Showing posts with label revelion. Show all posts
Showing posts with label revelion. Show all posts

Tuesday 1 January 2013

Hey, 2013... sup?

Supravietuind inca unei apocalipse era oarecum normal sa vina si 2013-le dupa 2012. De precizat, subliniat si apoi bold-uit e faptul ca a fost primul Revelion in care nu am muncit. In 2009 eram de garda la Balaceanca. In 2010, 2011 si 2012 am facut tot posibilul sa ajungem acasa inainte de miezul noptii sa putem ciocni paharele de sampanie acasa. Dar totul avea un aer de "fortat" caci eram si obositi, intr-un an Revelionul picand Vineri... iar a doua zi am bagat 13 ore, iar anul trecut a picat Sambata... deci dupa 12 ore de munca. Nu ne-a luat mult sa refuzam sa mergem la Revelionul de romani caci biletul era mai scump ca un bilet catre Rai si Claudia a avut ideea nemaipomenita sa mergem la Niagara Falls ca se intampla nejte chestii acolo.
Dupa ce am vorbit acasa via internet cu familia, pe la ora saptespezecesute am purces la drum. Pe la 6 jumate eram acolo si banuiam deja ca e aglomerat caci vedeam cate masini sunt pe autostrada inspre Niagara dar adevarul e ca la fel de multi se indreptau spre Toronto. Pe Lundy's Lane, un pieton imbecil a trecut strada in fata noastra si suntem inca surprinsi ca nu l-am luat pe carici. Moronul nici nu a remarcat ce bulan a avut... paruse sa nici nu remarce ca era sa dea o masina in el, futu-i dumnezii lui de dobitoc.
Locul nostru de parcare favorit, cu preturi standard de la Primaria Cacascadei era deja plina. Dar ce noroc... vis-a-vis... unde pretul standard era de $15/zi avea superoferta: $30/zi. N-am mai labarit-o si am marcat banu sec. Fiindca nu am venit sa facem baie in cascada am mers la pizzeria Wood Oven sa mancam niste "de-ale-n" gurii. Parea sa fie cel mai dorit restaurant din Niagara Falls caci timpul de asteptare pentru o masa era de o ora jumatate. Pustiul de la intrare era probabil la primul lui job de bouncer. Claudia i-a dat numele si numarul de persoane iar el s-a dus inauntru la pustiulica-popo si ala a luat nota. E 6:45? Deci cam pe la 8 si 15. Zis si facut.
Sau nu.
Am luat-o la vale (literalmente) inspre cascada. In spatele nostru sosiile noastre mai in varsta cu 20 de ani povesteau de cum a fost Revelionul trecut asa ca m-am intors la ei si i-am intrebat unde se tine tarasenia. Cica sa-i dam inainte cu tupeu ca sigur ne impiedicam de scena. Am ajuns acolo si ne-am holbat si noi la aia ce faceau ultimile aranjamente si reglaje. Ne era foame. Greseala No.1. Mergem si mancam un saussage. Classic. Old school. Bun. Ne intoarcem din nou in public unde imi pica fisa. Booooing! E abia 7. Ce sloboz facem noi aici inca 5 ore? Afara era un decent 3 grade Celsius, plus windchill e adevarat. Suportabil. Dar totusi. Stiu ca abia am mancat dar hai inapoi inspre restaurant. Ajunsi acolo, ne-am aliniat si noi cu restul lumii ce isi astepta randul ca pe vremea lu Ceasca si am bagat o tigara. La un moment dat Claudia se duce sa vorbeasca cu mini-bouncerul iar ala ii spune: Claudia, right? Mai ai de asteptat cel putin o ora. Pai de ce? Pai sunteti multi, 8 persoane... o sa mai dureze. Ce 8 persoane, cois? Dupa ce l-a facut si pe poponar sa-si dea ochii peste cap am fost condusi la o masa. De acolo, vorba cantecului: "It took a while to get me here... So I'm gonna take my tiiiimeeee." Am comandat doua pizze si fiindca sotia si-a comandat juice eu am comandat gin. Vorba cantecului: "sipping on gin and juice... laaaid baaack!"
Bine hranaiti... energizati de un espresso, am luat-o din nou la vale. Extrem de aglomerat... chiar mai aglomerat decat vara. Intre timp parcul se umpluse si am incercat sa gasim un loc mai bun sa privim trupele de cantaciosi care oricum nu ne interesau. Au cantat Dragonette, Hedley si Nelly Furtado. La Nelly avem bilete pentru sfarsitul lui Ianuarie deci nu era stres. Pe la ora 10 si un pic ma intrebam in sinea mea cum mama ma-sii am sa rezist pana dupa 12?






