e. Pai o fi la Carlsber 2, aici e Carlsberg 1.
Tipul e barbat deci se prinde repede: so we need to walk ‘round the building? Da, amice. Se intorc sa plece si o aud pe ea: Call a cab, I’M NOT WALKING IN THIS SHOES!
!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!

‘Sta loco?!!?!!? Cine naiba te-a urcat pe toacele alea? Cacaturile alea arata incomod numai uitandu-te la ele dar mai incaltata cu ele. Plus ca tu nu esti tocmai gazela. Exista fashion sense si exista prostie.
Intre timp a mai venit o femeie ce a parcat masina si a descoperit ca nu are cheile la ea si a luat-o pe scari si apoi prin zapada (iesirea e in lateralul cladirii) pana la mine la desk. Cica daca ai o problema nu e nici o modalitate sa discuti cu Consierg-ul. Jura-te!!! Si pe cat pariem ca sunt interfoane la greu. Not on D level. Ba da, chiar si la D level.
PLM, cred ca-s prea obosit eu. Dar apoi cere sa iau Master key-ul si sa-i descui usa de la apartament. O cunosteam dar pe formular trebuia trecuta desria de buletin asa ca scoate permisul de conducere si mi-l da. Now you can see how old I am... Ce ma? Bai, plin de printese pe aici. Ma pricep destul de bine sa ghicesc varsta... si stiu ca ai 40 de ani. Da, cunoasteti tipul... 40 de ani, femeie de cariera, care vine seara acasa la 10- 10:30 in fiecare zi. Probabil castiga o carca de bani... dar cui ii pasa... mie nu. Pe asta am ajutat-o de n ori de cand s-a mutat si eu si okiosu i-am impins si SUV-u’ prin parcare iar de Craciun n-a dat nici un card de cafea din ala cu $5 pe el. La unii, numai pentru faptul ca le-ai vorbit frumos a fost suficient sa te premieze cu o sutica, de ajungi sa te intrebi daca nu te-au confundat. Mizda asta s-a dus de Craciun cu bratele pline la ma-sa si intr-o ora era inapoi cu aceleasi bagaje si ma ruga sa le tin pentru cateva ore la desk. Se certase cu familia ei ca nu le placuse nici un cadou din ce le cumparase. Sambagpula de nu erau acolo numa gegi de piele de la Danier... si sunt bune alea, ca am si eu... Dilia se sucarise si plecase cu ele ghem in brate. Am niste comentarii misogine la asta dar le tin pentru o data viitoare. Ca nu-s prost sa dau totul din prima...

Wednesday 5 January 2011

Hai cu 20-1-1-le!!

