Quinta Royala la Frunza de Artar

That moment when... Acel moment in care descoperi o noua muzica, o noua trupa, o noua carte, un nou sport, un nou hobby... si stai si te gandesti: cum de pana acum... unde eram?... cu ce ma ocupam?... Eu ma cam ocupam cu viata. Cu viata de canadian cu radacini noduroase in Sud-Estul Europei. Sunt din ala ce dupa ce cutreiera paduri, baietan fiind, ajungea acasa si se delecta cu muzica. Am avut si colectie de casete, foarte draga mie si cu greu incropita, sacrificata insa la momentul oportun cand bula imobiliara a casetelor si CD-urilo audio avea sa se sparga la aparitia copmuterelor la preturi accesibile si a infamelor mp3-uri. O plasa de casete pe un tribal imens batut in piele timp de v'o 13 ore. Traiasca fratele Ricky Martinez. Divaghez un pic, pai nu? Dupa ce n-am reusit sa ma urnesc timp de cateva saptamani sa scriu pe blog acum nu reusesc sa scriu un post scurt. Bleah! Deci, MUZICA! Vorbesc la modul general, nu de gusturi, cand te intreb bai draga cititorule, cand ti-a...

Articolul vorbeste de la sine si vreau doar sa mentionez dialogul cu Rick Ross: "Women? I thought they do kids." No, those are the catholic priests.

Doi ani batuti pe muchie fara un concediu din ala pe bune ar fi trebuit sa fie suficient sa ne motiveze pentru planuita vacanta in Republica Dominicana. Dar am fost mult mai concentrati pe incetatenire si abia cand ne-am vazut cu pasapoartele in mana am rasuflat cumva usurati - am facut-o si pe asta. Asta era Miercuri, 11 Septembrie. Vineri, in drum spre aeroport aveam sa radem ca prostii realizand ca am avut un noroc orb sa primim pasapoartele la timp caci nu luasem in considerare cand facusem rezervarile ca nu vom mai avea Resident Card-ul... si practic puteam pleca din tara si apoi sa dormim pe pres, in fata usii, la intoarcere. Eh, fazele astea sunt trade marks pentru noi. Dar mergem inainte cu tupeu, cu tupeu, cu tupeu... Ca de obicei trebuia sa antrenam cate un guard, sa ne tina locul. Fiindca in meseria asta tot ce trebuia sa stii si sa faci e sa stai in cur pe scaun am vorbit 8 ore unui guyanez cu ADN de indian sau pakistanez pana aproape am ragusit. La gata remarca socat ca ...

Duminica, pe 1 Septembrie, am facut un tur de forta cum nu prea am mai facut, de cand sunt in campul magnetic al muncii. Munca -12 ore- somn 4 ore- concert-munca 8 ore. Cam nasol. Pentru noi adica. Am fost la concert la Depeche Mode. Sa ma suspectezi pe mine ca as fi fost vreu depechist inseamna sa blasfemiezi grav dar cateva cantece de-ale lor tot am prins si eu pe MTV. In Iunie 2006 Claudia dadea "o fuga" pana la Capitala natiunii pentru a merge la concertul lor, pe raposatul stadion National... unde cu putin timp inainte palpasem si eu Nirvana la golul lui Dica din meciul tur cu Middlesborough. Dar asta e din alt time frame. In "aici si acum"-ul cel mai updatat o ardem canadian si ce e mai canadian decat berea Molson Canadian si concertul se tinea in aer liber la Molson Canadian Amphitheatre (amphitheatre - un cuvant sperb de pronuntat de catre scolarii ESL). Am cumparat bilete inca din Aprilie. Puteam si mai devreme cu vreo doua saptamani dar Claudia isi ...