Plictisisti de show-mwgashow-ul facut de Hedley ne-am retras langa balustrada ce margineste raul , langa un gard ce delimita o zona restrictionata. Acolo ne-am mai dezmoriti, am dansat pe muzica, ne-am hlizit si ne-am amuzat sa vedem valuri si valuri de imbecili destepti in cap ce vedea zona aia libera si se credeau mai inteligenti decat noi restul ce ne ingramadeam la gardulet. De partea cealalta a gardului era unu cu vesta de security probabil exasperat de inteligenta ce cobora valuri-valuri, iar el trebuia sa-i intoarca din drum. Langa noi erau doua cupluri de oameni trecuti de 50 de ani iar unul dintre ei ce semana leit cun fost coleg de munca de-al tatei a scos o sticla de sampanie si o tinea tirata in timp ce ii desfacea staniolul si sarma din bot. Toti au pufnit in ras cand au vazut ca si eu faceam acelasi lucru. O doamna ne-a intrebat unde sunt paharele iar Claudia i-a spus ca suntem numai noi doi, si e ok. Ea a spus ca ea nu vrea sa imparta germenii cu anuturajul ei. Toti am ras because everybody is a fucking comedian these days.
Am numarat in cor pana la 12 fix apoi ne-am imbratisat si din alea. Doar eu cu Claudia adica. Apoi au inceput artificiile. Prima oara au tasnit din Skylon apoi din mai 2 locatii. A durat foarte putin si a fost dezamagitor. Acum stiu cum se simt femeile cand barbatul da ca iepurasul de pasti.

Bairamul s-a spart imediat deci ne-am last dusi de valul de oameni catre masina. Ne-am oprit sa mai facem poze pe ici pe colo. Un baietas (aka un retard) a incercat sa photobomb-uie o poza de-a Claudiei dar cand a sarit in cadru i-a zburat din buzunarul de la geaca o sticla pe jos si "Oh, shit!"-ul scos de el a fost acompaniat de mistourile prietenilor lui. Un pic mai incolo era si o diva:
Am tras o pisare la Burger King apoi am mers sa luam masina. Era 2013 deja si baietii crescusera pretul la $40/zi. Avant antrepenorial, ce sa-i faci. Claudia a inceput sa se oftice ca i-a curs sampanie in poseta ei noua apoi am plecat la drum. Vorba vine am plecat.
Erau muuult prea multe masini ce incercau sa iasa din Niagara Falls catre autostrada. Am avut timp sa privim peisajul. In vreo 100 de metri s-a desfasurat dupa cum urmeaza: Pe colt, la noul restaurant Jack's, afara la o tigara doi baieti buni trageau de una bucata blonda in varianta Chicken Salad Sandwich si fiindca langa era un incalzitor din ala cu flacara deschis, ma gandesc ca painea era toasted. Blonda era deja "hammered" si ironia face ca probabil un pic mai tarziu cei doi baieti au avut grija sa fie si "nailed". YOLO!
Un pic mai incolo 3 grase, pardon- dive, inotau prin zapada catre club. Una din dive purta niste pantofi ce aratau ca niste copite de elefant, fara nici o vrajeala, si pareau extrem de inconfortabili iar ea abia reusea sa mearga. Un pic mai incolo, in sens opus mergeau niste pustoaice iar una se apleca si lua un bulgar de zapada ingetata si-si trosni prietena in spate, care nici nu se sinchisi. Deci aruncatoarea lua unul si mai mare si cu doua maini il izbi din nou in spatele amicei ei. Din nou nu fu suficient sa provoace o reactie asa ca lua unul si mai imens si o izbi din nou. WTF?!

A fost ok per total dar nu cred ca vom mai veni la bis. Eram cam obositi cand am ajuns acasa, doar fusesem plecati inca de anul trecut.
2013-le asta va fi un an dubios tare. Sunt ok si planurile pentru noul an dar as arde-o mai pragmatic si sa planuiesc din mers. Sa ne auzim cu bine.






Wednesday 6 January 2010

La Multi Ani traiasque! Hai cu douaj-zecele!