Hey, yo... ce este sus, fra’?
La multi ani! A trecut si asta. A venit si 1-1-le. Mai putin pana in Decembrie 2012. Ca si Craciunul, in seara de revelion ar fi trebuit sa fim la munca pana la 12... adica atunci cand e duda. Am vorbit cu colegul CIA si a venit rumunul cu o ora mai devreme, ca paula lui... io’s mai invechit pe cand el e fresh nasty immigrant si de sarbatori munceste, nu? Claudia a avut acelasi aranjament cu schimbul ei si cum ala a venit chiar mai devreme de o ora numai bine am ajuns si noi pe la 23 si 10 acasa. Ca sa nu ne prinda Anul Nou cu moci ponosite, la fel ca anul trecut, am trecut la treaba. Am facut dus, ne-am imbracat in haine decente ca sa dam bine in poze si am pregatit sampania. Ce sampanie? Exact, nu mai aveam sampanie, ultima sticla am baut-o de ziua Eneidei si restul sticlelor de pe frigider erau de vin. Pana si sticla-cadou de la Toyota era vin si nu sampania cum te-ai fi gandit.
DA, am luat caleasca. Cenusareasa s-ar pisa pe ea de invidie. Lumea ne felicita ca ne-am luat masina. De parca nu platim pentru ea si am castigat-o la Loto-Porno. Dar sa ne fie de bine. Oricum, e blindata anti-invidie caci am stropit-o din belsug antideochi cu saliva amestecata cu muci si 2% impuritati genitale feminine. (citat din clasici... aka Vacanta Mare... cand traia Blondu). Deci Toyota Camry 2007. Ne place. Sa ne fie de bine. (stang saliva-n gura) Ptiu! Sa nu avem deochi.
Pe 1 Ianuarie ne-am intors la munca. Cu o ora mai devreme, nu? Sa fim gigea la baietii ce au fost gigea. Deci o tura de 13 ore, marfa asheaaa.
Ca sa nu stam cu paula-n sus CA CAnadienii fara viata am decis sa iesim Duminica undeva. Pentru ca NU schiez, NU ma dau cu snowboardul si NU ma dau cu sania am vrut sa mergem la Blue Mountain. Ca am auzit ca e cajteaux. De fapt voiam sa ne plimbam cu noua noastra Dacie. In mai putin de 2 ore am fost acolo. Muntii aia Albastrii sunt de fapt niste dealuri ordinare iar eu am fost nascut si crescut intre dealuri, la metropola mea natala Reschitza. Dar in pur stil nord-american s-a mers pe varianta: tu crezi ce vezi sau ce-ti spunem noi? Deci sunt munti. Erau acoperiti cu zapada deci nu stiu daca erau si albastrii. Ce e interesant e ca lacul e foarte aproape si nu poti sa nu admiri ce “banditi” sunt canadezii astia. Au ales locatia perfecta. In Canada iarna e lunga ca o slujba de Duminica la BOR asa ca au impanzit INTREAGA coasta a dealului cu partii si au numit locul “munte”. La 2 minute ai lacul, unde vara poti face nejte kestii. Deci te-ai invartit de o statiune turistica all year round. Cum in 30 de minute am vizitat staiunea si am tras o tigara si niste poze pe malul lacului am plecat sa mancam. Stiam ca in localitate e un restaurant celebru si n-am vrut sa-l ratam: Swiss Chalet. Sper ca ati prins ironia... dar poate mai citesc si verisori din Romania asa ca explic: Swiss Chalet e o franciza... gen McDonalds... (ba e naspa sa explici bancurile). ..... Ce infatuat sunt, in plm.
Seara ne-am intalnit cu romanches. A doua zi trebuia sa mergem la bowling. A ales Matei Corvinus un loc pe la Dufferin si Orfus, plm... Ajungem acolo... marfa locul.... dar plin ochi. In timp ce ne invarteam ca scobitoare-n cana gasesc fetele niste magazine outlet. Ce popice frate!!! O ora mai tarziu am plecat spre casa. Maaarfaaaa.
Azi dimineata m-am uitat la Mircea Badea si discuta de zborul cu elicopterul a lui Basescu deasupra cuibului de cuci de pe DN1. Baaai.... LUATI DE LA BASESCU!!!!!
E adevarat ca stai la coada in trafic... dar macar tara e in ordine... nu sunt mineri dezlantuiti pe strazi, nu moguli, nu comunisti, sarea e sub control... posta romana e inca acolo...
Apropos de Posta Romana. Cand am plecat din Ro am ramas in portofel cu vreo 200 si ceva de RON. Ca daca va amintiti am avut de lucru in aeroport la TM si numa la bani nu mi-a stat gandul. Si primul lucru ce l-am facut cand am ajuns acasa a fost sa cumpar o felicitare si sa ascund banii inauntru si sa o trimit lu mama. BAAAAAAAAA si nu mai ajunge plicul. Si deja muream de ciuda, il declarasem nul. Si m-anunta mama ca a ajuns... Romanii stiu de ce l-am declarat eu nul... nu pentru ca n-a ajuns in Romania... nu ca n-a ajuns la Posta.... ci pentru ca a ajuns la postas... and they went postal on my envelope. Dar nu... de data asta a ajuns. Hmmm... o luna jumate.
Warning!!! NU ASCUNDETI PERSOANE IN PLICURI CA VOR MURI PE DRUM.

Eram in balanta daca sa trag concluzii de sfarsit de an si sperante pentru 2011. Hai ca incerc.
In anul trecut am facut cate ceva dar se putea si mai bine. Am fost si acasa ceea ce s-ar putea numi si concediu. Poate data viitoare vedm si noi niste nisip auriu importat din bulgaria si apa albastra. Poate. Cu munca, mai vedem.
Deci 2011. E planu, ramane sa si mearga. Trebuie cu grija ca imi este teama sa nu ne bagam in prea multe deodata. Dar esti presat de timp... mai e putin pana in Decembrie 2012. Ai multe de facut si se zice ca toate la timpul lor... dar parca iti vine sa le faci si sa te scapi. Nu stiu... tre sa ma imbat si sa iau vreo hotarare hahhahahahhahahahahhaha!!!
Numai de bine de la Varahills in 2-0-1-1!

Saturday 25 December 2010

Craciun Merrycit 2010!

