Showing posts with label emigare. Show all posts
Showing posts with label emigare. Show all posts

Wednesday 1 December 2010

Tara Minunilor: Let's get back to the ol'school

Daca data trecuta ne intorsesem la radacina gin sec, pardon- ginseng, Luni am fost LITERAL LA SCOALA VECHE aka Liceul Economic Resita. Vreme ploioasa, ca sa coloreze si mai bine tabloul (electric) tensionat si incordat mental. Ca un detinut care se intoarce la inchisoarea devenita intre timp muzeu. Dar eu nu sufar de sindromul Stockholm asa ca durerea mea de suflet era mai inghinala, la nivel metaforic. Din pacate stiam exact ce aveam sa gasesc. O calatorie in melancolic vazand doi baieti "de serviciu" la intrarea profesorilor. Fara sa vreau m-am vazut pe mine si pe "golegul meu de banga" (caruia ii dedic multa muje pentru ca s-a data poponar la fund, de nu mai stie nimeni unde salasuieste... si nu inteleg de ce, caci nu datoreaza bani niciunuia din prietenii nostrii comuni). M-am bagat in seama cu bajetii de serviciu si m-am dus la secretariat. M-am interesectat si cu Directoarea adjuncta, Ciurel Elena, fosta mea profa de chimie atomica. Am salutat-o iar ea a adulmecat trecutul sa vada in ce an s-a uscat tusul pe diploma mea. Secretara e aceasi ca acum 10 ani. Secretara e aceeasi de acum 10 ani, o grasa urata si acra. Si nici nu e batrana. "Buna, as avea nevoie sa-mi eliberati Foaia matricola." Tre'sa faci o cerere. Asta e primul contact sexual cu birocratia romaneasca dupa doi ani de zile asa ca sunt socat si privesc in gol zeci de secunde. Secretara continua sa ma priveasca bovin si inteleg ca e inca secolul 20 aici si nu exista vreo cerere-tip. "Imi puteti imprumuta un pix si o coala de hartie?" Blubber, Balena, isi lipeste buzele strans de fanoane. Cred ca se gandea daca sa-mi zica ceva sau nu, dar alege sa treaca holul in biroul celalalt si sa revina cu o coala A4 si un pix. Chimista de frunte a tarii, sau macar a Liceului Economic din Resita, a luat loc pe un scaun si rasfoieste profesional niste hartii... probabil o lucrare de doctorat in fisiunea la "caldut". Ii suna telefonul, o fi Institutul Nobel? "Cui adresez cererea?" Blubber e fericita, in sfarsit are ocazia sa-mi dea cacat. Catre CONDUCERE! N-apuc sa zic nici merci ca laureata premiului Nobel intervine in forta. Inclin sa cred ca foile alea din mana ei nu-s o lucrare de cercetare in fisiune la caldut si ca isi facea de lucru pe acolo ca sa se bage-n seama cu mine. PAI TU AI TERMINAT LA ADMINISTRATIV SI NU STII CUI I SE ADRESEAZA O CERERE? O ADRESEZI CONDUCERII. Se pare ca fosta mea profesoara de Chimie si-a amintit de mine. Nici n-avea cum sa nu isi aminteasca de un baiat asa talentat precum mois. Profesorii isi amintesc peste ani 2 tipuri de elevi, aia exceptionali si aia care sunt mereu la corigenta... asa ca mine. Afundata in scaun Blubber isi arata fanoanele, e fericita. Nu e fascinant cand esti o simpla secretara dar lucrand intre directori ajungi sa ai nasul pe sus mai mult ca ei? "Conducere e un termen destul de generic", incerc eu o explicatie a ignorantei mele. "Sunteti aici de fata, sunteti in Conducere, as fi putut sa va pun pe dumneavoastra... " Blasfemie. CUM SA MA PUI PE MINE?! CEREREA O ADRESEZI INSTITUTIEI NU PERSOANEI. Muschii fetei mi s-au contractat spasmodic de cateva ori in timp ce mi-am cantarit optiunile. Am ales sa zambesc ironic si sa nu mai explic faptul ca ea e directoare pentru ca reprezinta institutia Liceului Economic Resita si eu nu ii adresez cererea tovarase... pardon, doamnei Elena Ceause... pardon, Ciurel- ca persoana particulara. Am zambit ironic si m-am dus la bajetii de serviciu sa le folosesc fotoliul si masuta sa imi scriu cererea. Draga Conducere... ah, nu... Catre Conducerea... Am returnat Cererea si pixul si am lasat 20 RON pe birou. Balena mi-a verificat scrisul parand socata ca am reusit s-o scriu asa repede. Fara sa ma gratuleze cu o privire m-a anuntat ca sa vin Joi, dupa 12. Cum nu s-a oferit sa-mi dea chitanta pentru aia 20 ron, am ajuns la concluzia ca tre'sa plec. Cum m-a enervat destul de consistent, am povestit la toata lumea experienta. Seara, eram la biliard cu Fratele Lip si cu Mos Nicolae. Le-am povestit ce si cum si am adaugat ca dupa ce ma vad cu Foaia Matricola in mana am sa ii cer chitanta si daca face besini ii dau nepoteala lu balena. Dar Mos Nicolae ma intrerupe si imi spune sa o scuip. "Da'stii cum sa o scuipi?" Si eu si Lip ascultam atenti. "Iti strangi saliva in gura"... N-a mai apucat sa termine ca am izbucnit amandoi in ras cu lacrimi... Auzi si tu cum se scuipa: iti strangi saliva in gura.... Hahahhahahahahahahhaha! Cand am reusit sa ne potolim a reusit si el sa explice ce voia sa zica: strangi saliva in gura si te faci ca stranuti dar scuipi si apoi iti ceri scuze. Si ne-a povestit cum a scuipat el patroniii de la o bijuterie din oras care i-au vandut un inel de argint Bvlgari, ce s-a inegrit suspect, iar ei n-au vrut sa i-l schimbe, ba au chemat si "oamenii legii" ca sa-l evacueze pe Mos Nicolae ce devenise recalcitrant. Dar in Duminica urmatoare, la siesta pe bulevard, patronul si nevasta-sa au avut parte de o surpriza neplacuta... iar Mos Nicolae si-a cerut scuze. Stranutase.
Am continuat cu vizitele. Imi vine sa ma bat ca toata viata am fost baiat sociabil si acum am prea multi prieteni. N-am ajuns sa ma intalnesc cu toti si probabil nici nu am sa ajung. Imi cer scuze si vreau sa se stie ca nu am facut diferentieri. Desi sunt adeptul dictonului: "daca nu ti-am multumit inseamna ca nu meriti asta"... aici nu se aplica. Chiar nu e timp.
Scrisesem data trecuta de cum s-a schimbat (sau nu) Resita in ultimii doi ani. Sunt socat de cat de multe masini sunt. Se observa cel mai bine seara si noaptea cand le vezi parcate PESTE TOT. Aseara in Timisoara am vazut ca le parcau langa trotuar IN SENSUL GIRATORIU.!! Sunt foarte multe agentii de pariuri sportive si sucursale de banci. Am fost sa-mi fac damblaua, sa mananc plescavita. Shaorma am mancat in doua randuri de la Fast Foodul din Kaufland, si a fost decent. Pentru plescavita am mers intr-o noapte cu Fratele Martin, la chioscurile de pe langa Cinematograful Dacia. Am mers la chioscul din dreapta unde vanzatoare era urcata in picioare pe tejghea si stergea geamurile. S-a cocosat inspre gemulet si ne-a anuntat ca "nu serveste". Neputandu-mi dezlipi ochii de la papucii ei ce stateau la cativa centimetri deasupra sosurileor neacoperite am strigat si eu la ea. "Nici nu vreau nimic de aici". Ea nu m-a auzit si a strigat din nou: nu servim!" NICI NU VREAU NIMIC! Si am facut un gest ce s-a vrut elocvent catre picioarele ei ce dominau sosurile. Dar femeia avea si ironie in ea: ce vrei, sosuri? Of-of-of. Langa mine, Fratele Martin imi povestea ceva de "gropi la 2.70m". Asa ca, data urmatoare cand m-a luat foamea in oras am mers la chioscul din stanga. Fiindca aveam rendez-vous cu Muzicantii din Bremen am cumparat 3 plescavite, a patra venind ca bonus. Am vrut sa ma razgandesc cand am vazut ca piftiile era deja prajite si stateau sleite intr-un teanc pe o farfurie, evident neacoperita. Luni seara am mancat un burger la alt chiosc dar mi l-a facut in fata mea.
Un alt lucru cu care nu am mai fost obisnuit a fost sa vad lumea batand cruci in fata fiecarei biserici pe langa care trec, indiferent daca erau in masina, in tramvai sau pieton. Am fost la pomana de 40 de zile a unchiului Claudiei si am stat la masa vis-a-vis de popa. Socru-miu l-a imbiat sa bea si el ceva, totodata intrebandu-l daca e voie sa bei in Post. Fata parintelui s-a insufletit explicand ca e voie, dar sa nu exagerezi. Socru-mi a dat sa-i puna si lui niste vin dar verisoara Claudiei a precizat martial (fara sa-si dea seama) ca "parintele nu bea, ca e cu masina". L-am vazut pe parinte ca ofteaza usor si ca o lasa asa cum a picat. Dupa ceam baut eu primul pahar de vin si mi-am turnat inca unul, l-am imbiat si pe el... asa, de gust. A baut vreo doua. Cum Claudia are o matusa pocaita, ea nu a venit la pomana si au inceput discutiile cum ca cine are de fapt dreptate, folosindul si pe Parinte ca specialist. A fost interesant cum s-a aprins duhovnicul, gata sa reprezinte Biserica ortodoxa in meciul cu baptistii... cu enoriasii ascultand atenti. Saracii baptisti, n-au avut nici o sansa, parintele i-a facut vraijte, invingator prin KO- ortodoxismul.
Am fost iar la basket. De fapt chiar de 2 ori de la ultima fapta. Si am fost crescator. Inca am probleme cu conditia fizica dar basketul e ca mersul pe bicileta... fara scaun... nu se uita asa usor.
Ati vazut Barcelona- Real? Una manita. 5 boabe. Un meci superb. Real Madrid a fost umilita de maniera in care Barcelona a castigat. Pentru ca e Real Madrid si nu Real Oviedo. Exact cum am anticipat, poponarul metro-homo-sexual nu a facut niic tot meciul, la fel ca ultima data cand a incasat-o de la Barca in Finala CL. Cum comenta cineva genial pe siteul gsp.ro: 5-0? DEZAMAGITOR! Pai castigi etapa trecuta in deplasare cu 8-0 si acasa bati doar 5-0? DEZAMAGITOR.

E ciudat in Romania. Cel mai acut am simtit ca eu si Claudia nu mai suntem impreuna mereu. Ne-am obisnuit in Canada sa fim mereu unul cu altul, mai putin cat suntem la munca. Iar aici, eu am dormit cat am putut de mult acasa la mama iar ea a stat cu ai ei. Ca sa raspund la comment-ul Andreei de la articolul anterior, m-am reobisnuit aici. Dar e o reobisnuire diferita... vad situatia altfel... nu uit nici o clipa ca sunt in vacanta si ca voi pleca inapoi. Apoi aici e cam haos, si m-am obisnuit cu ceva randuieli in societate si mereu ajung sa spun "in Canada blah-blah". Nu-mi e dor tare de frunza de artar caci odata cu ea vine si munca, si e bine si sa lenevesti dar trecem si peste asta. Un lucru cert, NE ESTE DOR DE PISOAIE. Claudia a vorbit cu Eneida si cica Tigrutza s-a atasat de ea. Acest lucru nu este senzational din punctul de vedere al Tigrutzei care e foarte dragastoasa ci din punctul de vedere al Eneidei care urla de groaza cand pisicile o atingeau la picioare pe sub masa si avea mereu impresia ca matzele noastre cauta sa o zgarie. Fetitza in schimb cica accepta doar sa-i dea de mancare apoi pleaca departe de ea, iar asta ne-a umplut de mandrie caci ma-sa e doar una: eu si Claudia.
Mai e putin. E acasa si aici... dar mai sunt cateva zile si mergem acasa. Stii vorba aia "am ras, am glumit... dar acum tre'sa parasim incinta".