Iete si al doilea Revelion in Canada. Si totodata si al doilea Craciun. Si nimic nu seamana ca la Romania. Nu mai simti sarbatorile la fel. Inca o dovada ca spiritul Craciunului nu sta in nasterea lui Isus ci in a fi inconjurat de familie si de prieteni iubitori.
Ca si de Craciun, de revelion am lucrat cu program normal. Dar am vorbit cu gardul din schimbul de noapte buna sa vina mai repede cu juma' de ora si astfel am ajuns acasa cu ciunjpe minute inainte de miezul din pi... miezul noptii. Suficient timp deci sa desfacem sampania Crystal si desfacem butoiul de caviar rusesque. Am ciocnit, am facut urari de bine si planuri pentru noul an. am incercat sa parem excesiv de fericiti si de zambareti dar adevarul e ca eram cam obositi. Si uite-asa a trecut de parca n-a fost. Pe 1 Ianuarie seara, pe la 9, Varu Gonzales imi trimite un mesaj: "I hope u had a good time and u just got up from bed, after you got ur shit together after last night". Iar eu am raspuns: "Hey man, we are fresh outta boat immigrants, we don't celebrate any holiday in the 1st 5 years, WE WORK!" Mi-a raspuns din nou cu un dublu LOL.
Duminica, zi libera. Am iesit la cumparaturi. Ne-am echipat corespunzator pentru Poiana Brasov. A fost prima data can mi-am purtat bluza pe gat. Am iesit din masina in parcarea de la Wall Mart plin de viata si de placere copilareasca vis-a-vis de iarna canadiana. Dar peste o ora a trebuit sa mergem pe jos vreo 500 m pe viscol si -20C. Bobacul baga maini reci prin toale, pe sub toale, prin piele-pe sub piele si prin oase facandu-ne ADN sa se zgribuleasca. Daca ma duceam la o banca de sloboz, lasam depozitul sub forma de cubulete... ma intelegi, pretene?
A fost si prima data cand Claudia a condus pe zapada serioasa. Fiindca Bobacul turna zapada cu galeata baietii de la Primarie nu aparusera inca. Claudia a incercat sa faca un U-turn cand masina a inceput sa danseze murdar. Dar Dirty Dancing e filmul favorit al Claudiei si Claudia s-a redresat exemplar.
Cumparaturile. Am fost in 4 locuri. Deci a durat vreo 4 ore. Si nu din cauza de la trafic sau de la conditiile meteo. Fratii, surorile si verisorii mei canadezi stiu. De exemplu, mergi la Wall Mart. Pana ajungi acolo, pana parchezi, pana intri, pana cauti produsele, pana stai8 la coada la casierie, pana platesti, pana te duci la masina, pana iesi din parcare, pana ajungi acasa... Si uneori trebuie doar sa cumperi ceva marunt dar necesar.
Luni am facut curatenie si am gasit in sfarsit timp si vointa sa schimb 3 prize in apartament. Ca io nu sunt unul din mujistii aia ce-l deranjeaza pe superintendent cu questii neimportante. Caci Superul e un om ocupat. Mai ales asta din blocul nostru. Dar e baiat fain. Am montat si perdelele noi noute, caci alea vechi au fost Returned to Sender. Ne place ca se bunghesc meserias cu draperiile de la Aunt Lucy.
Am dezmembrat si bradul. Duminica noaptea Tigruta la trantit palanca la pamant. Noi urcasem O-brad-frumosul pe o masuta, sa nu se mai excite pisoaiele de la globuri. N-ar fi o problema daca n-as fi ancorat bradul cu 2 gantere de 10 kile. Si credeti-ma, nu e nici o placere in a fi trezit noaptea din somn, la 3 jumate, ed o gantera ce pica pe podea de la un metru inaltime. Dar daca cineva poate sa o faca aia e inginera de Tigruta aka Dennis the Menace.
Apropos de Bobac. Astia de la Weather Channel au dat drumul la iarna. Au asteptat sa treaca sarbatorile. Inca de cand ne-am mutat in acest apartament am privit cu indoiala ferestrele. Un singur rand de geamuri. eram convinsi ca batem cuie la iarna. Ba, da sa stii CA CAloriferul face fata. Noi o ardem mereu gen Copa Cabana... in bikini si fara sutiene. Fara tricou. Un tricou, doua tricoaie.
De incheiere, recenzie la Avatar. Filmul e pe paula lui. Povestea nu e noua. Ma refere la linia moralista a povestii. Dar graficul si restul e belea. Si daca e 3D e si mai pijda. Am ramas impresionat si la sfarsit am aplaudat ca la 23 August.
Transmitem salutari la toti cei care traesc visul american... in Canada.
Fratele Varahil isi da Eject.
La multi ani!

Decada

A trecut o decada de parca ar fi trecut 10 ani de zile. Ca la liceu, primii 4 ani sunt mai grei... Imi amintesc inca meclele celor doi r...