Craciun merrycit!
Ce ziceti ca spuneti? Si noi printre ele. Ati ascultat pe maistrul Hrusca? Da, “maistrul”, ce?
Noi am bagat din greu la munCA, CA asa ii sta bine imigrantului. Poate va mai amintiti ce i-am spus anul trecut Varului Gonzales: noi suntem imigranti proaspeti, noi nu avem Sarbatori, in primii 5 ani muncim.
Atunci era mai in gluma, mai in serios. Dar se cam adevereste. Sa nu credeti ca ma plang. Aici, la Canada, am tot ce mi-am dorit: apartament cu 3 camere decomandate si chirie mare, o masina in care intra proaste cu tot cu masina, si doua matze care nu pricep ca tre sa lase globurile in pace. Da.
So, ramasesem data trecuta cu masina busita si fara vesti de la firma de asigurare. Claudia a sunat in fiecare zi si era mereu directionata catre femeia care se ocupa de claim-ul nostru. Iar aia nu raspundea niciodata. Ii lasai mesaj... si nu te suna inapoi. In a 10-a zi a sunat ea. Claudia i-a dat cacat, asa in spiritul sarbatorilor dar s-au despartit prietene caci firma de asigurari nu ne va repara tarciul dar ne va despagubi cu o suma cu $1000 mai mare decat am sperat noi. Cum sa fi suparat pe cineva in cazul asta, nu?
Inca bagam cu masina rentata. Care e o Corolla 2010. Nu e rau mai ales ca ma asteptasem la vreu KIA sau ceva gen. E COIncidenta, dar noi voiam sa ne luam o Toyota Camry, model 2007. Am studiat piata si am cumparat 6 kg de cartofi, 2 capatani de varza si niste rosii. Matusa Lucy cunostea pe un romanache ce e dealer de droguri Toyota si am pus-o de-o intalnire de gradul 6. Am ginit-o pe site si ieri am fost sa o vedem in carne si tabla. A fost dragoste la prima degustare. Am dat o tura prin cartier si am regretat faptul ca nu am luat cu noi un mp3 cu manele. Pentru noi masina e avion cu motor. E imensa si te simti in ea ca Tai-Panul pe clipperul Resting Cloud. Se simte ca-s incantat? Huh? (strang saliva in gura) Ptiu! Sa nu o deochi!
Sa nu credeti ca o ardem cu malai ca unii stramosi de-ai mei. O luam in financing aka rateuri. Si-asa, a trebuit sa ne co-sign-uim unu pe celalalt ca cica n-avem credit history. Intreband in stanga si in dreapta am aflat ca cica e mai de cacat sa n-ai credit history decat sa ai BAD credit history, ca macar pe unu rau platnic il pot verifica in urma. Mie nu mi se pare logic, dar ne-am luat-o. Las ca crestem noi mari. Deci de miercuri ii dam viteza de croaziera.
A sosit momentul in care in Romania se masacreaza porci iar pe scara blocului miroase a varsa fiarta de-ti ia auzul. Sa cante “maistrul” Hrusca. Am vorbit azi cu mama si se plangea ca n-a venit nici un copil pana la ora aia sa colinde. Si dadea vina pe noroiul din fata blocului. Am ramas dator cu pozele de acasa asa ca ma revansez cu ocazia asta. Noi n-avem bani asa ca am cheltuit niste bani pe cadouri. Io mi-am luat ... PARDON!!!! Mos Craciun mi-a adus niste Air Jordan-uri de care ma indragostisem inca din vara iar Claudiei Mosul I-a adus un ceas mai deosebit. Sa ne fie de bine. (strang saliva-n gura) Ptiu! Sa nu ne deochem.
Dar stai sa vezi. Mergem la Mall. Mai bine iti dai genunchi in cuaie decat sa incerci sa parchezi la malluri in perioada asta. Ne-am invartit ca titirezul din Inception si pana la urma le-am oprit pe unele: Are u leaving Las Vegas? Da, se tirau. Am parcat si am mers inauntru. Guvernul ne-a mai returnat niste bani din taxe asa ca ne-am dus la banca, in incinta Fairview Mall, sa-i depunem. Stam la rand si cand femeia din fata noastra ne face loc la ghiseu avansam si noi. Dar pe jos era un plic in care-ti da banca banii gheata. Hei, doamna!!! Striga si casierita si doamna se intoarce si ne multumeste.