Friday 1 October 2010

Muf! Muf!

Scriu sub influenta negativa a finalului de meci dintre Steaua Bucale si Napolitatana Naty. Un meci cu un inceput nesperat a continuat intr-o gama foarte cunoscuta noua si s-a incheiat dezamagitor, ca de atatea ori pana acum. Cat sloboz sa fi de pruost sa ii dai un coteanu in fata lu un alt fotbalist si sa speri ca nu te vede nimeni . Cred CA KApetanos s-a gandit ca e loc, caci acum sunt doar 6 arbitri pe teren, pe cand pana acum erau doar 4. Retard!!! Deci 3-3. Asta e.
Sa revenim. Canada. Sfarsitul lui Septembrie 2010. AMR 46 de zile pana la terminarea stagiului militar si intoarcerea la familie. Ne-am mai relaxat putin in privinta asta si de cel putin 2 saptamani nu am mai cumparat nimic pentru Romania. Nu e cazul sa intelegeti ca ne-am oprit din shopping sau ceva de genul. Saptamana trecuta am fost la Dixie Mall, un Mall Outlet sa ne uitam de chestii ieftine. Eu vroiam niste maiouri si niste tricouri simple, marimea XXL... sa mi le personalizez in Ro cu Chuck Norris facts. N-am gasit. Am fost eu, Claudia, Eneida si soacra ei, mama lui Matei Corvinus. Femeile ca femeile cercetau fiecare milimetru patrat al fiecarui magazin asa ca nu a durat mult si am luat-o inainte. Si am ajuns si la Coles, libraria. Ma hotarasem sa cumpar ultima carte a lui Nelson DeMille- The Lion ce aparuse acum cateva luni si ezitasem in a da $30 pe ea. Sa nu pierd timp l-am intrebat pi baietul ashiala daca are Nelson DeMille si unde. Si ma conduce carnatul la un raft plin cu toata colectia. Scheisse bitte lachen. Doar 3 carti aveam din colectie asa ca dupa ce m-am consultat cu consoarta am cumparat 10 carti, dupa niste discounturi mici totul ajungand la vó $140. Marfa! Nu-mi pare rau. Eu am inceput sa re-re-citesc Coasta de aur iar Claudia a inceput Plum Island. Ca sa nu o mai ard in recomandari, consider pe Nelson DeMille cel mai tare autor. Si am citit vó doua trei carti in viata mea. Deci biblioteca s-a marit si trebuie sa investesc intr-un raft de la Ikea, de aplicat pe perete. Dar nu aveam graba caci ne gandeam sa ne mutam, mai aproape de romanasi sau mai aproape de Yonge St. Prima data am incercat la un lowriser, aproape de Yonge and Sheppard, pe Avondale. Un 1 bedroom. Ne duce rumunca de la office de acolo la apartament si vedem ca bate la usa si asteapta. Ei cacat! Stiam ce inseamna asta, rumunul inca locuieste in hogeac. Nu era acasa. Intram. Rumunul era roacar. Avea amplificatoare si ghitare pe jos prin livingroom. Avea si chiloti murdari pe jos pe langa canapea. Imbietor, nu? Te face sa vrei sa-ti doresti apartamentul. Ideea e ca un 1 bedroom e foarte mic. Totul e mic la el, ca la un chinez. Si voiau $1025/luna. Iar parcarea e $60. Tre sa fi nebun. Si nu suntem. Multumim politicos si plecam. In parcare Claudia se duce la primul Hyundai negru si se mira in mintea ei apoi cu voce tare in timp ce la cativa metri mai incolo, ma spargeam de ras sprijinit de masina noastra. Cica nu mergea cheia. Hahhahaha! Hai spre casa. In drum ma gandesc sa incercam la Don Mills si Sheppard. Ajungem acolo si alegem un bloc bazat pe singurul fapt ca am facut curba langa el. Ora 11 era prea devreme pentru Rental Office si nu am gasit pe nimeni. Blocul nu arata rau. Dar asta e, hai acasa. Acasa bagam niste research pe internet si gasim un bloc in alta zona, cu un 1 bedroom la $722/luna... si aveau si piscina si sauna in bloc. Interesant. Sun si o pun de o intalnire cu doamna de la office. Cica e $905/luna nu cum scrie pe site. Sa ma luati de catarg. Hai si asa, sa vedem ce si cum. Pe Vineri. Ajuns la munca mentionez fapta lu colegul meu iar el ma anunta ca zona aia e vraijte. Cica vezi negru in fata ochilor. Deci pa. Pap-pa-pa-pah! Acum la gata am ajuns la concluzia ca apartamentul ce-l avem e cam bun. Ca e spatios, ca avem si 2 dormitoare si ca mai stam pana ne permitem sa ne mutam undeva unde merita.
Saptamana trecuta managementul ne-a tras de urechi ca facem galagie noaptea de duminica 12 septembrie. Mancati-as galagia! Óm fi facut, nu zic nu. Ca noi facem galagie mereu, ca ne uitam la filme dat tare sa simtim fiori pe ceafa. Acum suntem mai atenti. Dar nu cu mult.
Duminica am mers in Dundas Square ca era un spectacol, Manifesto. Cu si despre tigani. Adica muzica ce ne place noua. Am ajuns pe la un 5 fara 20. Am parcat masina la blocul unde am lucrat si unde ungurul era de garda. L-am intrebat de sanki cum de nu e inca supervisor si el a luat-o in serios si mi-a spus ca are sanse, ori el ori Osama... dar mai degraba Osama. Claudia astepta sa i se deschida poarta la garaj sa parcheze dar moronul de ungur desi ma auzise cand i-am spus nu deschisese. Si acum eu nu intelegeam ce-i ia Claudiei atat sa parcheze masina si sa vina iar ea credea ca am probleme in a rezolva de loc de parcare. Pana la urma a iesit cineva si a intrat furis. Apoi, de mana am mers pietonal catre Dundas Square, Claudia incercand sa-si aminteasCA CAND a fost ultima data cand a mers atat de mult pe jos. In Dundas square lume de toate genurile de la jamaicani la tigani de Toronto. Si printre ei, noi si alti albi. Cand am ajuns o negresa canta pe scena muzica raggae. Nice! Io m-am uitat la lume, la hainele lor... la astea. Inca o data am fost frapat de faptul ca tiganii se imbraca prost (sau ca paula cum as spune eu). Ce ma frapeaza e ca in Romania am avut senzatia ca ei au gust la imbracaminte, dar stand inconjurat de ei, imi dau seama ca n-au nici o treaba. Blugii le stau pe incaltari cum se nimereste sa pice. Iar daca blugii sunt prea largi, ii mai baga si in sosete. Minunat. Iar blugii atarna sub cur. Normal. Fiindca era cu tigani normal ca erau si albe de mana cu tigani. Cea mai tare era o balena alba, rotunda frate. Tiganu, mai mult ca sigur jenat, mergea inaintea ei si nici n-o baga in seama in timp ce ea inota in propria-i osanza sa tina pasul. Am mai spus-o, tiganii fut orice atata timp cat are pielea alba. In fata noastra era si personajul ce-l gasesti la orice eveniment. Un taran baut care se baga in seama cu femeile. Un santierist cu privire inectosata si cu vopsea pe degete se lipea de absolut toate fetele din jurul lui incercand sa se bage in seama. Noi am plecat cand a inceput sa se dea cu pasi marunti in spate venind peste mine, ca sa aiba prim planul la doua lesbience ce se tineau de mana in stanga mea. Marfa. Mori!! Am stat cam o ora jumatate la spectacol si am plecat din cauza reparilor de Toronto ce zbierau de zor pe scena pe ritm de crunk. Hipapul a murit atunci cand a aparut crunk-ul. Am plecat si ne-am intalnit cu romanaches, care au venit la noi. Apoi a venit o noua saptamana.
Azi Claudia a avut examenul de reinnoire a licentei de securist. Toti garzii tremura de friCA CAci fara licenta nu poti lucra. Si daca nu iei examenul din cateva incercari trebuie sa faci un curs obligatoriu de 40 de ore si te costa vreo 400-500 de paramilitari. Deci nu e combinatie sa ajungi acolo. La vremea mea, in Mai am cumparat de la KGB un manual. Am dat $20 pe el ca la examen sa descopar ca l-am luat degeaba. 80% nu era in carte. Ma rog. Cu acelasi manual in brate Claudia baga din greu. Dar aseara apare Molson Paquistanezu si imi zice ca are lista cu intrebari posibile. Nu era lista cu intrebari posibile... era chiar lista cu intrebarile de la examen ce le-am avut eu. Cu viteza lu Saddam Hussein Bolt am facut copii... o fata si un baiat. Claudia a venit mai repede dupa mine la munca si a stat si a invatat cuminte pe o banca. Dimineata la 7 a avut examenul. A zis ca a mers treaba struna. Pe la 11 ma suna Molson sa afle sigur daca alea-s intrebarile ca el are de la 17:30. Molson, bro... those r the questions. Deci totul e piersicuta.
Aseara am vorbit pe mess cu unq Basil de la Esapgna. Nu stia de greva gaborimii romane si de scandarile anti-chinologice ale acestora. Si i-am spus ca ziarul Romania Libera a publicat un articol in care ziceau ca au marturii cum ca liderii sindicali au avut o intrunire cu liderii revolutionarilor din Decembrie ’89 sa faca o miscare sociala dangeroasa ca sa-l dea pe Basit jos... si acum vine punch line-ul: si sa-l instaureze pe Iliescu. Magnifique!!! Tre sa ai si talent sa vii cu asa ceva. Imi imaginez cativa insi la o masa, scenaristi de clasa mondiala, punand la calea povestea. Si unu sare: “baga si cu Iliescu, baga si cu el!” Da frate, baga si cu el. Nebunie curata. Cum am auzit pe o piesa cantata de mine mai demult, vreau sa ma uit la stirile romane ca la desene animate. Si ma uit. Tam end Gerii. Romania, tara unde ai sanse sa iei bataie de la pixeli albastrii.
Tot aseara am vorbit cu unq Basil si de istoria romanilor, caci el citeste carti de istorie spaniole si l-am intrebat cum ne vad strainii si daca ei au auzit de maretii nostrii voievozi care au schimbat cursul istoriei, cu reverberatii pe tot mapamondul. A ras adanc si a spus ca cica astia nu sunt convinsi ca suntem urmasi ai romanilor. Ma intreb de ce.
Azi, chiar inainte sa plec la munca, ma pisam si citeam ce scrie pe un bidon de Windex si am vazut ca desi pe absolut toate produsele in Canada scrie in 2 limbi, engleza si franceza... pe bidonul ala scria si in spaniola. Hahhahahhahahahahahhahahahahhahahahhahahahhahahahhaha! Adica sud-americanii sunt cleaneri? Hhahhahahahhahahahahahhaaahhahahahh! Si nu prea stiu engleza? Hahahhahahhahahahahhahahahahhahahahahhahaha. No ingles!
Hai ca ne taie MCR-u. Zircon ne-a adus ziarele Bam-bam-bam! Muncim in Canada si asta ne ocupa tot timpul.

