Wednesday, 5 October 2011

Hasta la vista, baby!

Pe 28 Octombrie se fac 3 ani de cand am aterizat in Canada. Se incheie un ciclu... menstrual, fireste. Pentru noi sunt 3 ani, pentru statul canadian... mai trebuie sa scadem alea 3 saptamani in Romania in 2010 si inca o saptamana in Kiuba, anul asta. Apoi aplicam pentru sitizansip. Sitizan Chein si sotia.
Am sa trag niste concluzii dar am sa le pun in completarea a ce am scris acum 2 ani AICI caci articolul ala e inca valabil.
Deci:
In astia 3 ani nu am facut mare lucru. Au fost momente grele dar si momente bune. Situatia in care suntem ne apartine noua in proportie maxima. In tot ce tine de viata noastra, un quantum insemnat il reprezinta incapatanarea noastra de a face singuri... ce vrem si cum vrem. In cacatul asta de tara lipseste timpul asa ca am tinut anturajul la minimum ca sa economisim timp. Si mai suntem si snobi... deci nu ne anturam cu oricine.
Bani. N-au curs ploaie dar la un moment dat au venit constant si fara sa jidanim fiecare penny am reusit sa traim confortabil si chiar sa trimitem niste maruntis si p-acasa. Banii ce am reusit sa-i punem deoparte v-ar face sa radeti de noi, asa ca am sa sar peste subiect.
Job. Desi sunt si zile proaste si am avut si locatii proaste pe unde ne-am nimerit... munca nu e stresanta si suntem over qualiffied pentru ea... deci e mai usor de stapanit... si reduce stressul. Programul e fucked up dar ne-am obisnuit si ne place ca avem dimineata libera. Pacat ca nu lucram Luni-Vineri ci Marti-Sambata.
Scoala. Am vrut sa alegem cu cap si sa nu urmam toate sfaturile de la cunoscuti caci am fi ajuns laureati de premiu Nobel cu atat scoala ce ne-a fost recomandata. Eu as vrea plumber sau A/C technician. La A/C n-am intrat anul asta iar cu plumberii e pe baza de Union... si e mai imbarligat. N-am renuntat.
Diverse. Din punct de vedere material nu e nici un dubiu ca e mai bine. Amintesc faptul ca in Romania nu eram bogati si nici nu se zarea sa fim. Am venit modesti si ne-am bucurat la lucrurile mici. Ne simtitm confortabil in apartamentul nostru inchiriat. Ne-am luat masina "visata". Profit de moment sa ii scuip pe aia de se holbau ca niste natangi cand il vedeau familia Varahil coborand din masina noastra. Nu ne-a dat-o dumnezeu, parintii sau inseLoteria Nationala. Platim pentru ea, cate $350 lunar deci mucles in plm. Si totodata muie pentru toti dobitocii care s-au mirat ca din postura de securist am tupeul jegos sa ma duc in Kiuba.
Noua ne place Canada. Alte lucruri nu ne plac noua, si nu e vina Canadei pentru asta.
Ne-am schimbat foarte mult in gandire dar din nou, asta nu e vina Canadei. Mai pe scurt, am inceput sa aplicam ce gandeam si ce vorbeam. Dar asta e intr-un unghi mai personal. Practice what you preach, nigga...
Ne gandeam sa ne luam casa... dar ar insemna un efort financiar enorm. Iar noi profetim nihilismul. Si ne asteptam sa se lase cu cacat in ventilatoare deci am decis sa sedem blanzi si sa vedem cum ne vor scoate din maro politicienii nostri. Caci ei hotarasc si nu unii care isi strang mainile intr-un fel dubios. Plus ca piata imobiliara in Toronto e ABERAAAAANTAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAA. I mean WTF, dude?!!!
Recomandam in continuare sa emigrati in Canada. Dar nu fiti imbcili si intelegeti cu ce se mananca. Nu e Raiul... dar nici macar Raiul ala biblic nu e ce se minte, pardon... ce se spune ca e.
Va salut cu respect si va doresc ce-mi doriti si voi mie.


Zircon-traim-pa!