Si casierita ne multumeste si mai spune ca a fost un gest frumos si ca nu multa lume te-ar atentiona ca ti-a cazut cash-ul pe jos. Un poponar mulatru (ce statea exact in spatele meu!!!!!) a adugat cu voce tare ca o karma buna se va intoarce la noi. Karma buna? Eu stiu una Carmen, dar nu e asa buna...Eu, fiindca nu e frumos sa minti, le-am spus ca am dat banii inapoi din cauza ca sunt multe camere de luat vederi, ca sa nu mai socotesc si martorii ce stateau la rand. Lumea din jur a ras iar Claudia care mereu simte ca o fac de rusine, s-a grabit sa le explice ca “He’s joking, He’s joking!” Yeah, I was joking... believe that”...
In Mall e nebunie, kinderii au vacanta asa ca toti adolescentii o ard la mall. La Fairview nu aveau ceas de care trebuie asa ca Mos Craciun (si cu nevasta lui, Claudia) au mers pana in Yorkdale Mall. La plecare, din Fairview bine-nteles ca nu mai stiam unde am parcat masina. Si imi era frig, caci eram in slapi fara sosete. Yeah, right!
Asta fusese Duminica. Luni a trebuit sa mergem iar la Fairview sa cumpar cadou pentru Property Managerul meu. Traficul era infernal si desi era inainte de pranz... nu mai gaseai nici un loc de parcare la Mall. Am gasit cadoul perfect pentru The Big Boss. Pe drum spre casa era sa facem 2 accidente. Un dobitoc cu un Nissan Altima a vrut sa schimbe banda dar eram in unghiul mort-ilor ma-sii. S-a bunghit la timp si am scapat. L-am iertat ca a fost baiat gigea si a ridicat mana recunoscandu-si foul-ul. Pe VP, aproape de Ellesmere si simetric fata de locul unde ne-a busit tovarasa invatatoare, iese un dobitoc cu fata de pothead la volanul unui Merz din ala din anii 80. Bai, da la fel. L-am banuit ca a fost elev al tovarasei invatatoare. Aici iar am avut bulan ca asta s-a oprit la timp, deh... e barbat, ce naiba... Si pe asta l-am iertat ca si el a ridicat mana si si-a recunoscut vina, Sa ma cock pe ei.
La munca faceam Secret Santa. Duda aia in care tragi la loz un nume de loaza si apoi il umpli de cadouri. Dar nu depasesti $20. Eu am depasit. A costat cam $30. Managerul il trasese pe Suppavizah asa ca i-a luat un giftcard de la Bestbuy in valoare de $25... ca n-aveau de $20. Imaginatie, nu gluma. Managementul a dat si o masa pentru noi, Staff-ul. Construction Office au pus-o de un swing party cu cei de la Costumer Care si Sales Office. Ei nu se amesteca cu taranimea. Masa noastra a avut loc in turnul celalat. Am mancat am baut diet Pepsi iar apoi, Vladimir Putin- P.M-ul de la turnul celalalt a avut chef de-un biliard. Cum eu sunt biliardar sef, m-am ridicat la apel. Bai, si ajung primul la neagra. Si era ata langa o gaura, dar eu trebuia sa bag in coltul celalalt asa ca ma chinui cu mantaua si cacaturi. Ratez. Vladimir Putin se uita la mine cu mila. Ca de ce n-am bagat-o in gaura aia apropiata? Ce mah??????? Ca dupa aia sa aflu ca ei joaca altfel, ei nu baga la gaura opusa. Bai, important e sa bag la gaura, nu?