Tuesday 24 August 2010

Ia de la Basesque!

Am revenit sa ma reprezint la toti jmekerii. Sunt Geany Mondialu!

Revin un pic la aberatii tumultoase pentru ca aseara ma uitam la televizor si am realizat ceva. E un lucru stiut si mult trambitat in intreaga lume ca americanii sunt inculti si ca nu au cunostiinte elementare de geografie. Ca habar nu au si nici nu le pasa de ce se intampla in alte parti. E adevarat. Dar eu am intrevazut si o explicatie. Aseara ma uitam la stiri. Post local din Toronto. Stiri internationale. Am schimbat canalul in secunda urmatoare. Nu-mi pasa nici cat negru sub unghie. Si stiam ca in Romania ma mai uitam la stiri sa vad ce se mai intampla prin lume. In Canada m-a schimbat in primul rand modul de viata. Viata e altfel, devii robotel caci dupa munca nu mai faci nimic, stai acasa si a doua zi o iei de la inceput. Citeam blogul lui Veve si suntem robotei. Pai cam suntem. Dar nu suntem robotei canadieni. In weekenduri am incercat sa facem cat de mult am putut. Sa iesim, sa vizitam… sa vizitam Canada… ceea ce canadienii fac foarte rar. Am intalnit torontonieni care nu au fost in viata lor la CN Tower, sau la Niagara. Unii merg foarte rar in Downtown si habar nu au daca le arati o poza de aproape a unui zgarie-nori din Financial District, habar nu au ca e din Toronto. Azi am fost pana la Canadien Tire-ul de la Leslie si Sheppard si am vazut o canoe de cumparat si am intrebat-o pe Claudia de ce dreaq nu avem si noi un hobby din asta ieftin, care iti permite sa iesi toata vara la iarba verde, lac, pescuit, inot si caiacit. Cum am scris atunci cand am fost la Tobermory, am fost fascinat de oamenii aia ce cai-caceau de la o insula la alta. Parea minunat.
E clar ca canadienii astia au o problema din fabricatie, dar asta nu inseamna ca suntem ca ei. Nu poti evita sa devii robotelul care merge la munca si vine acasa dar daca in timpul liber te poti razvrati nitel, e spre binele tau. Dar sa revin la stiri si ignoranta… Vorbeam cu mama saptamana trecuta si discutam de cate-n luna si in soare… si ea a mentionat despre inundatiile din Pakistan. N-auzisem nimic despre subiect… dar acum sincer… CUI PLM II PASA DE INUNDATIILE DIN PAKISTAN? Iti spun sincer, mie nu. Si atunci de ce m-as uita e la stiri despre inundatii in Pakistan. Bai, nu zic… difuzeaza-le ca maronii sunt direct interesati, si e plin de maro pe aici… dar asta nu inseamna ca ma uit eu. Acum ia un canadian made in Canada si spune-I ca sunt inundatii in Pakistan. E fix lucru mecanic cu mana inclestata pe carici. Plus ca in State si in Canada totul e restrans la nivel local. Televiziunea locala din Toronto e la nivelul (sau peste) televiziunile nationale in alte tari. Ei baga stiri la greu despre Toronto. Baga despre Ontario, sau despre Canada. Dar in primul rand stiri locale. Astea il intereseaza pe canadianul de rand. Altceva? Probabil shimba canalul… cum am facut eu aseara. Si atunci de unde sa stie el?
Plus ca spui de ei ca uite inca o caramida in zidul de ignoranta ce-I inconjoara. Io’s satul si de cunoscatorii din Romania care halesc ABSOLUT tot ce e la stiri si nu au baza culturala in nici un domeniu… dar sunt la curent cu mondenitatile din orice domeniu si se lanseaza in discutii care nu fac decat sa te enerveze cand detaliezi putin cu ei.

In ultimile zile am citit articolele de pe blogul lu Veve si am fost atent la comentarii. Ce am observat eu la prima mana e ca Veve e impulsionata de o frustrare reziduala legata de cineva-ul ala care i-a spus ca Canada e Land of choice.
Eu, fara nici o caterinca sau vrajeala, nu am fost surprins de Canada. Am venit aici si am gasit exact ce am crezut ca o sa gasesc. Eu am considerat cu ani buni inainte de a veni aici ca Europa e stricata, nu prea ai unde sa te duci si sa ai o sansa sa intri in societate asa usor ca in Canada. Faptul ca esti cetatean european inseamna fix-pix pentru italieni, spanioli, nemti, austrieci, francezi, etc. In Canada am ajuns ca emigrant legal, cu acte in regula, cu drept de munca si Health Card. Am venit cu un nivel avansat de cunoastere al limbii. Am venit cu dreptul de a imprumuta bani de la stat sa fac studii daca ma manca-n cur sa buchisesc inca o data. E departe de manele (lucru se pare foarte important in comunitatea romaneasca). E departe de manelari, si lucru inca valabil, Doamne-ajuta, departe de tigani. Din ce-am observat eu canadienii sunt apreciativi fata de romani. Eu zic ca e lucru mare. In Europa produsul nostru de export, catranul, ne-a facut faimosi.
Nivelul de satisfactie vis-à-vis de Canada e in functie de ce te-ai asteptat de la Canada. E important si ce te-a manat aici si de la ce ai plecat. Astea sunt platitudini deja. Toata lumea stie asta, nu?
Canada e o tara ok, mai buna ca unele si mai rea ca altele. Canadienii sunt canadieni, un rezultat al societatii lor. Romanul ii eticheteaza pe toti: neamtul e perfectionist, serios dar daca te muti in Germania cica e rece, si nu e prietenos; Englezul e alcoolist si se crede buricul pamantului, si nici lor nu le plac imigrantii, prea des confunda “roman” cu “rroman”; italianul e cam lenes judecand dupa cati romani muncesc in Italia… oare mai sunt slujbe pentru italieni?; Spania e la fel ca Italia, daca n-ar fi fost romanii in constructii… ramaneau la case de stuf; francezii te plac ca om apoi le e jena cu tine cand afla ca esti roman, caci nu reusesc sa priceapa cum poti sa fi de treaba, destepti sa fi si tigan. Singurele tari nestricate din Europa par ca sunt cele scandinavice, dar acelea depun eforturi serioase sa tina ciuma departe de ograda lor. Bai, la gata… nu e minunata Canada?
E marfa rau.
Stau de vorba cu moldovanul meu di pisti Prut. I-am spus ca maica-mea e dintr-un sat din Jud. Bot’sheni, unde esti ud pana la glezne de la apa Prutului. Si cica nu stie nimic de peste Prut, cica partea aia e sus (si imi arata cu mainile) cica e civilizatie, suntem tara europeana. Deschisese cutia Pandorei, dar n-aveam chef si am pus capacul la loc ca Dikembe Mutombo. Comisarul Moldovean a venit de vreo 2 luni la Canada si s-a bagat la securisti, dar la o companie mai mica, STASI. I-am spus sa vina la KGB dar cica aplicasesi la si la, si se lasase recrutat de STASI, caci i-au dat de lucru imediat. A mers la sigur. M-a tras de limba la greu (mi se pare mie sau vad conotatii gay in o gramada de lucruri?… cred ca internetul e de vina… “I feel violated, I thought internet was safe”…). M-a chestionat de toate chestiile asa ca eu, binevoitor, i-am facut training ca la orice nou recrut… de la Desk duties pana la Emergency procedures. Ce plm, doar e varu-miu di pisti Prut. Plus ca ma amuza cu romana lui arhaica: l-au fugarit de la companie = l-au concediat; a zburat alarma = s-a pornit alarma, etc. Plus ca are 30 de ani si e pudic… spune “pula” in soapta. Cica vrea sa se suceasca la KGB dar nu stie cum sa procedeze cu STASI, asa ca i-am dat vreo 2 sfaturi… Normal ca vrea sa schimbe barca. KGB ofera beneficii dupa 3 luni. Companiile mici iti ofera strangeri calduroase de mana si urari de viata lunga. KGB a pierdut site-ul unde lucreaza Claudia si noua companie a facut o oferta tuturor garzilor, la cererea Comitetului de locatari. Ca nu din cauza garzilor a pierdut KGB site-ul. Numai ca noua companie nu ofera beneficii. Cum nimeni nu voia sa se suceasca cu ei, au facut o contraoferta selectiva.Cica l-au sunat pe un coleg de-al Claudiei si i-au spus si CHIAR l-au convins in prima faza (l-au imbrobodit) ca “e tanar si sanatos si nu are nevoie de beneficii medicale”. Asta chiar e tupeu, nu? De borfas, din Salajeaaaan! Omu, dupa ce l-a certat ma-sa i-a sunat inapoi sa le spuna ca stai, ma… ca nu-I asa. Financiar oferta iar a fost selectiva si Claudia a ramas loiala KGB-ului din mai multe motive. Marirea de salariu propusa era insignifianta iar datorita senioritatii, oricum cerea o marire KGB-ului. Apoi, cu KGB ai senioritate si aproape un an de munca, si o vacanta de 3 saptamani aprobata. Dar si asa, ar fi acceptat o mutare daca dadeau ceva mai consistent si aprobau o vacanta de la data de pana la data de. Dar daca ei o ard cu “esti tanar si nu te imbolnavesti”… sanki, gen. Hai pa-pa-pa-pah!
Deci de la Intai a lu Septembrie e cam incert cu Claudia. Avem o vorba buna la programator si aflam maine daca are ceva pentru ea. Personal, am incredere in KGB, dar n-ai cum sa nu te gandesti. Noi ne facuseram planuri, in mai putin de 3 luni vrem sa mergem in Romania, si asta e o investitie, bai tata. Plus ca mai trebuie sa cheltuim, sa ne luam toale de firma sa facem impresie, sa ne reprezentam la smekerii din Romania, sa vada ca suntem boss la Canada.
Mie-mi place sa ma prostesc si sa vorbesc agramat a la slangul de Bucuresti, e side-effect de la prea mult hipap romanesc. Aseara prins in flagrant cu o perla, Eneida ma intrebase candid daca asa se vorbeste la Resita. Da, asa se vorbeste… adica da, asa vorbeam si cand eram la Resita. Dar numai eu. Asta a lamurit-o, caci observase ca Claudia nu vorbeste asa. Hhahahahhahahahah. Plus ca m-am cunoscut cu un superintendent roman si a doua lui intrebare a fost daca sunt din Bucuresti, ca vorbesc fara accent. “Adica nu sunt moldovean?” am intrebat eu dulceag. Nu, nu, nu… Apoi a inceput sa ma inece in sfaturi despre Canada. E fascinant cata cunoastere sade in romanii veniti de multi ani in Canada, da pe dinafara.
Ieri am fost cu masina la mecanic sa verificam uleiul, franele… chestii din astea. Un mecanic recomandat de romanaches, la care mai fusesem si altadata. In timp ce stateam in sala de asteptare si sporovaiam in dulcele grai romanaches intra si iese si intra si iese un individ ce puteai jura ca e maroniu. Deci eram convins! Si cand iese ne anunta in romaneste ca “astia-s cam banditi si sa nu reparam la ei”. Acum sincer, “pai si tu ce faci aici, atunci?” Cica el n-a stiut. Aaah. Pai noi suntem cu recomandare de la medic, speram sa nu ne arda. Ah, da? Bine pa!
Alaltaieri am fost la Fairview Mall sa luam adidasi pentru nejte persoane dragi noua. Hotarati sa beneficiem de oferta Buy one- get one half price am cautat sa facem combo in acelasi magazin. Dar aici incepe buba. Am vizitat Champs, Footlocker si Sport Chek. Am gasit la Sport Chek o pereche barbatesti si de femei am gasit marimea la copii. Io cautam marimea europeana 36 si i-am gasit, dar Claudia si tiganul de acolo incercau sa-mi explice ca numerele de copii nu sunt la fel cu cele de la femei. Am luat si o pereche de femei si am comparat, erau la fel doar ca in US numerele de femei difera de cele de copii… dar in Europa e 36. Da, dar… BA! La europeni nu le pasa daca-s de copii sau de femei, numarul e comun. E bun, da? Ei nu! Nu poti sa faci combo intre papuci de adulti si papuci de copii. Ce ma? Bine atunci, ii luam la pret integral pe astia barbatesti. Ne-am dus la Champs. Ginim o pereche adidasi de femei si pereche de barbat redusi de la $99 la $45. Gata, hai cu combo. Cica nu merge sa faci combo caci aia barbatesti au fost redusi o data, si nu se mai intampla. Sa ti-o dau la vuvuzela ca pe Targu-Ocna. Bine pa! I-am luat si asa. Ai vazut? Am fost sa luam la oferta si i-am platit integral. Sneaky canadiens.