" It's just a lame ass ceremony "... ma anunta gospodin Lenin, tanarul meu coleg rus. Am invatat extrem de multe intr-un timp extrem de scurt de la acest coleg al meu. In principal fiindca vorbeste foarte mult si pe gura si cu body language... Are doar 21 de ani... Dar sa revenim. Lame ass ceremony? Dudulete, poate pentru tine caci tu ai venit la 12 ani aici adus de parinti. In afara de faptul ca exista el n-a facut nimic pentru a deveni cetatean canadian. N-a decis sa vina in Canada, n-a aplicat, n-a completat formulare, nu a avut stres, nu a aplicat pentru cetatenie... n-a dat testul, n-a facut nimic. Cum sa inteleaga un pulifrici din asta ca cetatenia pentru un imigrant reprezinta sfarsitul unui proces lung? Prima oara am fost la ceremonia romanchesilor. Judecatorul de pace era un barbat cu o fata blanda de Mos Craciun care a tinut un discurs lung si a reusit sa dea ceremoniei un aer plin de insemnatate. Adica si-a atins scopul. Femeia care a prezidat ceremonia la ...

Dupa 3 ani in Canada scrisesem asta . Acum, chiar daca nu-s inca 5 ani batuti pe muchie e tot pe acolo si pica bine acest sfarsit de cincinal incheiat cu depunerea juramantului de cetatenie. Am sa folosesc acceasi structura a articolului de acum 2 ani pentru o mai buna comparatie. Ultimii 2 ani au fost usor diferiti fata de ceilalti de dinainte. Sictirul a crescut de la an la an vizavi de cacaturile de zi cu zi ce reprezinta viata unui om obisnuit. Explicatiile date celor ce se mira despre noi au devenit tot mai scurte si tot "mai de sus". N-ai cablu? Nu. Pai si nu te uiti la televizor? NU. Inainte explicam conceptul de a folosi televizorul drept monitor si a avea un desktop computer pe post de media center. Aia a fost mai demult. Ai auzit melodia lui Drache? Nu. Nu am cablu si nu ascult radio. Nici macar in masina? Nici macar in masina. Apoi sunt romanii. Astia-s cei mai grei de cap fiindca nu poti sa-i scoti din ale lor. Astia de diferite natii iti accepta raspunsuril...

La inceputul lunii Iulie a venit in sfarsit rahatul ala de scrisoare cu invitatia la testul pentru cetatenie. Aplicasem in Noiembrie 2011. Aici te lovesti din nou de intransigenta canadiana a ministerului Imigratiei. Ca si atunci cand ai aplicat pentru emigrare trebuie sa stai in pozitie de drepti ca sa rasfoiasca ei 6 pagini de dosar. Printre imigranti e deja celebru faptul ca sunt in urma cu procesarea dosarelor incepand de prin 2011. Ai zice ca s-au dublat cererile sau chiar s-au triplat... dar nu e asa si bine-nteles au aparut voci conspirationiste cu diferite scenarii demne de cartile SF precum bLibia... cum ca guvernul canadian incearca o domolire a imigratiei, si asta din alte diferite motive. Totul face sens cand romanaches aplica pentru cetatenie in Octombrie si noi in Noiembrie la exact o luna distanta, iar ei primesc invitatia la test in Ianuarie si noi in Iulie. Te anunta pe site ca nu tolereaza sa-i intrebi cat mai dureaza ci te invita sa te panichezi abia dupa trecerea a...

Unul din lucrurile ce le aduci cu tine din Romania e accentul ce-l imprimi limbii engleze. De mult ma gandeam sa scriu ceva pe subiectul acesta dar ca de obicei trebuie sa imi adun ideile si asta imi ia timp mie. De multe ori am toate ideile in cap dar n-au inca sens pana nu vad ceva sau aud ceva ce ma lumineaza. In cazul acesta au fost 2 lucruri. Un documentar BBC pe youtube unde marea majoritate a comentariilor criticau accentul british al naratoarei. Al doilea lucru au fost mai multe dar in general acelasi: X-Factor UK, unde veneau oameni simpli din Englitera si judetele adiacente si te asaltau fonic cu ceea ce ei numesc engleza sau in limbaj de lemn, engleza de balta. In mijlocul textului ma vad nevoit sa mai bag inca o data disclaimer-ul blogului si sa reiterez faptul ca ce scriu aici e parerea mea, bazata pe experientele mele si puterea mea de intelegere. Cand am ajuns in Canada am avut probleme mult mai mari decat mi-as fi inchipuit vreodata la vorbitul in engleza. Am vocabu...