Pe margine, cleanerul de la turnul meu voia sa joace. Putin ma batuse la gata asa ca jucau ei doi. Cleaner-ul e un peloponez pe nume Ronnie O’Sullivan... dar nimeni nu s-a prins. Si la zvantat pe rusnac de s-a enervat Putin si a taiat teava de gaze naturale catre Filipine. Am intrat si eu. Am ramas amandoi la neagra, o fata pe nume Latisha. Am castigat eu ca a bagat amandoua bilele, si alba si neagra. Managementul ne-a premiat cu $50 fiindca suntem baieti buni. Bun si-asa. In rest, Mos Craciun aduce cadouri la Front Desk. Am primit atatea sticle de vin incat am impresia ca Mosul crede ca-s alcoolist sau ceva. Si multe gift carduri de la Tim Hortons, care e bune, ca e bani orisicum. Nu conteste, heya? De treaba locatarii... aaahh, Mos Craciun. S-au simtit multi si au cotizat. Un scotian care ma jur ca e tovarasul meu Velcota, peste 40 de ani, mi-a adus o sticla de Feteasca Neagra, ce a cumparat-o special pentru mine de la Liquor Store. Aseara stateam de vorba cu o rusoaica ce lucreaza pentru Costumer Care Office, si am intrebat-o ce a primit de la Secret Santa. Swingerii au facut altfel. Au cumparat fiecare ce au crezut de cuviinta, le-au impachetat si le-au pus sub brad numerotate. Si fiecare a tras un numar. Stiti ce a primit rusoaica? Si-a luat cadoul inapoi. Mai tarziu am aflat ca facuse o mica scena, in incercarea de a-si obtine cadoul. Normal ca am fost curios despre ce era vorba, asa ca mi-a aratat. M-am chiorat minute in sir la chestiile alea. Pareau orice, de la agrafe de par pana la desfacatoare de capace de bere. Abia dupa ce am citit instructiunile de folosire am priceput ce erau. Erau o inventie obscura, “decojitor de portocale, decojitor de kiwi si decojitor de grapefruit”. Esti nebun?!!!? Asta cumperi tu cuiva de X-mas? A recunoscut dupa-aia ca i-a fost jena si de aia a tinut neapart sa-l ia inapoi. Yeah, good thinking. The 2nd time. Nu conteste, heya?
Deci si azi la munca. Si maine. Claudia a nimerit intr-o cladire dilie: doua turnuri- un singur consierge. Si cica toti sunt maniaci, toti fac plangeri pentru orice. Si guardul trebuie sa scrie raport pentru ORICE incident... asta in timp ce faci restul. Pentru ca DA, noi stam cu gauza pe scaun si nu facem nimic. Muisti.
Io am avut aseara 2 copii, frati. Ca vor sa se uite la un film in Theatre Room. Tre sa fii adult ca sa book-ui ceva, dar treaca de la mine. Fac preinspectia si il pun pe cel mai mare sa semneze. Apoi il atentionez ca atunci cand termina de vizionat Legendele Toamnei din Narnia, sa ma anunte sa fut si o postinspectie. Bun, baiat inteligent... pricepe. Peste vreo 2 ore ii vad pe amandoi in chiloti cum intra in jacuzzi. Post inspectia? Asta era problema de plan secund. Pe usa de la jacuzzi pusesem un afis cu OUT OF SERVICE!
Marfa nu? Ma duc si dau de ma-sa lor care-i superviza. I-am spus: Doamna, e un semn pe usa care spune ca jacuzzi-ul nu e functionabil. Yes, but they can still use it, no? Bai, asta nu conduce o Honda alba si lucreaza ca invatatoare? Nu, nu e ea... dar nu conteste, heya? Inainte sa plec ii spun: Doamna, nu mai ignorati semnele care iti spun ca nu merge jacuzzi-ul pentru ca (desi nu e cazul acum) de obicei punem semne din astea cand chimicalele in apa sunt nasoale si nu e bine sa faci baie. Am lasat-o sa rumege si am plecat.
Asta e. S-avem parte de un joss bun, nu conteste, heya?
Familia Varahil va ureaza Craciun Merrycit si clipe frumoase alaturi de familie. Aici in Canada simt tot mai acut ca sarbatoarea Craciunului e mai mult despre shopping, cadouri si petrecut timp cu familia si nu despre nasterea lui Isus.
Numai de bine, joss bun si vant din pupa. Sa cante “maistrul” Hrusca caci leru-i ler si iarasi ler. Teorema lui Hrusca: ler + ler = ler.