Ieri am vazut si eu filmuletul cu perversa ca pe Targu-Ocna si m-am cacat de ras… “pai suntem golani… sau ce suntem?” L-a amintit si Mircea in emisiunea de ieri si iar m-am spart de ras. Hahahhahaahhahaha. Apoi l-am vazut pe moldovanul sincer… Apoi am dat de Geany Mondialu care a venit sa se reprezinte la smekeri… vin cu linkurile, mai jos.
Numa de bine… veniti in Canada… puteti veni pe filiera Geany Mondialu.
Va pupa doda.




Thursday 19 August 2010

Team Jacob, Bitch!

In timpul discutiilor lungi ce le-am avut cu Basil, socru-miu, inainte de plecarea in Canada s-a repetat mult ca plecam prea departe si ca in Romania va fi bine in 4-5 ani. Nu stiu pe ce se baza cand spunea asta dar o credea sincer. Io n-am crezut si am plecat cu primul tren. Nici un an mai tarziu Romanica isi dadea cu mufa de asfalt. Discursul insa nu s-a schimbat. In Romania va fi bine. Asta am auzit-o de la multi. Mama o spunea cu speranta dar altii o spuneau convinsi? Intrebandu-i pe ce se bazeaza in convingerea lor m-au perceput ca pe ala din Canada ce cauta nod in papura, ca ma ciumegesc cu Canada vs. Romania. Voiosi, s-au dus la vot in decembrie 2009 si au mai votat o data, sa nu iasa alalalt... ca nu uitasera ce facuse PSD inainte... Ce nu stiau ei (si n-am sa inteleg de ce nu au putut sa vada asta)era ca politicienii mentineau aparentele unei situatii stabile economic pana dupa alegeri. Cum spusese Videanu cateva luni mai tarziu, nici un partid nu a dorit sa se sinucida politic propavaduind apocalipsa economica in Romania. De fapt realitatea. Deci toti minteau. Problema nu e ca minteau ci ca multi romani chiar credeau.
Apoi muia Romaniei a intalnit asfaltul. Si a inceput sa doara. Specialistii din Guvern ar trebui sa scoata tara din cah. Dar cine? Vrei sa te uiti in gura lor? Ce ii face pe ei specialisti, ca eu sa ascult ce spun ei? La ce exceleaza Doamna Prim-ministru Udrea de conduce 2 ministere in acelasi timp? La ce exceleaza Basescu de da cu pumnii in case, ca Jupan Dumitrache?
Acum 3 zile socru Basil m-a anuntat din nou ca in 2-3 ani Romania isi va reveni la valori europene. "Se simte" iar ca economia isi revine... L-am contrat ca de obicei... Am ajuns sa discutam despre imprumuturi de la banci si de la uniunea europeana si ca Tara va plati zeci de ani de acum incolo cu dobanzi uriase. M-a anuntat ca nu-i pasa ce se va intampla peste 10 ani. Corect! Nimic de zis.
O zi mai tarziu Basil are o noua contra, cu Claudia. Discutau de turism in Romania. Cica vestigiile istorice din romania pot oricand concura cu vestigiile din Grecia sau Italia. Marea Neagra e cel putin la fel de frumoasa ca Marea Adriatica, Egee, etc. Muntii nostri... blah, blah... Manastirile din Moldova... etc, stiti voi mai bine decat mine.
Nimeni nu neaga ca Romania are frumuseti si locuri de vizitat. Dar e atat de romanesc sa spui ca la noi e cel mai frumos. Dar asta e din era in care cartea de istorie a romanilor era plina de momente glorioase. Si atat. Momentele de glorie ale romanilor pot fi numarate pe degetul din mijloc. Io am spus-o de multe ori, romanul are mentalitatea ca e cel mai destept si daca s-ar strofoca un pic ar conduce lumea. Norocul lumii e ca avem mentalitate fatalista, mioritica. Romania cu siguranta merita vizitata, dar sunt atatea locuri muuuuuuuuuuulllt mai frumoase, mai interesante si CULMEA, mai accesibile chiar daca traiesti in Romania. Nu e stupid sa fie mai ieftin sa mergi la mare in Grecia decat pe litoralul tau? Nu e stupid sa fie mai ieftin sa mergi la ski in Austria decat la Brasov? Caci un extraterestru ar intelege ca bazandu-te pe "ce e scump e si bun"... sa mergi la munte sau la mare in Romania e BELEA, bai tata.
Romanul e greu, el rade de toti. Rade de americanii care se cred sefii lumii. Ba, sunt ei cu gat-rosu dar USA a fost si este unul din cele mai puternice state din lume. Deci au o baza cand se umfla prosteste si se lauda. Roamnia n-a facut niciodata nimic cu adevarat notabil in istoria mondiala... si totusi... daca ne-am strofoca putin, am conduce lumea.
Mie mi-a fost jena de jena mea cand am aflat ca in 1907 J.P Morgan provoca in Statele Unite prima criza financiara intentionata. Ce scrie in cartea de istorie a romanilor ca se petrecea la 1907? Era rascoala, taranii dadeau in cap la boieri. Intelegi cu ce se ocupau prostii de americani si cu ce se ocupa romanul? Care e de fapt diferenta in timp dintre cele doua tari?
Astept cu nerabdare si totodata cu teama sa merg acasa. Cu siguranta va fi interesant. O sa incerc sa nu am discutii contradictorii cu starea de negare in care se traieste. Cred ca cea mai buna dovada ca nu gandesc la fel e ca am plecat de acolo.

Wednesday 19 May 2010

"Care cu o ttawa.. urma sa schimbe viata ta"...

