Sunday 7 November 2010

Dulce et decorum est pro patria mori... in varianta Rigor mortis

AMR 7.
Azi s-a rezolvat si ultima problema pre-plecare. Dar cu ce pret, chiar, cu ce pret?
La sfarsitul lui August am hotarat sa trimitem balastul intr-un pachet, pe vapor, sa fie mai ieftin. Ca sa nu injumatatim noi toalele de firma cu care vrem sa defilam in Romania, asta parea ideea cea mai buna. Deci am intrebat in stanga si in dreapta care e cea mai buna companie... si am ales asta. I-am ales pe astia : coletero.com. Era convenabil, aveau un transport ce pleca imediat. Totul perfect. Si a plecat. ETA-ul era in 5-6 saptamani, cu livrarea la botul calului. Si au trecut 6 saptamani. Pe frontul de Vest era linsitea si pace, puteai auzi iarba crescand in ghiveci, sub lumina fluorescenta. 7 frunze... ah, nu.... 7 samtamani. Pachetul nu a ajuns. Sunam la doamna de la coletero.com. Vai, dar ei nu i s-a mai intamplat asa ceva. Din cate stie ea pachetele au fost livrate deja de 10 zile. Dar am intrebat acasa? Ca poate l-au primit intre timp. Doamna draga, suntem in 2010 unde vorbesti zilnic pe skype sau pe messenger. Nu trebuie sa dau preaviz telefonic sa vina familia la Oficiul postal din sat sa pot vorbi cu ei. Cica nu stie ce s-a intamplat, nu i s-a mai intamplat pana acum, regreta faptul ca de la primul pachet trimis cu ei am patit asa ceva, dar sa nu ma ingrijorez... n-are cum sa mearga rau, are cum sa mearga bine. Cica suna si ea pe unul din US, care are de fapt firma, iar acela va suna in romania la firma care se ocupa cu distributia pachetelor in tara. Ok. O sun pe Claudia si ii explic ce a zis doamna. Claudia n-are incredere in mine si suna si ea pe doamna. Ii explica urgenta faptului ca noi am ascuns niste imigranti ilegali in pachet si daca nu ajunge la timp, vor muri... Doamna se angajeaza sa sune chiar atunci pe Americanu. Americanu suna inapoi si se angajeaza si el sa afle ce se intampla. A doua zi suna si spune ca avorbit si a aflat ce s-a intamplat. Cica firma romana e din constanta si nu au nici o livrarea in sud-vestul tarii aka Resita. ASA, SI?! Cica asteapta sa mai aiba vreun pachet in directia aia. Apoi spune ca a vb cu omul ala si ca pachetul va ajunge in 2 saptamani. Usurati ca macar pachetul mai exista si ca v-a ajunge totusi, ne relaxam. Mai trec 2 saptamani. Si pachetul nu ajunge. Surpiza, totusi. Ma suna Doamna. Ma intreaba daca a ajuns pachetul. Si ii spun ca nu. Ca omul ala a spus ca in 2 saptamani ajunge si azi se implinesc cele doua saptamani. Doamna pare surprinsa de ce zic si imi spune ca ea credea ca Americanul i-a explicat Claudiei, si ca ea a fost de acord ca firma romana sa astepte urmatorul transport din Canada si ca aabia atunci va livra pachetul. CE MA?!!!? I-am explicat ca astia-si bat joc, iar Doamna a fost de acord si chiar a plusat spunand ca in romania inca nu e etica profesionala de aici. Deci incepe Baletul telefonic. Doamna sa sune pe American, americanul in romania, apoi sa ne sune pe noi. Dar eu o sun pe Claudia si ii povestesc iar Claudia suna pe Doamna. Dupa o discutie aprinsa aflam ca putem cere daune firmei din Romania si a parut socata ca noi o consideram pe dansa responsabila. Ca ea nu are nici o treaba, ca ea strange pachete pentru American iar acesta la trimite in Romania. NE, NE, NEH! Nu e asa simplu. Suna americanul si ne informeaza ca a vorbit cu omologul roman si ca pachetul cica ar fi fost tot timpul la Arad ca au birou si acolo, si nu la Constanta unde s-a crezut. Toata incurcatura era cauzata de o lipsa de comunicare eficace. Mda. Cica pachetul pleaca Samabata dimineata si va ajunge catre seara. Ok, informam familia sa stea pe metereze. Acum avem si un numar de telefon, de la D-na Rebeca, de la firm din Romania. Socru-miu suna la ea si afla ca aia nu stiu de nici un pachet si nu stiu de nici un pachet ce pleaca a doua zi catre Resita. Cica, cine v-a spus ca pachetul blah-blah? Nici macar noi nu stim cine e de fapt americanul sau cum il cheama, ca nu si-a dat numele. Marfa.... unde cacat e pachetul? De niciunde pachetul insa ajunge sambata seara la noi. E intact si nu i-a luat decat 9 saptamani sa ajunga.
Daca scopul meu nu e clar il dau mura-n gura. Povestesc asta ca sa le fac reclama, trimiteti pachete cu coletero.com ca sunt de incredere. Sunt o gramada de oameni care au grija ca totul sa mearga ata. Multumim frumos.

Azi am fost pana la banca sa intrebam niste chestii. Fiind in zona, ne-am calcat pe inima si am ajuns la sucursala RBC de la Ellesmere si Kennedy unde lucreaza numai maronii precum si preferatul nostru Rajkapur care in ciuda incompetentei ce-o emana, inca e acolo un an jumatate mai traziu, de cand l-am vazut prima oara... si chiar am scris pe blog de el. Nimic schimbat si am ras in gura mare cand l-am vazut. Ca de fiecare data, nu stia ce sa faca si se plimba de la un coleg la altul sa intrebe ce si cum. Chiar in fata noastra si-a intersectat calea cu o supervisora de-a lui care, stiind ce are in casa, l-a intrebat: "Are you ok?"... Iar hohotele noastre s-au auzit pe fundal ca in serialele de comedie. E clar ca nu mai venim inapoi acolo.

Mai o saptamana. Suntem excitati. N-are ce sa mearga rau, are ce sa mearga bine.

3 comments:

Claudiu Tatu said...

Esti genial dude!

Bishop said...

Esti tare prietene. E bine ca nu v-ati pierdut inca simtul umorului. Se pare ca asta este tot ce i-a mai ramas mostenire natiei romane.

Salutari si zbor lin cand veniti acasa. Cineva din Constanta, fara legatura cu coletero.com. Ha ha

Tzipi said...

V-a ajuns pachetul dupa 9 saptamani ? Pai e bine... Al nostru a ajuns dupa 10, si tot cu acelasi balamuc cu telefoane la americanu', si tot cu Coletero.com .
In concluzie : feriti-va de magarus !
O singura problema avem : exista si alta firma cu care sa putem trimite coletele ?

Decada

A trecut o decada de parca ar fi trecut 10 ani de zile. Ca la liceu, primii 4 ani sunt mai grei... Imi amintesc inca meclele celor doi r...