Monday, 31 August 2009

Botswana Currency

Sunt la a doua cana de cafea. Bag energizant in mine ca poate ma duc azi la munca. Spun poate ca nu mi-au spus astia cand incep... sau daca incep :)
Sunt consierge, dupa cum am spus. Intr-un condominium in Downtown. Lume felurita dar fara echivoc - oameni cu bani. Un consierge e la butoane la fel ca Borcea. Mereu suna cineva la interfon sa ii deschizi una dintre cele 2 usi de garaj sau sa ridici una din cele 4 bariere din garaj... sau una din cele 4 usi de acces... sau mereu aduc vreun pachet sau ridica vreun pachet... Cand vin vizitatori sau deliveries trebuie sa suni la locatar si sa-l intrebi daca asteapta ceva... si cum lucrez pe tura in care vine lumea acasa de la munca sau prinmesc vizitatori, spre seara... esti ocupat non stop... Iar pe fundal, trebuie sa scrii raportul tau de tura... detaliat... foarte detaliat...
Colegii de munca sunt variati... de la canadieni la tibetani... pana la poponari. eu am fost treinuit de Flash Gordon, un baiat canadian foarte de treaba. Consierge pe cealalta tura e Naomi... un gay poponar ce se fute in cur si suge cariciu. Vineri imi spune: "You smell nice, Paul... Flash, you smell nice too but Paul's parfume overwhelmes yours".... Oh, da... Apoi cateva minute mai tarziu a gasit cumva sa bage in discutie, in spaniola ca el nu e interesat de femei... si ne-a intrebat daca am inteles ce a spus el in spaniola... Oh, da.
Sambata am fost la ziua lui Oncle Jan. A fost o petrecere surpriza... cu un plan bine pus la punct ce a mers ata... Am reusit sa nu ma imbat desi Varu Gonzales era foarte insistent in a da shot-uri peste cap... "ca nu e votca... e smooth votca"... mda. Am tot refuzat dar la un moment dat m-am impiedicat, la fel ca in bancul cu gaina ce nu vroia sa para nu stiu cum.
Duminca m-am trezit cu greu si m-am pregatit sa merg la munca. Eram de garda la un party. Un baby shower. MISIUNEA mea era sa stau pe hol, pe un scaun 4 ore. Am citit un ziar complet, chiar daca unele articole nu ma interesau. M-am uitat la pereti. M-am uitat la cerculetele de pe covor pana au inceput sa danseze. Am patrulat pe etaj si am privit vopseaua cum se usuca pe perete. A fost foarte palpitant. La plecare, au venit romanasii sa ma ia cu masina si am mers la noi unde Claudia pregatise de mancare. Ne-am uitat la un film horoare, The Unborn... bunicel... dar cam aceleasi clisee. Imi amintesc ca am vazut pe net o descriere scurta a povestii din Star Wars. Apoi cineva taiase cu pixul numele personajelor si le inlocuise cu numele personajelor din Harry Potter gen : Luke Skywalker- Harry Potter, etc. Reteta e evidenta... Acelasi schelet al actiunii in alt decor... la fel si cu filmele horror.
La fel si emigrantii... aceasi poveste... personaje diferite... lumea nu mai are imaginatie?

Sunday, 30 August 2009

Da' chiar ca soapta-n galos, mimez gris cu lapte

In data de 26 August 2009, ora "paispezece sute"... torontonienii au fost napaditi de un sentiment de siguranta pe care nu si-l puteau explica. exact in acelasi moment, un supererou isi incheia ultimul nasture la uniforma. Cravata facu click! si eroul sopti spre imaginea din oglinda: "Cineva, Undeva... incalca Legea!... La ora "cinsprezece sute" era la datorie pe frontul Razboiului Cald... caci "dupa condo-uri stau ei ce vor sa-i faca pe locatari"... si aici intervin Securistii!
Am inceput munca. Antrenamentul. Nu e greu... dar e busy... ca eu sunt Consierge... stau ca barmanul dupa tejghea si astept lumea sa vina. Securistul de patruleaza... patruleaza... e simplu... nu? In schimb eu fac multe lucruri marunte... DES! Ar fi ok daca nu as fi pe tura naspa: "de la "cinsprezece sute" la " douazeci si trei de sute"... fara rotatie. Galileo a gresit... tura mea nu se roteste...
Viata e curva... si nu se fute gratis... vrea bani multi. Mi-am gasit si eu de munca... nu mai are Claudia... Acum cauta ea... a vut un interviu Vineri si vede maine daca o suna sau nu. In rest cautam peste tot si bagam resumee. Inclusiv eu ca doar nu sunt nebun sa lucrez pe $10/h in intervalul de la "cinsprezece sute" la
"douazeci si trei de sute".
Weekendul trecut ne-a facut rost matusa Lucy de o canapea frumusica si doua fotolii de piele. Am bagat un drum cu Oncle Jan si am adus marfa acasa. Canapeaua e de fapt un coltar confortabil in stare excelenta si cu perne a caror fata se poate da jos si spala. Cea ce s-a si intamplat, biiiiaaaaatch!
L-am sunat pe supererou sa-l intreb unde pot sa arunc 2 couchuri si un fotoliu... si in tim ce negociam, omul a realizat ca tocmai pregateste un apartament pentru niste "carne proaspata" din Romania. Si cum din Romania se cam vine doar cu bagajul, poate le trebuie lor... ca sa nu stea in picioare. Deci nu le-am mai aruncat ci le-am stramutat cu ajutorul lu' doamna Dolly. Pana la gata am mai dus si 3 scaune.
Noi ne-am aranjat mijto de tot si batem matzele sa nu gheraie canapeaua.
Mie lene sa mai scriu si imi vine sa ma pish si nu ma pot concentra la scris.
In general e greu in Canada cand nu ai bani. e de cacat rau. Dar am incredere ca dupa alaegerile prezidentiale din Romania... totul va fi mai bine si ma pot intoarce.
Da, am sa plec... sa ma pot intoarce.
Am sa revin cu detalii de la locul de munca... ca e de scris, verisoareeee!