Citez din clasici... Uzzi de la Mafia: "Care cu ottawa, urma sa schimbe viata ta"... Cunoscatorii stie, evident... Good times! Dar despre ce parlim?
Lucrez tare anapoda. Si a inceput sa ma deranjeze si pe mine.Era vorba sa primesc un site permanent incepand cu 25 Mai dar s-a amanat pentru 16 Iunie. In mortii ma-sii. Asa ca Toni Grecu ma trimite pe unde se poate. Acum 2 saptamani am fost la un condo aproape de Leslie si Hwy 7. A fost crima sa ajung acolo si sa ma intorc. Ca sa nu schimb autobuzul in Leslie Station am ales sa merg Nord pe Bayview St si sa schimb cu York Region Transportation la Steeles Ave... pana la Hwy 7, unde bagam pe jos pana la condo-ul cu pricina. Tin sa amintesc ca in weekendul ala a fost foarte frig, a plouat torential si chiar a nins. La acel condo am fost antrenat de o bieloruski everica (cu nasul de rigoare in dotare)... Apropos, ce se spune despre astea cu nasul mare?!? Ludmila emigrase cand era mica in Israel si apoi in Canada, in urma cu 12 ani. Dar si dupa 12 ani accentul ei rusesc musca din urechile auditorului ca piatra de polizor din piatra ponce. Din pacate si eu am o fata de bieloruski evreu caci 2 pizde proaste ne-au intrebat daca suntem frati. Eu am raspuns ca DA, e adevarat... suntem frati dar eu sunt sora iar ea e fratele. N-a ras nimeni, nu stiu... umorul meu cateodata... Niznai.
Exista un tip de femeie care ma amuza si care imi face deosebita placere sa o tachinez: femeia independenta. Femeia independenta e desteapta, descurcareata iar in discursul ei (mai pe fata sau mai pe dos) uraste barbatii. Ca sa enervezi genul acesta de femeie e teribil de simplu, cum ai spune fluggaenkdechioebolsen. Trebuie doar sa faci niste remarci de genul (my favourite) "femeile au creierul mai mic decat barbatii... e dovedit stiintific. Am fazut eu un documentar"... Ludmila are 31 de ani, e divortata si are un copil de 3 ani pe care-l creste singura. Cunoasteti tiparul? Ea nu are nevoie de barbat si cica acum traverseaza cea mai buna perioada a vietii ei. Daca tu zici... IO NU TE CRED. La munca Ludmila trateaza toti barbatii cu "honey" si femeile cu "darling"... dar calca pe cap conceptul de costumer service prin niste derapaje groaznice atunci cand se enerveaza. I-am spus ca nu e normal sa tipi la ei... iar ea s-a suparat si mi-a spus ca nu e cazul sa fiu nesimtit. ????????????????????????
Si se lauda ca ea vorbeste bielorusa, rusa, ucraineana, ebraica si engleza. Opinia mea? Useless, Useless, Useless, Useless, Useless. In America de N iti trebuie engleza, spaniola si chineza. Restul nu-s necesare.
M-am antrenat 2 zile iar a treia am fost singur, 12 ore. Saptamana urmatoare am revenit mai pi sientru, la Downtown. M-am antrenat Miercuri, Joi si Vineri pentru o prima Sambata de unul singur iar saptamana aceasta incep in forta. Trebuia sa stau aici 2 saptamani dar politica e o curva si astia vor sa-l puna pe unu de noapte in locul meu iar eu sa vin in locul lui dar eu nu accept sa lucrez de noapte. And in this scenario… I’m the expandable one. Tipul care m-a antrenat e un mosulete din Bangladesh. Numele lui e Monoj. Monoj a trois. A Trois-Rivieres. Si-a luat vacanta sa mearga in Bangladesh. De ce s-ar duce cineva in Bangladesh? ??
Deci Sambata am bagat 12 ore iar Duminica in cinstea celor 3 ani de maritis (La multi ani, Sa traim) am plecat sa vizitam Ottawa… care cu o ttawa urma sa schimbe viata ta… Romanasii fiind in Romania am mers doar noi. Am rezervat o camera la motelul Econolodge. $107... daca cineva intreaba.
Duminica la 7:15 dadeam la pedale pe ulita 401 East. Primul popas a fost o greseala. Ne-am oprit in Kingston sa mancam sanatos la tataia Mec. Si aici, fara jena, imi bag poula-n capul lu’ ala de a inventat meniul de dimieata fara posibilitatea de a comanda meniul obisnuit pana dupa pranz. Muje con sangre, boule! Ce cap ai!!! Sa mance ma-ta burgeri cu oua.
I-am dat cu chipsuri, pai ce sa faci? Chapeau, si-mi scot si palaria pentru aia care au dat cu harletul la constructia ulitei 401. Mare smekerie sa mergi kein stress cu 120 km/H in medie. Si astfel in 4 ore si un pic eram pe Wellinton St in Ottawa… care cu o ttawa urma sa schimbe viata ta…
Va dati seama CA CAND am dat cu ochii de cladirile alea cashteaux ne-am cufurit de emotie si ne-am cacat la semnal. Calauziti de gipies am continuat la vale pe strada pana la 475 Rideau St unde am parcat in spatele unei Honda Accord albe, ce avea un abtibild pe spate, in culori familiare si care zicea ceva gen : Love Romania… pentru cine nu stie, Romania e o tara din Estul Europei… undeva pe langa Rusia. Camera a fost ok mai ales dupa ce citisem review-uri naspa despre acest motel. Ce mi-a placut e ca aveam un frigider micut in camera iar ce nu mi-a placut e ca am avut frigider in camera... si am blestemat asta cam 300 de km la intoarcere caci uitasem can-urile de Cola in el… La rece… aburinde…
Baia era cam inghesuita asa ca ne-am cacat in ea de baie… get it?
Am lasat masina in parcare cu inima indoita… Honda aia alba imi dadea emotii… am tot citit eu prin ziare ca romanii sunt hoti…
Am mers pedestru… (am spus de-atatea ori pederast incat ma inCURc…). Ne-am oprit la un Mec prea busy, prea racoros si prea plin de tarani. Acum pe bune, nu prea ne-a placut Ottawa… care cu o ttawa urma sa schimbe viata ta… LA INCEPUT. Mereu o comparam cu orasul nostru natal, Toronto. Un turist chiar mi-a laudat adidasii si asta m-a umplut de mandrie … ii cumparasem in TO.
Am avut parte de vreme excelenta. Spotless sky, soare cat cuprinde dar si o briza racoritoare ca 6 cutii reci de Cola uitate in frigider. Ne-am tras in poze la Canalul Rideau apoi am coborat la vale evitand pentru moment cladirea Parlamentului. Cred ca e inutil sa precizez ca faceam poze rapid ca mitraliera Gatlling, foc continuu, foc nestins din 1771… CA COmbinatul Siderurgic Resita. Am urcat celalalt deal si am ajuns la Galeria de Arte. Bine, noi nu stiam ce e… credeam ca e vreun muzeu. N-am intrat in galeria de arte. Singura forma de arta recunoscuta de noi este manele. Dar in fata cladiri e o statuie… un paianjen. Strangand arahnofobic din cur ne-am asezat in fata ochiului maro al aparatului. De fapt paianjenul e marfa. Peste drum era si Catedrala Notre-Dame asa ca ne-am bagat putin la umbra urmati de un grup pios de romani. In apropiere era si Musee de la monnais, dar parea plictisitor asa ca am ales sa traversam parcul si sa ne cocotam in varful dealului, unde un nene din fonta scruteaza zarea. Intr-o zare e dealul Parlamentului iar vis-à-vis e provincia Quebec represente par le ville de Gatineau. Pe deal… alti frati romani dar si verisori de-ai doilea, de peste Prut.
Pe la 3 jumate ne-am apropiat de Parlament. In curte, undeva lateral sunt niste staui haioase, niste babute apparent vinovate pentru independent femeiasca a Ludmilei. Cica "women have rights"!!! Cum sa le dai drepturi cand e lucru stiut ca au creierul mai mic decat al barbatilor?...
Alt lucru stiut: Tiganii nu fac turism... dar se compenseaza cu okiosi. Si cum tiganii nu turisteaza inseamna ca OKIOSII au luat toate biletele la turul cladirii Parlamentului. Erau rafturile goale si am fost indrumati sa revenim a doua zi, cand baga marfa din nou la Gostat. Eram obositi dar voiam sa vedem si The War Museum. Am intrebat un Raspunzator si dupa explicatiile lui acel muzeu nu era departe. Mai… departe nu-i… dar noi eram rupti… Poate ca am fost obositi si fara chef sau ceva dar The War museum ne-a cam dezamagit. Nu stiu daca au dus lipsa de bani sau lipsa de idei dar e loc de mult mai bine. De ex: au tancuri asezate unul langa altul ca-n parcare la Mall. Imi venea sa chem Parking Enforcement. Cred ca ar fi aratat muarfa un décor cu nisip si niste tancuri angajate in lupta vs. Afrika Korps. Nu? Sau un décor cu zapada, Siberia gen. Sau de la debarcarea din Normandia. Chestii célèbre. Au un singur décor, din WW I, de la Pachaendale. Carnatii au limuzina AUTENTICA in care si-a purtat mustata Badia Hitler iar ei o tin intr-un colt, de parca statea in drum… si iar imi venea sa chem din nou Parking Enforcement. Pai nu se cuvenea si o figurina de ceara a Badiei, aratandu-ne cat de inalt e Kyle? (asta cu Kyle e pentru fini cunoscatori ai istoriei WW II). Nu s-ar fi tras lumea-n poza cu odiosul personaj? Eu cred ca da!
La plecare fiindca nu mai eram in stare sa ne intoarcem pederast (oops!) am luat un taxi. Iar taximetristul ne-a luat $10. Am cumparat niste salata si niste pui gata facut de la Metro din apropiere si am pus-o de-un mic festin. Cu burta plina ne-am facut siesta vreo ora si ceva. Am zis sa mergem la film dar primul cinema ales nu l-am gasit nici cu GPS-u-n mana asa ca am mers undeva mai la periferie… mai “la tara”. Aici in capitala, la tara, totul e mic… La noi in TO totul e mai mare… pana si okiosii din TO o au mai mare…
Am mers la Robin Hood. La fel ca si Herlock Sholmes filmul are o idée cu potential IMENS care nu e valorificat. Robin Hood in filmul asta zici ca e celebru pentru vorbit nu pentru tras cu arcul. Nu prea intinde coarda. Ha, asta a fost tare! Nu tu filmari spectaculoase a sagetii plecate din arc care se infige cu splash! in corpul barbatului facandu-l sa se indragosteasca fara de scapare de persoana de langa el… “Ba Marrine!” Ce? Aah, ala e altu’… Nici Marcu? My bad!
In concluzie filmul nu e ce-ar fi putut sa fie iar actorul ce l-a jucat pe King John a fost mai convingator decat oscarizatul Russell. Tot serialul “Cum am met-uit-o pe ma-ta” e mai tare. Se stie, e “Le-gen-wait for it… and I hope you’re not lactose intolerant-DARY!” .
Ne-am trezit pe la 10 iar la 11 am predat camera. Si am lasat si niste cutii de cola rece pe langa bacsis. De data aceasta prima oprire avea sa fie la Parlament, sa protestam impotriva taierii pensiilor si a salariilor bugetarilor. Jos Iliescu! Jos Iliescu!
Am parcat masina pe Rue Albert St, intr-o parcare publica, cu valet. Intre valet si Claudia a avut loc un schimb le-gen-dar de replici ca rad si acum cu lacrimi. La Parlament e cu programare iar noua ne venea randul la 12:20… adica mai aveam jumate de ora. Mi-am expus tatuajele si burta de somalez la soare si am baut cafea de la Timmy si am mancat Tim Bits. Apoi am intrat. E superb, su-PERB! E frumos-frumos! Ne-a incantat foarte tare biblioteca… unde n-am avut voie si nu stiu de ce dar n-am fost roman… si CHIAR nu am facut poze pe furis. Turul se incheie cu o visita sus in turnul pacii. Fara caterinca, asa se numeste. De-acolo ai vedere superba. Su-perba! Bi-ci-UIT! E frumos-frumos! Turul dureaza cam o ora jumate, depinde si de cat alegi sa stai in turn, acolo neavand ghid cu tine.
Inainte sa luam masina, in pur stil americanesc am bagat la ghiozdan cate un Polish Saussage de la toneta de pe strasse. Tot atunci am observat ca francezii pe langa ca sunt bronzati la subrat mai au si mania de a traduce neologismele. Astfel firma The Bay se numeste La Baie iar Hot Dog e Chien Chaud aka Caine Fierbinte. Genial! Am recuperate masina si pentru prima data de cand am venit am iesit din Canada… am fost peste rau, in Quebec, in Gatineau sa vedem Le Musee du Civilisation. Apai vericule, ASTA muzeu! Muzeul e superb, su-PERB! E frumos-frumos! Prezinta evolutia civilizatiilor pe teritoriul Canadei. De la indienii Talpa-iute la primii culegatori de blanuri de strut. Fatade de case in marime reala, camere aranjate conform epocii…etc. Claudia a avut niste emotii… Prima data a sarit parleazul sa facem poze shukare dar podeaua avea o alarma ce a inceput sa sune speriind-o pe Claudia si facandu-ma pe mine sa ma sparg de ras. Apoi 2 pusti o intreaba daca poate sa iasa pe usa asta de scrie EXIT. Scrie EXIT dar cu Emergency in fata si cu “Opening this door will cause the alarm to ring” dedesubt. Si pustii au luat-o la goana in hohotele mele. La sectiunea baleniere podeaua e neregulata iar Claudia mergand cu spatele s-a dezechilibrat si a scapat aparatul din mana care s-a infipt in podea. Snurul ramasese la incheietura mainii Claudiei cu o bucata din carcasa aparatului. Marfa, nu? Dar totul e ok si am plecat mai departe. Muzeul are si o cafenea cu terasa si un parc pe malul raului, pe maulul opus odihnnindu-se palatul Parlamentului. Nice view, man! E superb, su-PERB! E frumos-frumos!
Am plecat acasa pe la 5 si un sfert si am mai facut o escala la Wendy’s, in Kingston. Fuck McDonald’s!
Thumbs up for Hwy 401. ADEVARACIUNE!
PS: Barca a luat campionatul, Robi… ai liber la spume! Becali.. hai vinde, hai pleaca, hai mori! Du-te-n gatu ma-tii la Buzau!

Cum a fost la Ottawa? A fost superb, su-PERB! E frumos-frumos!
La multi ani Varahills. Si la mai mare!