Parcare made in romania. Ingeniozitate, ba tata!

Hehehe, no comment...

Dupa blocurile gri stam noi majoritatea... sunt mai inalte la sosea sa nu se vada foamea...

In spatele blocurilor gri... sunt unele verzi, unele portocalii, unele galbene, unele roz... rogvaiv...

http://www.imdb.com/title/tt0402158/... film din 2005... la "programul viitor" era gol... nimic.

Asta e in spatele blocului la mama... si aici s-au schimbat tevi...

Unii ajung in sloboz, pe Marte... iar la noi se traieste ca-n 1907...

1908?

Sistemul sanitar romanesc e la pamant. Urmatorul pas logic? Construim o capela langa Farmacia Spitalului Judetean Caras-Severin... N-ai bani de medicamente?... intri la biserica... acolo te vei vindeca dupa ultimile tehnici din Evul Mediu.

Probabil un frumos proiect... pe hartie. A venit criza... groapa a ramas.

Inapoi la mama la bloc. Fosta Aleea Tiblesului... actuala Ulita a Copilariei din satul Humulesti.






Eram acasa cand omul de la parter si-a izolat primul din bloc zidul exterior. Banuiesc ca atunci cand restul turmei a dorit acelasi lucru 3 ani mai tarziu, el n-a mai vrut sa dea bani pentru varuiala... oricum, arata misto, nu?

aici am de comentat, caci subiectul ma pasioneaza foarte mult... dar nu e cazul acum.

ASTA am vazut eu cand am coborat din masina.

Fie pĂinea cat de rea... tot mai buna-i in tara mea... si ma jur ca a fost extraordinara... paine ca acasa n-am gasit in Canada... pana azi dimineata cand am luat una proaspata de la Metro.