Tuesday, 18 August 2009

29 grade Celsius ... si umiditate 62%... feels like 40....

18 august, si am dat cu capul de celebra vara canadiana. Si e de cacat exact asa cum au spus toti cei ce au prins o vara aici. Te sufoci de caldura... transpiri... apoi urci in masina unde dai drumul la clima, sau in autobuz, sau in magazine... apoi iesi iar afara la caldura. TE CACI PE TINE DE CALD! Inainte sa plec de la Balaceanca confiscasem un aparat de aer conditionat dar cand l-am montat in geam si i-am dat drumul scotea un miros najpa rau... apoi a sarit siguranta... apoi mi-a rupt mainile cand l-am carat la tomberon. Acum vajaie inutil un ventilator clasic... Apropos de vajait. ce poula mea e cu vajaitul asta ca ma scoate din minti????????? Se aude de afara, de peste tot. Banuiesc ca sunt niste insecte... dar ce cacat de insecte? La inceput credeam ca taie cinvea cu flexul ceva de metal. Dar ieri m-am dus la basketbalet si mi-am dat seama ca se aude in tot cartierul. Iar la un moment dat eram chiar sub copacul din care se auzea flexul taind otel OL32... obtinut la Combinatul Siderurgic Resita: Foc neintrerupt din 1771.
M-a intrebat lumea cum e cu munca... "nu ma lipesc la nimic"? Mai pretene... nu m-am lipit la nimic. Stii ce am invatat eu? Ca e convenabil sa-ti cauti de munca AVAND deja de munca, fiindca procesul asta de cautare poate sa dureze mult. Am cautat in Help Desk si Tech Support. Nu sunt vreun bun in domeniu. Nu am experienta care mi-ar trebui sa agat un job repede. Mi-a spus Cineva sa caut pe graiglist.com . Si am cautat de cateva saptamani. Ieri am aplicat la vreo 15. Azi am primit raspuns de la ala la care am aplicat de sanki, caci stiam ca nu eram de nivelul ala. Nu aveam experienta deloc cu ce aveau ei nevoie. I fold!
Se stie ca nu numai banul venit pe poula , se duce pe poula... ci orice ban se duce... trebuie sa produci. Daca am avut vreodata dubii, acum nu mai am: nu poti trai doar dintr-un singur salariu. Lucrurile mergeau incetisor descendent , iar podeaua vine repede sa te sarute cand pici cu capul inainte. Am inceput sa caut de munca si incelelalte domenii adiacente IT-ului: Tim Horton's si Metro. Totodata am luat din nou cu asalt siteurile cu locuri de munca. Am aplicat din nou la Best Buy, Canada Computers. Tiger Direct, Staples precum si magazinele de calculatoare din zona. Magazine din Scarborough... patronate de indieni... cu angajati in totalitate de etnie "roma de la mama lor". Am lasat un resumeu la indieni, dar si daca ar face angajari... nu cred ca m-ar lua in considerare. Asa erau si la staples-ul asta de langa... toata echipa de calculatoristi erau tuciurii... ma gandesc ca se recomanda unul pe altul... DECI AI NEVOIE DE O RECOMANDARE CA SA SARI RANDUL! Altfel astepti... si s-ar putea sa nu vina.