Tuesday 27 April 2010

Botswana currency 2

Citez dintr-un clasic in viata: “Cu suisuri-coborasuri, mai greu sau mai usor… ****** se mentine, nu ma las nici daca mor.” Si… stii vorba aia, “hai cu Brancoveanu!”? Am fost mazilit, fratie. O treaba marsava, venita din interiorul cercului de incredere. NU MA ASTEPTAM! SUNT SOCAT! Am plans bacovian pana am facut intoxicatie cu plumb.
De fapt nu e o drama. Nu esti concediat ci doar te muta la un alt site. Si apoi… nu am de ce sa-mi para rau. Salariul mi-a ramas la fel, ma muta inapoi pe tura cu Claudia. Si mai scade si stresul avut.
Si nu e totul. Atunci cand se precipita treaba te mai misti si tu din lancezeala. Si uite asa am mai multe optiuni. Supereroul ar putea sa se intoarca.
Din treaba asta cu securitatea am iesit castigat cu cel putin 2 prieteni buni. Si ca veni vorba, Osama se casatoreste Lunea viitoare si suntem invitati la cununia civila. Daca va mai amintiti familia lui Osama e paquistaneza si nu suporta ungurii… pardon, indienii aka familia logodnicei lui. Osama m-a sunat acum 2 saptamani si mi-a cerut sfatul caci nu stia cum sa-si abordeze parintii. El a fost cam mamos de felul lui asa ca i-am recomandat clasicul “ du-te ZI-LE, nu intreba daca ai voie”. Acum esti barbat, poarta-te ca atare, doar e hotararea ta nu a lor. Si cica a functionat. La inceput. Ma-sa s-a sucit. Dar casatoria merge inainte caci Osama e barbat de-amu. S-a schimbat in bine baiatul asta si imi place sa cred ca a invatat vreo doua trei scheme de la mine. Micul meu padawan si-a luat zborul. (imi sterg o lacrima in coltul ochiului… maro)
Osama m-a sunat intr-o seara, saptamana trecuta, socat de faptul ca un okios a venit sa se antreneze sa-mi ia locul. Hahahhahaha, draga Osama! Viata e o curva si cand zic asta nu ma refer la viata… iar tu stii la ce ma refer. Eram curios sa vad care e procedura KGB-ului in a te instiinta. Pentru ca nu am fost mutat disciplinar sau pentru vreo eroare ci doar pentru ca Sherifa nu a mai avut incredere in mine ca supervisor. Iar KGB stie ca viata-I curva si stie ca nu ma refer la viata cand spun asta. Vicky, schedulerul m-a sunat Vineri pe la 16:30 si m-a anuntat sa nu vin Luni la lucru caci am intalnire cu seful, la head office. “Don’t go to work, come to the Head Office. Your shift is covered.” Hahahahhahahhahahahahha. Sa mori tu ca e! Dar Vicky e superbaiat si i-am spus. Hei Vicky, I kinda suspect what’s goin on. It’s cool. M-a anuntat ca déjà mi-a gasit un site, pe tura de dupa-amiaza. Perfect! Luni am vorbit cu Sefu care m-a ofertat sa ma mut la viitorul lui department dar ar fi trebuit sa lucrez pe ture, de dupa-amiaza si de noapte. Pas! Asa ca m-a mutat la alt scheduler care mi-a gasit un site nou, cu mai multi bani, dar care incepe din 25 Mai. Pana atunci sunt Harlem Globetrotter. Si fiindca noul scheduler are glume in program (ati prins-o p-asta? Scheduler… program?) azi si maine lucrez cu Claudia. Sunt padawan-ul ei. Ea e sefa. Ma rog, ea a fost sefa mereu…
Asadar, din 25 Mai as avea un site nou, cu mai multi bani, mai aproape de casa si pe tura cu Claudia. DAR… am explorat si partea cealalta si l-am activat pe Flash Gordon. Maine am un interviu pentru un post de supererou. Si acum realizez ca dupa ce mi s-a ars sursa de current de la computer chiar inainte sa plecam la munca… am nevoie de una noua maine la prima ora ca sa pot sa-mi listez resumeul. Hhhahaahhahahahaha, in mortii ei, in plm!
O ardem iarasi des cu romanasii. Magazine, mall, mechanic auto, spalatorie auto, jucam carti, rummy, canasta, monopoly, gatim si ne uitam la filme. Ca pe vremuri hehehehehhe.
Apropos de filme. Seriale. Eu si Claudia am inceput sa ne uitam la serialul “Cum am cunsocut-o pe ma-ta”. Si ne place, si nu ne mai saturam.
Vremea e placuta dar nu e “marfa rau”, ma intelegi? RomaNASIi pleaca in Ro sa fie NASI la niste prieteni d-ai lor. Cand se intorc planuim sa mergem la Tobermory, Bruce Peninsula. O a fie pijda.
Si mi-am mai amintit ceva. Ieri am fost cu Claudia la un magazin romanesc. Si pe tavan sunt niste poze cu romani imbracati in port traditional. Si nu am putut sa nu-mi exprim o parere personala: “astia arata ca pula imbracati asa!” Si cica trebuia sa vorbesc mai incet. Ma rog…
Viata merge inainte la Canada. Ieri nu-mi venea sa cred ca am implinit un an de Canada… in Octombrie 2009.
Bahtalo, amigos.

Thursday 21 January 2010

Macska

Heeii, hau z' goin?
Viata grea la Canada. Dar macar nu ninge. e o iarna potrivita pentru cei care n-au masina. Caci masina basina s-a futat. Acum s-a reparat... dar reparatiile sunt pe bani. Anyway manca-vas, viata merge inainte. Inapoi nu poti sa mergi ca vin altii din urma si te imping inainte.
Mi-au schimbat tura. Acum sunt "portar la o clădire, “superintendent”, de fapt" pe tura de dimineata. Din pacate acum avem o noua problema, caci Claudia e pe tura de dupa-masa si ne vedem cand ne auzim, si invers.
Macska. Am un coleg ungur. El e mai prost de felul lui dar unq Jan nu crede asta in ruptul capului: " Du-te ba d-acilea... ungur prost?!! IMPOSIBIL!" Ungurul, hai sa-l numim Ülosh, m-a intrebat daca imi plac cainii. Eu i-am raspun ca I have two cats. CATS? MACSKA?! hahahhahahahhahahahahhahahhahhahahhahah Da koa'yeah, macska! Bai da uei, se pronunta moci-co. Haahhahahhaah, ghici cum apelez acum putele? Your macska is sooo wet! Uhhh, ja ja ja, du bist Vesuvius! Cunoscatorii stie...
Interesant pe tura de dimi'. Nasol e ca ma trezesc la 5. La ora aia in autobus suntem noi, philipinezele si santieristii. Dar it's all good. Sa vezi ce doarme lumea in cur, pe scaun.
Am sa fiu brief caci time is money. Sper ca ati vazut Avatar. Si sper ca v-a placut. Am vazut si Herlock Sholmes... care m-a dezamagit. Cam slabut... mi s-a parut interesanta ideea... dar n-a fost sa fie. Impreuna cu Claudia am devorat Californication, serialul cu David Duchovny. Primele doua sezoane au fost prea scurte, dar acum a cazut de pe net pe hard sezonul 3.
Hai cu niste poze in tonul povestii:




Thursday 24 December 2009

Craciun Merrycit!

Mi-am luat ear muffs. Pe etiquetta scrie ca-ti protejeaza urechile de ger si de manele. Mi-am luat de culoare maro sa se asorteze cu ochiul meu. Buna jmekerie ear muffs-urile astea, sigur ala de le-a inventat era dependent de gel de par, la fel ca mine. Tot pe etiquetta scrie ca rezista chiar si la -7C in fata cladirii Guvernului. Mie mi se pare de-a dreptul ingrijorator daca Mircea Badea a ajuns sa se puna la mintea politicienilor. He-he-he. Mi-as dori sa vad o lupta intre Mircea si Chuck Norris. Poate si Hrusca aka Guitar Hero. Apropos de Guvern... Ministrul Mihai Seitan... seitan = dracul in turca si alte limbi de pe zona...
Aici la Canada e mereu -7C si asta ma face sa ma gandesc ca vara e pe sfarsite. Fiindca se apropie Craciunul, locatarii ne fuck cadouri. Am primit deja o cravata japoneza precedata de un tur de cap, o statie de autobuz dotata cu tot cu boxe JBL, un inel de campion judetean LA BAsket, pe judetul Dolj precum si un SUV de la BUICK... dar pe care a trebuit sa-l refuz caci nu avem decat un loc de parcare si acolo tinem Hyundai-ul. Claudia zice sa-l parcam in statia de autobuz dar n-am incredere in soferii de TTC si mi-e ca-l zgarie.
Weekendul trecut am facut si noi niste vizite sa dovedim la lume ca mai traim si noi. Ashea, in spiritul Craciunului. Si apropos de acest spirit am ajuns azi la munca si Popo-Sef avea pe cap o caciulita de Mos, in culori dinamoviste. U have 2 wear da hat, imi spune Popo-Sef. Bagati-o in cur, pretene. Eu imi cumpar earmuffs sa-mi protejez freza si tu vrei sa port cașcheta dinamovista? Si apoi, orice fel de caciula imi accentueaza fata mea de prost. Popo-Sef pleaca dar vin serifele de la Management. Cica "un' ti-e sapca?", gen... Niznai! Habar n-am. Ele dezamagite: Oh, but where is the hat? Did Popo-Sef took it with him? Nu bagami-as "sari, in portugheza"... caciulita e aici DAR NU VREAU SA O PORT! Au inceput sa rada si au apreciat sinceritatea mea. Ca sa le arat ca-s baiat bun ce face compromisuri m-am oferit sa port earmuffs-urile... La plecare au impartit Happy Holydays-uri sincere si nu au dat nici un cacat de prima la bravii osteni ce scruteaza zarea de pe meterezele patriei. Muje con sangre!
Ronaldinha vine si ma anunta CA CAssius Clay, ochiosul, s-a cacat la veceu si pute pe tot holul de lesina locatarii. Cica sa-i transmit sa se cace la WC-ul de la etaj. Cassius Clay e un sfert ochios, arata ca Yao Ming, e musulman si e nascut in... in... in... Afganistan. Sa mor daca va mint. Apropos de cacastoare. Osama Akbar s-a ascuns azi in dulap cand a venit Serifa. Cica Serifa a mare a intrat peste el in veceu in timp ce se caca. Si Osama e atat de simtit si de rusinos ca Ronaldinha a crezut despre el ca e gay. Deci, dupa cum ziceam, s-a ascuns in dulap. Apoi a iesit din dulap... get it?... a iesit din dulap? Ronaldinha a intervenit in povestire si a intrebat: did she see ur pee-pee? Osama s-a astupat: WHAAAT?!!? NOOO!!! Dar Ronaldinha a filosofat in continuare: Serifei ii trebuie una sanatoasa sa nu mai fie atat de acra si am vedea-o zambind in jurul capului ca Iliescu in campanie electorala...
Cassius Clay vine si se aseaza langa mine. Tare retard e ochiosul asta. Si mai e si puturos. M-a intrebat daca m-am casatorit din dragoste sau daca am avut o casatorie aranjata. Deci i-am povestit drama vietii mele, cum familia mea si familia Claudiei au negociat casatoria noastra inca de cand eram copii pentru a aduce pacea intre triburile noastre si cum familia mea a platit o suma insemnata de bani, in aur, pentru a cumpara fata. Apoi el a vrut sa afle mai multe despre Romania si i-am povestit despre singurele noastre 3 orase ce le avem si restul de ferme si pamant salbatic. Imi sunt dragi strainii ce vor sa afle mai multe despe tara mea natala.
Anyway manca'as, CRACIUN MERRYCIT LA TOTI EVRIBAZII DIN ZA SALA. NUMA' DE BINE!

Thursday 10 December 2009

Un floc. Ne-a ciuruit...

