Quinta Royala la Frunza de Artar

Ce faci Vineri seara? ma intreaba Rick Ross, seful meu. Seful pune intrebari din astea doar cand trebuie sa bagi overtime dar parca tonul lui era diferit. Nu stiu. Pai? Am 2 bilete la Raptors, joaca cu Chicago Bulls. Vrei sa mergi? Does the bear shit in the woods? (Se caca, am vazut eu poza) Asta era joi dimineata. Initial l-am refuzat stiind ca e o posibilitate in care Claudia nu va avea ce sa faca Vineri seara si noi nu facem din astea. Dar Rick Ross a parut dezamagit caci nu se astepta sa-l refuz asa ca i-am spus ca am sa vorbesc cu Claudia si il anunt. Evident, Claudia nu a avut nici o problema cu asta. Nu stiu daca v-ati uitat la meciuri de basket ale lu' Toronto Raptors, dar daca ati facut-o poate ati remarcat ca unul dintre comentatori e foarte dilimache si foarte des urla chestii dar mai ales la MGD!!!! Miller Genuine Draft. Vinerea e Miller Guys Night out. Oh yeaaah, baby! Cred ca oricine se intreaba in sinea lui cum arata comentatorii sportivi in realitate, bazat p...

Mi-am editat disclaimer-ul sa pot sa am pace sufleteasca. Poate ar trebui sa scriu si aia din Infernul lui Dante: "Abandon all hope, who enter here". Hai ca o pun acum. "DISCLAIMER!!! *Abandon all hope, who enter here* Numele meu NU este George Pruteanu... deci vorbele mele vor contine cuvinte UZUALE considerate de unii... OBSCENE. Sunt nesimtit. Vorbesc urat. Am freza, haine, tatuaje si atitudine de COCALAR inrait. Nu mestec cliseele emigrantului roman. Sunt cel putin 90% sanse sa nu fim de acceasi parere, sa nu impartim aceleasi valori, sa vedem viata diferit. Nu ma intereseaza ce ai fost in Romania sau ce esti in Canada. Nu ma intereseaza ce ti-ai dorit in Romania sau ce-ti doresti in Canada. Nu judec omul dupa meseria lui. Nu orice persoana cu 10 pe linie in scoala e si o persoana buna. Nu ma compar cu nimeni si invit sa nu fiu comparat cu nimeni. Tot ce scriu pe blog e bazat pe experientele mele si puterea mea de analiza a faptelor si evenimentelor. Sunt in o...

Ne-am uitat la clasicul The Breakfast Club stiind ca e drama dar asteptandu-ma la mai multa comedie. A fost doar drama. Multe clisee despre rebelirea tinerilor (nimic nou sub soare), element comun al tuturor generatiilor. Filmul acesta a fost cap de serie pentru ceea ce avea sa devina un gen. 28 de ani mai tarziu filmul e inca bun caci ce s-a schimbat de fapt? Tinerii nu sunt intelesi de parinti. John Bender, e rebelul. Intr-un moment de maxima incordare psihologica el imita vocea tatalui sau ce ii spune: fiule, esti un piece of shit care nu produci nici un cent, mai ales ca acum s-au scos din circulatie si nu esti bun de nimic. Daca as fi vazut filmul acum cativa ani poate as fi rezonat la mesaj. Dar acum am imbatranit si am vazut evidenta: John Bender ERA un ratat cu pedigree. Asa e personajul in film... un ratat ce nu vrea sa faca nimic si practic ii cere lui tac-su sa-l lase in pace, sa fie liber. Ihim! Si tac-su e ala rau. Dar si tac-su era un ratat alcoolist... deci rade cio...