Az9 insa a fost mai fructuos. Am porimit mail de la aia... ok, nu iau jobul... dar macar mi-a raspuns cineva... am fost luat in considerare. M-am imbracat gigea, mi-am luat servieta plina cu resumee... pe categorii... Resumeele sunt usor diferite: pentru tech support am lucrat in tech support... pentru magazine... am aranjat marfa pe rafturi in magazinul on-line a lu' fratele Andreij Rasputin. Am fost la 2 Metro (pentru taranii de romania ce vor sa vina la oras, in Canada, Metro e un supermatket de haleala, da?)... unde am aplicat. Apoi am fost la un The Source, intr-un Mall. Am lasat si acolo un resume. Apoi am inotat prin 62% humidity pana ma dat de alt The Source. Acolo a trebuit sa-mi mut ficatul, plamanii si intestinul gros in geanta caci imi crescuse inima si nu mai avea loc: baietul de acolo mi-a spus ca chiar au nevoie de cineva, incepand din Septembrie, si sa las resumeul sa-l vada managerul.
Buuuai... n-ar fi rau. Am asteptat dupa autobus cam 20 min x (29C + 62% humidity)= Fleasca. Apoi am uract in autobus... care avea clima... si m-am cacat pe mine de frig... apoi m-am dat jos... in caldura...
Acasa, m-am uitat la FC Temeswar vs. Fau Ef Be Stuttgart. Nemtii n-au avut stres si au dat curent de 2-0. Meciul a fost palpitant... am vazut golurile in prima repriza apoi m-am dus sa ma culc... Cand m-am trezit, ma suna de la o firma de Securisti. Dimineata ii dadusem Claudiei sa-mi trimita prin fax resumeul inca o data la aia. Se pare ca a functionat. Maine am interviu... trebuie sa merg pana la mama naibii, cu Go Train-ul. Dar as merge si pe jos daca ar trebui. "Cu talpile arse"... cum e melodia aia najpa a lu' Mafia... Sau remember: Dupa condo-uri suntem noi care te facem pe tine...
Azi am fost la doctor. Physical Exam. A fost... interesant. Mi-a luat pulsul... dar mi l-a dat inapoi (nu mai dau nimic la nimeni). Mi-a privit vidul din cap prin ureche. Mi-a ascultat inima, ce bate in ritm de manele. M-a ascultat la plamani... THC, TBC si supradoza sentiment... si.... stand intins pe spate mi-a verificat Bijuteriile Coroanei. A fost tandru, ambuscada gen. M-a tras de chiloti... mi-a luat sceptrul in mana, a citit seria de la motor si verificat stanta: 24 de carate. Iar eu stateam socat si nu ma miscam. Mentalitate de victima: "poate asa trebuie sa fie". Ar fi trebuit sa zic: misca-ti mana un pic... asa... asa... asaaah....
Seara, Claudia si Eneida aveau inalnire cu managerul de la sala de fitness. S-au intamplat niste cacaturi din cauza de la pre-authorised payments catre Sala de fitness. Evident datorita tonusului muscular, cei de la sala au bagat mana adanc in conturile Eneidei. S-a lasat cu promisiuni dar mai vedem ce are sa se rezolve.
Maine ma duc la interviu. Ar fi bine pentru pacea sufleteasca a contului bancar sa ma accepte. Am sa revin cu detalii.
Inchei cu un banc: "Ce faci daca gasesti 1 milion de dolari? Raspuns: Pai verific sa vada daca ala ce i-a pierdut era sarac... si daca era sarac, ii dau inapoi"...