Si uite-asa s-a scris istoria. Popeye Marinarul le-a tras-o fara unguent la 49% din romani. Dar bucile relaxate caci mai sunt 5 ani de zile de trait bine. Din punctul meu de vedere discutia e incheiata. Eu nu stiu sa pierd si ma oftic rau. Mi s-a indicat de roamnii din tara sa stau pe paula mea si sa nu-mi mai dau cu parerea despre ce nu cunsoc. DA, AURELIAN... DE TINE VORBESC. M-A DURUT CE MI-AI ZIS. TE-AM CONSIDERAT PRIETEN. DE ACUM NU MAI ESTI PRIETENUL MEU, DOAR EU SUNT PRIETENUL TAU.
Cu alegerile astea s-a mai demonstrat INCA O DATA un lucru: viata e curva, te culci presedinte si te trezesti si mai prostanaque.
Hai sa revenim la ce ma pricep, cica. Poponari, Canada...
Cum deja m-am m-am obisnuit la munca am mereu colegi noi. Noi nouti, scosi din cutie. Sau din container. Unu' e aphrikan din Burundi, crescut in Mozambique si apoi trait in Franta. Fiindca franceza lui e fara cusur, a ales fara ezitare... Toronto. Cica nu suporta cum vorbesc chebecii franceza. Punctul lui forte e ca se pricepe la fotbal. S-a bucurat atat de tare cand a vazut CA CUnosc mai mult fotbal decat el incat mi-ar fi dat o frunte-n burique , de emotie. Punctele lui slabe sunt ca e negru si pute. Vorbesc serios... e negru. In prima lui zi de antrenament lua tot in zeflemea. A doua zi mi-a spus ca respecta mai mult ceea ce fuck, caci si-a dat seama ca nu-i asa usor. Celalalt nou e peloponez. Poponarul-Sef zice ca el e AMAZING! Nu stiu ce vrea sa insemne asta dar nici nu-mi pasa... nu prea ma intalnesc cu peloponezul. Cel mai vechi dintre cei noi e un iranian de origine covor-persana. e baiat fain si mi-a explicat multe chestii despre Canada, taxe lease-uri si mortgage.
el e part time, si din cauza ca e part time raman 2 zile gaura unde vin niste baieti temporari. Baieti unu si unu. Unul dintre ei e ochios. Numele lui? elijah Muhamad Ali. FARA VRAJEALA. FARA CATERINCA. Fiind un fin cunoscator al diplomatiei l-am intrebat pe ocolite: Cum de numele tau e Muhamad Ali? I'm half chinese. Deci maica-ta e chinezoaica? No, she's half chinese. Pai asta inseamna ca esti un sfert chinez, boule. Oh, yeah... you're right. Sper ca din sfertul ala chinezesc ai mostenit si poula mica, nu numai ochii tai de pejte.
Altul e Abdulah. Asta e asa de profesionist ca-ti vine sa-i futi una. Cand vorbeste la radio foloseste numai coduri. De-al naibii ii raspund numai Yep! si Oki-Doke.
Ronaldinha, femeia de servici brazilianca nu-l suporta pe abdulah. ea nu prea suporta pe nimeni. Flash Gordon a demisionat dar nu inainte de a invata-o pe Cleanera cariocas sa spuna in romaneste "pula mica". Extrapoland i-am povestit despre celebra melodie braziliana care are refrenul Pula-Pula-Pula! Fara sa-i clicaie ceva in minte a inceput sa-mi povesteasca cum ca in timpul Carnavalului de la Rio TOTI topaie si striga PULA! PULA!PULA! Caci in portugheza pula inseamna Sari! Pula mica, pula mica...
Sambata m-am spart de ras cu Angyal Aztecul. Stateam de vorba cu el cand un locatar a intervenit in discutie despre un teanc de reviste Men's Health de pe carutul cleanerului. Angyal a inceput sa se balbaie in engleza lui nesigura. Am crezut ca are impresia ca locatarul il acuza ca a furat revistele. Dar nu era cazul si pana la urma au inceput sa discute despre reviste, sala, programe de sala, etc. Cand locatarul a plecat, cu binecunoscuta mea diplomatie l-am intrebat pe aztec: you like dudes, huh? Socat Angyal incepuse sa se sufoce in explicatii. WHAT? NO! WHY... WHY DO YOU SAY THAT? Pentru ca mi-a spus Flash Gordon. Relaxeaza-te. Mi-a spus demult ca joci la adversari, adica la Dinamo BuCUResti. A parut usurat ca nu mai trebuie sa minta. Mi-a spus ca se balbaise mai devreme caci pentru el, acel locatar arata HOT. Si niciodata nu i se adresase iar acum il luase prin surprindere. Si m-a rugat sa nu spun la nimeni, caci nu vrea ca lumea sa afle. Astfel poate sa Check the birdies. CE? The birdies, the guys.... HAHAHAHHAHAHHAHAHAAHHAHAHA!
Ce dobitoque e Abdulah, verisoareeeee! I-am dat o cheie sa lege un lant lung si greu, lant de aur, cu cruce. Si dau sa merg cu el sa-l ajut caci stiu ca nu poti sa-l legi singur. Dar el e Chuck Abdulah Norris. El face singur. L-am privit pe camera de supraveghere vreo cinjpe minute apoi m-am dus sa-l ajut. Auzi ce-mi spune: Thank you, you can't do it alone. Serios? Dobitoque.
In timp ce scriu vine un ochios sa livreze pizza. In timp ce sun locatarul sa-l anunt observ ca ochiosul are maneca plina de muci. A venit iarna, nu? Pofta buna.
Un locatar indian si cu nevasta-sa, o ochioasa maruntica si uratica se opresc in fata mea. ei au pe la 50 de ani si sunt foarte de treaba. el imi spune: Paul, you should go and see that Ninja Assassin movie. It's fun if you like martial arts. But there's a lot of blood. Apoi arata inspre nevasta-sa. Her people are sooo violent. If my people would've made a Ninja Assassin movie, everybody would be singing... Hahahhahahahha. O floare si doi ninja.
PS. La multi ani lu Pilu de la Italia. O Corona mehicana in cinstea ta.

Tuesday 24 November 2009

Hau 'z goin?

See you later, alligator! In a while, crocodile!
Acalmie, pace si armonie. Trec saptamanile repede-repejor. Dar doar rutina, nimic altceva. Parca si la munca e mai usor dar sa nu cobim. Tipii astia noi au inceput sa invete si acum imi pot lua si eu pauze. Am doi pustani ca patrule. Unul e Osama, un pachistanez ce poti jura ca e hispanic sau poate arab, asa un pic. Am aflat despre el ca nu prea are ce sa manance. Si nu in genul ca a uitat sa-si aduc sandwich-ul. Asteapta ziua de salariu ca pe ziua de salariu, daca ma intelegi. Pana la urma a inceput sa vorbeasca si mi-a spus ca locuieste la un prieten caci prietena lui pe care o iubeste la maxim e indianca. Si cum parintii lui sunt paqui, nu o accepta dom'le in clan. Si el a ales varianta romantica si a plecat de acasa pentru a fi cu dragostea lui. Huh, O floare si doi saci de ingarasamant... Bollywood? Cu foamea in glanda a ciordit o banana de la cleaneri si lea golit o sticla de suc. Osama are 21 de ani si e videogame designer. Dar n-are sanse sa se angajaeze in domeniu. Inca.
Celalalt pustan are 22 de ani, e mic, fara gat si cu capul mare. Si are o fata de Carlos de nu-ti vine sa crezi. Ghici cum il cheama: Carlos Sacalul. E peruan. Are o atitudine de licean si o mentalitate de Ciac Noris. el e part-time, in weekend, caci merge la scoala de electricieni. E foarte receptiv la umorul meu dar reversul este ca rade prea zgomotos si a trebuit sa-l mint ca a primit Supervisorul o reclamatie cum ca noi doi glumim prea mult si ne hlizim toata ziua. Cu voce grava i-am spus: Told ya, you laugh too god damn loud! In rest, e sacul meu de box/ ironii. De exemplu: a avut o forma subtire de H1N1. Asa ca din cand in cand il mai intreb: So, you had AIDS?... Si el se ataca instantaneu: O yeah, very funny! AIDS, o yeah! Apoi a trebuit sa scrie un raport despre o ochioasa ce a vomitat in lift. Si ma intreba pe mine cum se scrie asta, sau aia. L-am privit cu duiosie si i-am soptit: It was soooooo boring in school for ya, huh? OHHH SHUT UP! Heehehhee, victima mea.
Claudia s-a angajat si ea la KGB. Consierge aka portar aka superintendent. Azi e prima ei zi de lucru singura. Castiga la fel ca mine cu acelasi numar de ore si asta ne mai da liniste. Din pacate in clipa asta n-am avut nici $100 sa trimitem lu Catelusu Tandru pebtru biletul de intrare la Cea Mai Importanta Zi din Viata Lui. CASA DE PIATRA SI MULTA FERICIRE! Promit ca dau o bere cand vin acasa. Am sa iau un six-pack de Corona cu mine, cu dedicatie.
******************************************************************
E Luni. Din nou pe metereze. Security Officer Christobal a fost trimis cu vaca , caci nu si-a facut datoria cand era expres sa si-o faca. Un locatar mai cu durere de carici a luat de pe usa o notificare si a scris pe ea mascari despre Property Managera si a pus-o in avizierul de pe Front Desk. Iar dragul de Christobal nu numai ca nu l-a impiedicat pe Mr. Missile, dar a si lasat foaia acolo pana dimineata cand a venit Supervisorul. Ca sa intelegeti cine e Mr. Missile, pavilioanele spre baiatul. Vine Vineri la mine si-mi cere 2 plicuri. Intr-unul pune ceva mic impachetat in hartie de ziar apoi scrie un nume. Pe celalat isi scrie doar numele lui si ma anunta ca persoana care va lua plicul cu numarul 1 va lasa niste bani in plicul numarul 2. Simplu, nu? Iti dai seama ca nu era treaba mea si nu am pipait prin hartie sa simt cele cateva grame de ciocolata, nu? Ciocolata... stii ciocolata. Cand a venit tipul si a intrebat de Mr. Missile, sa-l ia cu lesin cand a vazut care era mersul. S-a codit el ca bagaboantele cand le pui mana pe cur dar a lasat banii in plic si si-a luat plicul. Oare ce-o fi fost in plicul ala???
Si uite asa lucrez si Lunea. fac overtime. Sau fuck overtime? Ai zice ca e de bine dar am mai lucrat overtime si nu s-a reflectat pe fluturasul de salariu. Azi am fucksuit fluturasele la HQ, la Lubyanka, sa faca RECTificarea pentr cu lumea se phute-n coor la bani.
Supervisorul, Freddy Kruger Mercuristul o arde la modul dublu standard. Daca gresim ceva, ne da cacat. Daca el greseste, sta si zabeste idiot ca boul langa vaca ce naste. Sambata noaptea luase un mop si o galeata plina cu apa sa stearga voma unei domnisoare de la petrecere. Numai ca dragul de el, a scapat galeata din mana in mijlocul holului principal, chiar langa Front Desk. Ah, si cat covorul e p-acolo. Apa s-a uscat pana la urma dar a lasat o pata imensa pe covor. Si acum rade imbecil cand vine vorba de asta.
Cu Angyal, aztecul fagot( unul din cleaneri) am glume de genul Mama melo si Mama me la verga. Dar nu e funny pentru mine caci pentru el suna bine sa zica sugemi-o sau sa-i propun eu asta. Ccacat. Altadata stateam de vorba cu SuperIntendentul si ii suna telefonul. Si el spune "Hold on, it's Francisco." si apoi cu voce dragalasa raspunde la apel: "Hi, baby!" Abia m-am abtinut sa nu erup in rasete. Asta e, lucrez in conditii grele.
Claudia a inceput si ea munca. A intrat si in paine... faina, drojdie, apa, sare...
A primit un site bun si speram fara bataie multa de cap. Programul ni se suprapune aproape perfect. Si ea are tot 44 de has pe saptamana. Facem banu sa curga, Gyeah!
Aia de la RBC au sa lesine de frica atunci cand o sa vada ca incepem sa platim din gaurile de pe Visa. Am tot balanganit ca... pendula intre a cumpara o antena de Bvulgari sau a ne baga din nou pe combinoasa cu Rogers. Am testato antena dar nu stim bulgareste si cred ca ii mai dam o sansa lu Ragers.
Ca fin observator al vietii de imigrant in Canada am observat indieni sau/si paquistanezi incaltati in sandale desi afara e aproape iarna. M-am mirat la primul, la al doilea, la al treilea... dar apoi m-am dumirit. Astia probabil au umblat in sandale sau desculti toata viata lor . Probabil o pereche de adidasi ii jeneaza groaznic... ca si cum am purta noi manusi tot timpul. Si mi-a mai fost confirmat faptul ca pachistanezii nu respecta femeile si ma gandesc ca isi ies din minti cand vad atatea pijde emancipate si tari in gura, aici in matriarhatul asta canadez.
Deci Rutina. Si sa stii ca e bine asa. Aveam nevoie de putina liniste. Din pacate muncim si de Craciun si de Revelion. Si in tura de dupa-amiaza. Dar asta e. Trebuie sa aflu daca suntem platiti extra pentru ca performam de sarbatori. Varahils s-au sedintat si au hotarat ca iarna asta ne punem pe treaba.
PS:
Recomand filmul Inglorious Basterds. Tarantino e la maxim! E belea faza cu colonelul Landa si "italienii". Muarfa, buai!