"Back to square 1" zicea superintendentul ieri dimineata. Cateva zile mai de Doamne-ajuta (cu respect pentru Pastele Catolic) apoi a dat iarna cu fulgi de nea. Era gluma iernii de 1 Aprilie. Just when u thought I was gone... Because Fuck U, that's why! Romanachesii au plecat la Romania. La prima vedere definitiv. O decizie buna pentru contextul lor. Nu, ei nu fac parte din cliseul romanului ce decide sa paraseasca (..) Canada si sa se intoarca in Romania. In 6 ani aici au adunat tot felul de lucruri ce au devenit inutile si le-au impartit la cine a avut nevoie. Restul la Value Village sau gunoi. Uite asa am ajuns si noi cu doua cutii de cafea Kirkland, pline pe jumatate. Una Regular si una Decaf. Nici eu nici sotia nu a verificat care cutie e care asa ca o saptamana am baut Decaf fara sa stim. Ieri, pe punctul sa deschid o cutie noua, de-a noastra, Claudia ma intreaba de ce nu folosesc "din aia". Pai nu-i Decaf? Nu stiu. Ete-a dreac, nu era! Aia Decaf o bausem...

Desi prima ninsoare a venit pe 30 Nov 2012, cred, frigul a venit mult inainte de acea data. Si daca acceptam ca va mai tine macar pana la sfarsitul lui Martie... avem un 5 luni de iarna decenta. Just the usual, I might add. Si chit ca nu am un aparat de aer conditionat bun in apartament, tot pot sa spun ca abia astept caldurile alea umede din Iulie si August. Dar mai avem de tras. Facand revista presei/blogosferei diasporei canadiene am dat peste acest articol unde citind comentarile m-au dus cu gandul la ce am observat de-a lungul timpului. Am observat aceasta atitudine la imigranti (nu doar romani), acea atitudine de reverenta, de privit in sus la canadienii nativi. Un soc de a-i pune cumva deasupra si apoi cand ajungi sa deal-ui cu ei sa afli cu surprindere ca si ei sunt oameni, ca nu-s chiar speciali, etc. S-a cazut in comun de acord in comentariile acelea ca experientele personale sunt elocvente caci reprezinta interactiunea 101 cu sistemul canadian, sau cu parti ale lui. Asa...

Motto: "History repeats itself because people make the same fucking mistakes over and over again". Gandindu-ma la schimbul de replici din comentariile de la articolul anterior am avut o senzatie de here we go again. Iar in tandem cu fragmentul citat in articol ma face sa ma gandesc unde am gresit? Am gresit? N-aveam voie sa gresesc? Trebuia sa fac corect? De nici unele. Daca iei blogul meu de la inceput vei observa acelasi stil scriitoricesc. Caterincos. Fiindca asta sunt. Cand ma vei vedea pe mine serios atunci sa te ingrijorezi caci shit went down somewhere. De-a lungul timpului am avut tendinte de a mentine o linie informativa asupra vietii de imigrant in Toronto. Dar la un moment dat m-am inlcinat in fata altor bloguri mult mai dedicate acestui subiect si mi-am continuat drumul meu, in felul meu. Subiectele au devenit axate pe ce ma preocupa pe mine in momentul ala. Religie, muzica, societate la modul general. Am scris si de experientele noastre din Canada, cand s...

"Sînt (sunt?) multe bloguri de emigranţi români care descriu agramat şi în limbaj romenglez experienţe bizare, ce par extrase din reviste senzaţionaliste, mustind a kitch şi lipsă de bun-simţ. Dar să trecem peste ele şi să continuăm să respectăm dreptul la libera exprimare, dreptul la auto-cenzură, dreptul la bun gust şi mai ales dreptul la scepticism şi gândire critică." Am gasit asta pe un blog si simt ca de mine vorbeste. Am blog. Sunt emigrant roman. Descriu. Si cand o fac, o fuck in romgleza nu in romengleza. Am avut experiente bizare... recomand sa va scoateti bata de baseball din cur, relaxati-va si veti vedea ca in lume mai exista si altceva in spatele unui "Hi, how are you? plus zambetul fals de rigoare." Reviste senzationaliste? Nu stiu ce inseamna asta... dar stiu ca nici mie nu-mi vine sa cred cand imi amintesc niste faze traite. Mustesc a kitch... ooooohhhh.... baltesc!!!!! Lipsa de bun simt? Este! Consider ca nu-ti datorez nimic daca nu te cunosc ia...