Tuesday, 4 August 2009

I are baboon

A ramas ca mergem la Safari. Cu masina noastra. Vineri seara am stat pana pe la 1 jumate cu Claudia sa vedem Angels & Demons. Un film bun. Mi-a placut mai mult si prin prisma faptului ca nu stiam absolut deloc despre ce e vorba. Mai trebuie sa precizez CA COdul lui Da Vinci pentru mine nu a insemnat vreo teribila rascolire a sentimentului crestinesc... pentru ca nu am asa ceva. Pentru mine a fost doar o alta interpretare a povestilor biblice. Faptul ca Biserica s-a implicat sa nege (de fapt reusind sa toarne gaz ) o interpretez prin faptul CA CArtea lui Dan Brown devenise best-seller... Altfel, beletristica mondiala e plina de scriitori si scriitorasi cu descoperiri si interpretari spectaculoase ale Cartii negre. Institutia bisericeasca nu isi bate prea tare capul cu acestia... dar cartea lui Brown avusese deja succes... N-am citit nici una din cartile lui Brown... si nici n-am sa o fac... sunt destule carti in lumea asta... TIMP nu e destul... Filmul Angels & Demons e un film bun pentru ca in el nu e vorba de Dumnezeu si nici de Isus... e vorba despre oameni... in sutana sau nu.
Sambata dimineata ne-am trezit la 7:15 si am inceput pregatirile. Am hranit pijdele, am ascultat divagatiile lui Mircea in timp ce sorbeam cofeina dupa care am plecat. In Yonge & Sheppard... acest nexus al fantelor oculare inguste... un ochios a facut dreapta pe o straduta, direct de pe banda a doua, exact in fata noastra... dar baiat fain, a ridicat mana cerandu-si scuze. Analizand problema, am ajuns la concluzia indreptatita de experienta ca NU toti chinezii sunt un pericol la volan... ci doar vreo 5oo de milioane dintre ei...
Cu 401-ul scrasnind sub rotile masinii ne-am indreptat spre Vestul capitalist. Io aveam treaba la un magazin in Mississauga... dar aia nu au raspuns la telefon decat dupa ce am trecut de oras... si am ramas cu treaba nerezolvata. La Safari e simplu de ajuns daca ai mai fost vreodata acolo si e complicat daca e prima data... Belind ochii dupa panouri indicatoare cu 100 km/ora ii strig Claudiei, ca un veritabil co-pilot de la Paris-Dakar: "Fa dreapta aici!!!"... Imperturbabila, Claudia ii da inainte... dupa care se intoarce catre mine: "Pe bune?"... Dupa un U Turn complicat datorita topografiei locului am facut virajul care trebuie si am ajuns la Park.
Parcul nu e asa de impresionant cum e reclama la el. Faptul ca leii sunt in libertate nu inseamna nimic atunci cand ei zac lesinati de caldura pe niste pietre... iar leoparzii... ce pot goni cu 80 de km/ ora dorm la umbra unui copac de nu puteai nici sa le faci poze decente. Babuinii sunt deliciul... alearga printre masini... s-ar pe masini... se agata de capota stand cu gauaza pe oglinzile laterale... Apoi vine restul de animale specifice ideii parcului... dar nici o scanteie adevarata. Ne-am dat cu feribotul pe lac... o alta prostie caci NU AI CE SA VEZI pe insulele alea... Urmatoarele? Custile cu vulturi si soimi... aici mai e ce mai e... apoi elefantii... Copii nostrii mici aka nevestele au vrut sa se dea pe elefant... dar nu aveam cash la noi... organizarea noastra a fost varza... nimeni nu a scos cash... ATM-ul aveam sa-l gasim la plecare. Am fost la show-ul cu pasarile de prada, care a fost decent. Cu greu ne-am tarsait picioarele catre masina.
Evident, am intalnit si romani. Evident, am intalnit si romanul care credea ca nu stiu ca e roman si ca doar el ne-a deconspirat... si evident, romanul m-a privit "romaneste" in ochi... dar totusi dezinteresat... oh, da!
Seara a continuat la romanasi acasa. Am fost la biliard. Dupa ce am jucat cateva partide la dublu fetele s-au retras in iatac iar noi am continuat inca vreo 2 ore. S-au incarcat bateriile pana la 110% caci s-a dormit pana pe la 2 pm. Cafea, mancare, meciul Cheahlaul- Steaua si apoi faza urmatoare a planului: mergem in Downtown... la Polson Pier. Polson Pier contine o multitudine de questii. Futeti un click la www .polsonpier .com si giniti. Plus ca view-ul are efect laxativ caci te caci pe tine cand il vezi. Am sa dovedesc cu poze... ale privelistii nu ale excrementelor.
Am mancat niste chicken legs am facut 349 034 de poze dupa care ne-am intors la romanasi. Matei fusese chemat la o sesiune de Texas Hold'em, acasa la un prieten canadian... ce locuia in bloc cu el. Matei obisnuia sa piarda bani cu baietii aia inca din perioada cand activa ca securist in acea cladire. Eu am participat ca lucky charm. Data viitoare voi avea sansa sa pierd si bani. Intrarea era $20. Castigatorul lua 70% iar locul 2 restul. Erau 5 jucatori... si un lucky charm. Baieti de treaba baietii, ce stiu de gluma. La final, eu mi-am facut treaba caci Matei Corvinus a castigat locul I. Ajunsi acasa ne loveste un damf de alcool si auzim voci zglobii din balcon. Amuzati descoperim ca fecili noastre si-au inecat amarul in Dublu-Ve...skey. Cu Claudia inca se putea discuta dar Eneida experimenta prima ei betie crunta... manifestata prin logoree, invincibilitate, lipsa butonului Mute si umor... iar apoi, agonia expectorarilor necontrolate... adica manga!
Luni (zi libera de la Guvern) ne-am trezit iarasi tarziu si am plecat la casele noastre. Adica noi, Varahilii. Acasa au urmat filme, Mircea si somn.
Noapte buna.