Saturday 7 November 2009

It's O-Gay! And that's a BIG no-no!

Vreau bani ca fara bani nu-i jmekerie deloc...
Ceva imi framanta aluatul de ceva timp. Articolasul din ziar despre blogu' meu a iscat niscaiva discutii despre idealul meu in viata. Oare asta a fost visul meu, sa ajung superintendent aka portar? Ironia fina ca glasspapier-ul a celor ce au insinuat asta imi excita glanda injuratoare si ma face sa emit urari de sarbatori pe linia lor materna. Da' io's baiat bun, in plm, si nu vorbesc urat. Lumea citeste blogul si are impresia cum ca eu as fi vreun tip extraordinar si se intreaba de ce sunt doar superintendent aka portar... caci eu pot mai mult.... ????????????????????
Eu sunt un tip normal (defineste, te rog, normalul...), nu am un resumeu impresionant si nici aptitudini deosebite de a produce bani. Inca.
Eu si Claudia am venit in Canada sa o luam de la zero si chiar am pornit de la zero. "Am dat Restart... doua valize's tot ce am"... De un an de zile construim pentru viitor. Daca vreau sa caut, pot gasi scuze destule pentru nereusitele noastre. Dar pana una alta Criza exista si se simte. Oricum, parca e mai dulce criza asta canadeza decat cea rumuna.
Am mai spus-o, pe blog nu scriu pentru cei ce sunt in Canada de mai mult timp decat mine. eu nu am ce sa le spun si ce sa-i invat pe ei. Eu ii invit sa ma corecteze daca gresesc si sa ma completeze daca nu sunt suficient. Dar nu-mi dati sfaturi de pe pozitie de superioritate, ca nu halesc. Mama m-a facut destept nevoie-mare si cunosc totul, Absolut Totul... mai putin ceea ce nu cunosc.
Revin la... saracie. Saracie? Nici in Romania nu aveam mare lucru. Aveam in schimb, un viitor incert. Si aici e viitorul incert... dar parca nu am frica de el. Ma intelegi, coane? O fi inteles lumea gresit?! Crede ca eu am venit sa fac cariera ? Am venit sa muncesc, sa fac bani si sa traiesc bine... cat de bine e loc.
(Mint!... de fapt realitatea e alta... vreau sa fiu presedintele Canadei). Nu am preferinte reale asupra a ce vreau sa muncesc dar am ales sa fiu Consierge pe $10/luna decat sa pun gresie pe $10/luna. Sa trag din greu in ideea ca dupa ce termin ucenicia imi deschid vreo companie unde sa-mi fiu principalul angajat? Nu mi-e frica de munca dar nici masochismul nu e in planurile mele. Constient de alegerile mele va rog frumos sa nu o ardeti cu mine ca si cum nu vreau sa dorm asa cum mi-am asternut.
Ce faci? Nu te mai bagi la guverne? Revin la mondenitati varahilo-toronteze. Ziua de plata nu s-a bunghit cu ziua de plata a chiriei si a trebuit sa facem o ghidusie, sa nu fim rai platnici. Dar am ramas lefteri pana la ziua de salariu. Dar e bine, nu? Caci banii n-aduc fericirea.
Bai, la munca lumea se phute-n cur. Si-asta pe bune, caci e plin de poponari. Supervisorul e genul clasic, de primitor, cu gesturi, voce si mers specifice rasei lor. Apoi mai e unul, un batran de 63 de ani. Asta numa-n dublu sens vorbeste... sau poate-s io paranoique. E din a treia generatie de ucrainieni si numele lui e Mircea Lucescu. Auzi discutie intre fagoti: Supervisorul: "As vrea sa am copii, sunt sigur ca as fi un parinte bun." Lucescu: "Pai stii ca se poate. Te duci la o clinica de fertilitate, iti versi copii intr-o galeata... iar de acolo stiu aia ce sa faca... embrioane, questii..." Supervisorul: " Eh, nu e chiar asa usor..." Eu urlam in tacere la Luna, cu fata catre Mecca. Lucescu e baiat de treaba dar e solicitant sa discuti cu el. Noroc ca ma pricep la jocuri de cuvinte si eschivez orice duma. Problema este ca io's antrenat o viata in escadroane de heterosexuali iar glumele cu "That's gay!" sunt Felu-ntai la masa noastra si imi vine greu sa sed bland si sa nu scot porumbei pe gura. A mai fost o faza si cu Supervisorul, Administratora si o locatara cand discutau cat de Hot! e locatarul ala ce are un caine ca Scooby-Doo. That's gay! In puii mei!
Luni mi-am varat capul meu imens sub masina sa vad pe unde plange. Nu pare grav si am sa incerc o schema batraneasca cu sarma si ingeniozitate. Claudia tot ma bate la cap sa scriu despre strazile Torontoului... frumoase ... fara gropi dar cu canale in mijlocul strazii. Capacul e sub nivelul asfaltului si e mai a dreaq decat o groapa. Chiar in mijlocul strazii. Oh, si ce muzica divina se aude cand roata se infige in groapa... "Cu groata-n roapa"...
Claudia nu mai lucreaza la "una dintre cele mai renumite companii din Toronto" si isi cauta de munca din nou. Am mers la 2 agentii de recrutare si i-am spus ca n-ar fi o idee rea sa isi ia si licenta de Security Guard. Astfel am mers si acolo. Dar ce sa vezi!!! Trebuie sa aduci o poza tip pasaport, dar ea trebuie semnata de un garantor. Caci nu este suficient, draga, sa ai doua acte cu poza, diferite, ca sa dovedesti cine esti. Cum dovedesti oriunde in lume cine esti? Arati un act de identitate cu poza, nu? Pe baza asta iesi si intri dint orice tara. Scoti bani de la banca. Etcetera! Dar daca ai doua asemenea acte la tine, poti dovedi ca tu esti persoana respectiva dar nu poti dovedi ca poza cu mecla ta e a ta. Wait, WHAT?!!
Si ai un formular ce trebuie completat de un garantor din lista de mai jos: Policemen, Justice of the Peace, Mayor, Family Doctor, Veterinary, Chiropractor, Priest, etc... Bai, esti nebun? CHIROPRACTOR?!! De ce nu proctolog? Dar am discutat asta cu Lucescu Fagotul si am ajuns la concluzia ca proctologul nu te stie bine la fata, el te vede din alt unghi... unul obtuz. And that's gay! Si cum sloboz sa nu te enervezi cand acum 3 luni am fost acolo si a fost suficient ca ala de la gayseu (ghiseu) sa compare poza-mecla-acte de identitate, ca sa vada adevarul. Dar cred ca de la cazul ala celebru cu africanca ce a plecat 3 luni in tara natala, a venit cu botu schimbat de n-au recunoscut-o la vama cu pasaportu-n mana. Si totusi era ea. Deci nu se mai risca baietii, luama-r de mana sa ma treaca strada... la sectia de politie de vis-a-vis unde aflam ca ei nuuuu, ca nuuuuu... si ne trimit la etajul 2 al cladirii din colt, unde e un Tim Horton's la parter. Cica acolo e un J.P. Habar n-aveam ce e ala un J.P. dar am urcat la respectul etaj unde gasim... un tribunal. Lumea facea coada ca la aeroport, in fata detectorului de metale, golindu-si buzunarele. Un cioban in fata noastra nu parea sa inteleaga de ce politistii nu considera normal ca el sa intre cu o brisca in tribunal. Apoi vin eu la rand, un alt meltean. Extrag maruntisurile din buzunare si scot... un surub cu piulita, nichelat- uuuuh-SHINYYYY!, care cand invarti piuliota cu forta, face Zvaaaarrrr! Il pun in tavita si il atentionez pe politaiul okios: Don't ask me WHY i have this on me! Ochiosu' a zambit mucalit si mi-a aratat unde zace dezideratul Gei-Pi. Adica Giastis of za Pis. Adica o ochioasa ce ne-a intampinat zambareata si care sa innourat la fata cand a aflat ce vrem. Evident ea nu se ocupa cu asa ceva iar politaii mint. Nu aici trebuie sa venim ci trebuie sa mergem la... si cauta in lista. Dar n-o las sa termine si ii arat. Justice of the Peace, adica AICI. Si ea ca NU, si noi ca DA. Si nu, si da, si nu si da, si da-te-n mortii ma-tii! Am plecat in spume. Cum proctologul nu ne cunoaste fata, am decis sa mergem la celalalt doctor familiar nou, doctorul de familie. Si uite-asa dai din draq in tac-su. La medic astepti pentru orice cacat cel putin o ora, caci totul e pe baza de programare. Are sens? Mujistul faca programari din sfert in sfert de ora si bine-nteles ramane mereu in urma. Programarea e vrajeala. E ultimul venit-ultimul servit. Si ni s-a pus pe secs de figurile lu' Dr. Casa, asta. Am auzit noi ca e cam dubios dar am ajuns la concluzia ca e cam dubios. Emana o siguranta de sine specifica laboratoarelor SS. Din pacate cica te costa $40 de bucata de capatana de om sa muti dosarul la alt doctor. Deci nu ne grabim.
Doctorul a fost incantat sa ne ajute in probleme, dupa ce Claudia s-a certat juma' de ceas cu receptionera romanca, la telefon. Ieri am bagat aplicatia si am fugit goana, sa nu platim mai mult de juma' de ora la parcare. te usuca astia de bani cu parcarile, pupa-i mama de afaceristi.
Nu ne cacam de foame dar ne manca in cur de un televizor. Patruj-ase de inci. De la Samsung, lovite-as. Am fost la Best Buy si am plicat pentru un credit card de la ei. Am fost aprobat pentru $1000, cu mentiunea ca e fara dobanda daca platesti integral in mai putin de un an. Si cred ca nu e obligatoriu sa pletesti in fiecare luna. Trebuie sa mai studiem. Si sa mai scada pretul... acum ca vine Craciunul.
Zicea cineva de vinul lui Chrislord. E bun vinul. Am testat. Am fost in vizita pe la el pe la Mississauga. What about Misterissauga? A fost oarecum ciudat sa vorbesti AICI cu cineva despre Resita si despre cunsotinte comune. Si sa auzi rostit atat de familiarul "cata". Cata cate cata aka putin cate putin...

PS:
I: de ce nu le plac sicilienilor Martorii lui Yehova?
R: sicilienilor nu le plac nici un fel de martori.

I: ce e ala Alzheimer sicilian?
R: e atunci cand uiti orice in afar de pe cine trebuie sa omori.

Decada

A trecut o decada de parca ar fi trecut 10 ani de zile. Ca la liceu, primii 4 ani sunt mai grei... Imi amintesc inca meclele celor doi r...