... daca nu casti bine ochii. Stiu ca nu e pe teme de Canada ci pe teme de suflet dar as invita la o discutie pe tema. Caut ajutor in a identifica un scop pentru multimea de semne si mesaje masonice din Entertainment Industry. Cred ca am mai pus filmulete mai vechi pe aceeasi teme in industria mainstream din SUA... si prin extensie, din lume. Din motive evidente as evita diavolul ca motivatie reala ci poate ca din cauza ca AIA cred in diavol sid e aia o fac si nu din cauza ca diavolul chiar exista si se ocupa cu din astea. Slide-ul din filmuletul de mai sus a fost pus la un loc, se pare, de catre un pusti roman din noua generatie de agramati teribilisti. Pozele mi se pare self explanatory. Semnele si simbolurile masonice sunt in ur face si sunt intentionate. Din nou trebuie sa mentionez ca pustiul mentioneaza in mod eronat pe Eminem si melodia lui "I'm not afraid" care chipurile reprezinta strigatului lui de om "liber" de satan. Sanki. Cateva luni mai tar...

In Romania "romanii astia mor incet pe zi ce trece, Prin capul lor ingust nici macar nu trece, Ca 10 plus inca 10 ani de zile, Le-au adus doar praf, datorii, pastile"... Un pustan de clasa a 11a din Romania mi-a spus ca eu ii traiesc visul. Un fel de e cool ca traiesc in Toronto, merg la concerte si meciuri NBA, am Air Jordans in picioare. Si judecand dupa niste Like-uri pe Facebook... mi-a aprobat si nevasta. Ce ar face acest pustan daca ar imigra acum in Canada? Soc cultural? Chestia e ca eu cred ca unul ca el se adapteaza mai repede caci din experienta mea, cine are astfel de interese si pasiuni e deja mult mai la curent cu societatea nord-americana decat altii. Dar ii va fi doar mai usor... caci totusi, e greu. Niste prieteni de-acasa si-au exprimat dorinta de a veni in Canada. Foarte bine. Insa am avut flashback-uri din primele zile cand aterizasem si matusa ne umplea capul cu sfaturi. Sfaturi subliniate si bolduite pe subiectele importante. Dar trebuie sa recun...

Mereu am fost un fan al meme-urilor. Alea bine facute, adica. Un meme bun e funny si inteligent in acelasi timp. Adica foarte bun. Inca de cand am vazut primul meme cu Sudden Clarity Clarence m-am spart de ras fiindca poza aka template-ul lui e geniala . Aduc vorba fiindca in ultima perioada (cre'ca de cand am facut 30 de ani si-s mult mai matur in gandire sau ceva) am avut multe momente din astea de claritate maxima in care ma luminam in cap de ce aia si de ce ailalta, facand in cap niste conexiuni dubioase intre elemente ce le credeam eu disparate, fara legatura intre ele. Pana cand... BAM!!! Sudden Clarity. Cred ca cel mai important moment de claritate a fost sa realizez care a fost punctul de cotitura din viata mea. Acel moment unde daca se intampla altfel toata viata mea ar fi fost altfel. Si nu ma refer ca mai buna sai mai rea. Ca n-am cum sa stiu asta ci in mod clar diferita caci prea multe lucruri s-au intamplat intre timp ca sa ajung aici, acum. Era in 2005. Era inaint...

Tot timpul m-a amuzat expresia "Pilme Forno" precum si preferata mea "Pram ursul Folar". Asta cu pram era de fapt P.R.A.M. scris pe o usa si comicul situatiei de atunci ma face sa rad natang si acum. Am vizionat ceva filme interesante saptamana trecut desi nu am apucat sa merg sa vad Django. Spoiler Alert!!!!!!!!!! Am vazut Seven Psychopaths cu Sam Rockwell, Collin Farrell, Woody Harrelson si Christopher Walken. Interesanta ideea desi filmul devine cam slow aproape de final. Ce e amuzant e ca stateam si ma gandeam impreuna cu Claudia ca Farrell e cunoscut de toata lumea desi putini pot numi din scurt macar 3 filme cu el. Apoi ne-am uitat la Silver Linings Playbook . E o poveste de dragoste. E drama. E bun filmul. E cu nebuni. E cu nebuni din dragoste. Am constatat cu surprindere ca fata din film e nominalizata la Oscar pentru cea mai buna actrita si mi-am zis: Ninja What?! Daca ati vazut The Hunger Games poate sunteti la sentiment cu mine. Poate dupa ce ved...