Friday 19 November 2010

Transmisie live din Tara Minunilor

Cine sloboz e Alice?
Sunt in Tara Minunilor dar nici urma de Alice.
Da, am ajuns la locul faptei. Ne-am intors la radacini, radacina Ginseng. Chilotul avionului era comediant caci ne-a anuntat ca motorul auciliar nu porneste si trebuie sa gaseasca o masina care sa-l porneasca si ca "ar trebui sa ajungem la Munchen"cu o intarziere de vo 10 minute". Ar trebui?!!? Hahhahahahhahahahhahahha.
Drumul a fost ok, a trecut relativ repede, mai ales bucata TO-Munchen caci a fost noaptea, si aveam si LCDuri in scaunele din fata si acces la filme relativ noi. Am vazut Despicable Me de 2 ori, o data singur si apoi cu Claudia, caci e prea tare. IT'S SO FLUFFYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYY!!!!!!!! 4 ore de asteptare in Munchen ne-a cam rupt. Ce ma distruge pe mine la drumurile astea este faptul ca nu poti da o besina ca lumea si ajungi sa te balonezi de nu mai ai chef de nimic. Din Munchen la TM, 75 de minute au trecut ca gandul. La plecare, chilotul asta avea si el bancuri in program. CiCA COlegul lui Dietmar Hockenzollern are deosebita onoare si placere sa ne foloseasca drept cobai pentru PRIMA decolare a carierei lui. Bai, nu e minunat????
Ne-au ajuns amandoua bagajele si am rasuflat usurati. Din ce am observat noi am fost singurii pe care iau ales sa-i caute in geanta sa vada ce traficam. Dar pana si Claudia a fost prea obosita sa se certe cu mustaciosul ala. Totul ok, si am trecut vama. Nu pot sa nu precizez inca o data ca datoria statului roman este sa vamuiasca.
Sor'mea si cumnata-miu ne asteptau nerebdatori, bagajele in po'bagaj si am plecat. Am intrat in Timisoara, dinspre Aeroport. Priveam pe geam incercand sa-mi reobisnuiesc ochii. Cumntaul se strecura prin traficul romanesc intr-un pur stil romanesc de condus haotic. Da, haos. Asta mi-a fost senzatia. Un haos care functioneaza, dar totusi haos. Ne-a luat mai mult de jumate de ora sa traversam orasul si sa iesim pe drumul spre Resita. Sunt incredibil de multe masini care incearca sa se insinueze intr-un spatiu care n-a fost destinat sa suporte asemenea trafic sau numar de automobile. Urasc drumul Resita-TM, dar a trecut si am ajuns.
Bine am venit!!! Te-ai ingrasat!! Te-ai ingrasat!! Te-ai ingrasat!!Te-ai ingrasat!! DA, STIU! :)
Prima noapte am dormit decent dar in 2 reprize. Cumne-a fost planul, eu dormeam la maica-mea si Claudia la parintii ei. Prima zi am petrecut-o in totalitate cu fratii mei lautari, Taraful din Bremen. Miercuri am inceput sarabanda vizitelor printr-o sedinta prelungita la Nasi. Am reusit sa beau o sticla de Bordeaux fara sa ma imbat. Pela 2am am dus-o pe Claudia acasa si m-am reunit cu Muzicantii din Bremen unde am participat la o discutie geniala in imbecilitatea ei cu Fratele Martin. Daca ai murit in ultimii 2 ani in Viena, ai sanse mari sa te odihnesti intr-o groapa sapata de Fratele Martin. Un Frate Martin obsesiv repetitiv cu "gropi la 2,70 m". A doua zi, treaz fiind, era alt om. Fiind mahmur, noi l-am inteles si a fost randul nostru sa-l stresam auditiv despre gropi adanci de 2.70m.
Ziua urmatoare am fost in vizita la Fini, care duc o viata molcoma de ardelean. practic am avut exact aceasi discutie de acum 2 ani, inainte de plecare. Ce a diferit au fost povestile noastre.
Si devine obositor sa povestesti o data si inca o data "ce faci, ce muncesti, cum e acolo"...
Nu m-am adaptat la fusul orar si disper, dorm numai aiurea. Ma ia somnul pe la 7 seara. Daca ma cul, ma trezesc pe la 10-11. Apoi nu-mi mai e somn pana la 5-6 dimineata. Si n-are nici sens daca stau sa-mi traduc in ora canadiana, caci aici ma ia somnul cand in canada ar fi inca zi.
Am facut plimbari prin oras cascand ochii la locuri si oameni. Inca nu m-am obisnuit sa aud lumea pe strada vorbind romaneste. Adica mi se pare normal sa vorbesc cu tine dar tresar cand aud pe altcineva in apropiere. Apoi nu pot sa vorbesc normal... adica cu injuraturi, cum m-am obisnuit si cum ii sta bine unui adult responsabil.
Cand m-am dat jos din masina la mine la bloc, am ramas socat. Am povestit de modul profesionist in care s-a lucrat pe Victoria Park, atunci cand au schimbat tevile si au reparat drumul. Si la mama la bloc au schimbat tevile. As minti daca as spune ca stiu unde au sapat, pentru ca pamantul pus la loc acopera totul de nu se mai vede nici aleea. Aleea Copilariei e o ulita de sat. Fiindca m-am domnit in Canada si acum am nasul mare si pe sus, am strambat din acelasi nas gandindu-ma la binele ghetelor mele Nike Flight. Pe scara pute si la fiecare etaj lumea are depozitat cate ceva, de la mobila veche pana la frigidere sau masini de spalat stricate. Dar in doua zile ma reobisnuisem cu totul.
Banii zboara ca pasarica finics. In prima zi am schimbat 100 de CAD la 3.7 ron, la banca Transilvania. Jumatate de ora mai tarziu Claudia a schimbat la alta sucursala (aflata la 300 m distanta) cu 3.4 ron. Cum plm? ai fi tentat sa te intrebi... E ROMANIA, FRATE.
Mergand pe bulevard observi ca micii intreprinzatori au cam disparut si ca magazinele sunt cam asa: banca, banca, casa de pariuri, magazin alimentar, banca, casa de pariuri. La cumparaturi am fost tentat sa-mi traduc in CAD sau sa incerc sa-mi amintesc cat a costat acelasi produs acum 2 ani, si daca atunci il consideram ieftin sau scump. Pana la urma am renuntat. Ca am avut o discutie cu Veverita si sotul ei, legat de ciorapii din Canada si cei din Romania... Claudia a cumparat 20 de perechi din ciorapii nostrii preferati... si totusi: doar 87% bumbac. La procentajul asta am gasit si in Canada. Dar mai cautam. Azi avem sedinta de shopping.
Ieri am fost si la basket. Am fost degeaba. Dupa doua meciuri, am ales sa traiesc si am plecat acasa. Dupa doua ore de repaos, mi s-a pus un carcel la gamba stanga de n-am putut sa dorm cu nevasta-n pat. Asa ca m-am dus acasa la mama si m-am culcat pe la 8 jumate, in reprize si cu incapatanare, am dormit pana la 8 dimineata iar acum ma simt bine si sunt mandru de mine. Zi tu, nu e minunat? Ba da, e marfa rau.

Inchei aici prima transmisie din LaLa Land. Romania, o tara plina de romani care stiu ca e greu, nu mai suporta aceasta tara dar carora "le place aici".

Sunday 7 November 2010

Dulce et decorum est pro patria mori... in varianta Rigor mortis

AMR 7.
Azi s-a rezolvat si ultima problema pre-plecare. Dar cu ce pret, chiar, cu ce pret?
La sfarsitul lui August am hotarat sa trimitem balastul intr-un pachet, pe vapor, sa fie mai ieftin. Ca sa nu injumatatim noi toalele de firma cu care vrem sa defilam in Romania, asta parea ideea cea mai buna. Deci am intrebat in stanga si in dreapta care e cea mai buna companie... si am ales asta. I-am ales pe astia : coletero.com. Era convenabil, aveau un transport ce pleca imediat. Totul perfect. Si a plecat. ETA-ul era in 5-6 saptamani, cu livrarea la botul calului. Si au trecut 6 saptamani. Pe frontul de Vest era linsitea si pace, puteai auzi iarba crescand in ghiveci, sub lumina fluorescenta. 7 frunze... ah, nu.... 7 samtamani. Pachetul nu a ajuns. Sunam la doamna de la coletero.com. Vai, dar ei nu i s-a mai intamplat asa ceva. Din cate stie ea pachetele au fost livrate deja de 10 zile. Dar am intrebat acasa? Ca poate l-au primit intre timp. Doamna draga, suntem in 2010 unde vorbesti zilnic pe skype sau pe messenger. Nu trebuie sa dau preaviz telefonic sa vina familia la Oficiul postal din sat sa pot vorbi cu ei. Cica nu stie ce s-a intamplat, nu i s-a mai intamplat pana acum, regreta faptul ca de la primul pachet trimis cu ei am patit asa ceva, dar sa nu ma ingrijorez... n-are cum sa mearga rau, are cum sa mearga bine. Cica suna si ea pe unul din US, care are de fapt firma, iar acela va suna in romania la firma care se ocupa cu distributia pachetelor in tara. Ok. O sun pe Claudia si ii explic ce a zis doamna. Claudia n-are incredere in mine si suna si ea pe doamna. Ii explica urgenta faptului ca noi am ascuns niste imigranti ilegali in pachet si daca nu ajunge la timp, vor muri... Doamna se angajeaza sa sune chiar atunci pe Americanu. Americanu suna inapoi si se angajeaza si el sa afle ce se intampla. A doua zi suna si spune ca avorbit si a aflat ce s-a intamplat. Cica firma romana e din constanta si nu au nici o livrarea in sud-vestul tarii aka Resita. ASA, SI?! Cica asteapta sa mai aiba vreun pachet in directia aia. Apoi spune ca a vb cu omul ala si ca pachetul va ajunge in 2 saptamani. Usurati ca macar pachetul mai exista si ca v-a ajunge totusi, ne relaxam. Mai trec 2 saptamani. Si pachetul nu ajunge. Surpiza, totusi. Ma suna Doamna. Ma intreaba daca a ajuns pachetul. Si ii spun ca nu. Ca omul ala a spus ca in 2 saptamani ajunge si azi se implinesc cele doua saptamani. Doamna pare surprinsa de ce zic si imi spune ca ea credea ca Americanul i-a explicat Claudiei, si ca ea a fost de acord ca firma romana sa astepte urmatorul transport din Canada si ca aabia atunci va livra pachetul. CE MA?!!!? I-am explicat ca astia-si bat joc, iar Doamna a fost de acord si chiar a plusat spunand ca in romania inca nu e etica profesionala de aici. Deci incepe Baletul telefonic. Doamna sa sune pe American, americanul in romania, apoi sa ne sune pe noi. Dar eu o sun pe Claudia si ii povestesc iar Claudia suna pe Doamna. Dupa o discutie aprinsa aflam ca putem cere daune firmei din Romania si a parut socata ca noi o consideram pe dansa responsabila. Ca ea nu are nici o treaba, ca ea strange pachete pentru American iar acesta la trimite in Romania. NE, NE, NEH! Nu e asa simplu. Suna americanul si ne informeaza ca a vorbit cu omologul roman si ca pachetul cica ar fi fost tot timpul la Arad ca au birou si acolo, si nu la Constanta unde s-a crezut. Toata incurcatura era cauzata de o lipsa de comunicare eficace. Mda. Cica pachetul pleaca Samabata dimineata si va ajunge catre seara. Ok, informam familia sa stea pe metereze. Acum avem si un numar de telefon, de la D-na Rebeca, de la firm din Romania. Socru-miu suna la ea si afla ca aia nu stiu de nici un pachet si nu stiu de nici un pachet ce pleaca a doua zi catre Resita. Cica, cine v-a spus ca pachetul blah-blah? Nici macar noi nu stim cine e de fapt americanul sau cum il cheama, ca nu si-a dat numele. Marfa.... unde cacat e pachetul? De niciunde pachetul insa ajunge sambata seara la noi. E intact si nu i-a luat decat 9 saptamani sa ajunga.
Daca scopul meu nu e clar il dau mura-n gura. Povestesc asta ca sa le fac reclama, trimiteti pachete cu coletero.com ca sunt de incredere. Sunt o gramada de oameni care au grija ca totul sa mearga ata. Multumim frumos.

Azi am fost pana la banca sa intrebam niste chestii. Fiind in zona, ne-am calcat pe inima si am ajuns la sucursala RBC de la Ellesmere si Kennedy unde lucreaza numai maronii precum si preferatul nostru Rajkapur care in ciuda incompetentei ce-o emana, inca e acolo un an jumatate mai traziu, de cand l-am vazut prima oara... si chiar am scris pe blog de el. Nimic schimbat si am ras in gura mare cand l-am vazut. Ca de fiecare data, nu stia ce sa faca si se plimba de la un coleg la altul sa intrebe ce si cum. Chiar in fata noastra si-a intersectat calea cu o supervisora de-a lui care, stiind ce are in casa, l-a intrebat: "Are you ok?"... Iar hohotele noastre s-au auzit pe fundal ca in serialele de comedie. E clar ca nu mai venim inapoi acolo.

Mai o saptamana. Suntem excitati. N-are ce sa mearga rau, are ce sa mearga bine.

Decada

A trecut o decada de parca ar fi trecut 10 ani de zile. Ca la liceu, primii 4 ani sunt mai grei... Imi amintesc inca meclele celor doi r...