Hai cu 20-1-1-le!!

Hey, yo... ce este sus, fra’?
La multi ani! A trecut si asta. A venit si 1-1-le. Mai putin pana in Decembrie 2012. Ca si Craciunul, in seara de revelion ar fi trebuit sa fim la munca pana la 12... adica atunci cand e duda. Am vorbit cu colegul CIA si a venit rumunul cu o ora mai devreme, ca paula lui... io’s mai invechit pe cand el e fresh nasty immigrant si de sarbatori munceste, nu? Claudia a avut acelasi aranjament cu schimbul ei si cum ala a venit chiar mai devreme de o ora numai bine am ajuns si noi pe la 23 si 10 acasa. Ca sa nu ne prinda Anul Nou cu moci ponosite, la fel ca anul trecut, am trecut la treaba. Am facut dus, ne-am imbracat in haine decente ca sa dam bine in poze si am pregatit sampania. Ce sampanie? Exact, nu mai aveam sampanie, ultima sticla am baut-o de ziua Eneidei si restul sticlelor de pe frigider erau de vin. Pana si sticla-cadou de la Toyota era vin si nu sampania cum te-ai fi gandit.
DA, am luat caleasca. Cenusareasa s-ar pisa pe ea de invidie. Lumea ne felicita ca ne-am luat masina. De parca nu platim pentru ea si am castigat-o la Loto-Porno. Dar sa ne fie de bine. Oricum, e blindata anti-invidie caci am stropit-o din belsug antideochi cu saliva amestecata cu muci si 2% impuritati genitale feminine. (citat din clasici... aka Vacanta Mare... cand traia Blondu). Deci Toyota Camry 2007. Ne place. Sa ne fie de bine. (stang saliva-n gura) Ptiu! Sa nu avem deochi.
Pe 1 Ianuarie ne-am intors la munca. Cu o ora mai devreme, nu? Sa fim gigea la baietii ce au fost gigea. Deci o tura de 13 ore, marfa asheaaa.
Ca sa nu stam cu paula-n sus CA CAnadienii fara viata am decis sa iesim Duminica undeva. Pentru ca NU schiez, NU ma dau cu snowboardul si NU ma dau cu sania am vrut sa mergem la Blue Mountain. Ca am auzit ca e cajteaux. De fapt voiam sa ne plimbam cu noua noastra Dacie. In mai putin de 2 ore am fost acolo. Muntii aia Albastrii sunt de fapt niste dealuri ordinare iar eu am fost nascut si crescut intre dealuri, la metropola mea natala Reschitza. Dar in pur stil nord-american s-a mers pe varianta: tu crezi ce vezi sau ce-ti spunem noi? Deci sunt munti. Erau acoperiti cu zapada deci nu stiu daca erau si albastrii. Ce e interesant e ca lacul e foarte aproape si nu poti sa nu admiri ce “banditi” sunt canadezii astia. Au ales locatia perfecta. In Canada iarna e lunga ca o slujba de Duminica la BOR asa ca au impanzit INTREAGA coasta a dealului cu partii si au numit locul “munte”. La 2 minute ai lacul, unde vara poti face nejte kestii. Deci te-ai invartit de o statiune turistica all year round. Cum in 30 de minute am vizitat staiunea si am tras o tigara si niste poze pe malul lacului am plecat sa mancam. Stiam ca in localitate e un restaurant celebru si n-am vrut sa-l ratam: Swiss Chalet. Sper ca ati prins ironia... dar poate mai citesc si verisori din Romania asa ca explic: Swiss Chalet e o franciza... gen McDonalds... (ba e naspa sa explici bancurile). ..... Ce infatuat sunt, in plm.
Seara ne-am intalnit cu romanches. A doua zi trebuia sa mergem la bowling. A ales Matei Corvinus un loc pe la Dufferin si Orfus, plm... Ajungem acolo... marfa locul.... dar plin ochi. In timp ce ne invarteam ca scobitoare-n cana gasesc fetele niste magazine outlet. Ce popice frate!!! O ora mai tarziu am plecat spre casa. Maaarfaaaa.
Azi dimineata m-am uitat la Mircea Badea si discuta de zborul cu elicopterul a lui Basescu deasupra cuibului de cuci de pe DN1. Baaai.... LUATI DE LA BASESCU!!!!!
E adevarat ca stai la coada in trafic... dar macar tara e in ordine... nu sunt mineri dezlantuiti pe strazi, nu moguli, nu comunisti, sarea e sub control... posta romana e inca acolo...
Apropos de Posta Romana. Cand am plecat din Ro am ramas in portofel cu vreo 200 si ceva de RON. Ca daca va amintiti am avut de lucru in aeroport la TM si numa la bani nu mi-a stat gandul. Si primul lucru ce l-am facut cand am ajuns acasa a fost sa cumpar o felicitare si sa ascund banii inauntru si sa o trimit lu mama. BAAAAAAAAA si nu mai ajunge plicul. Si deja muream de ciuda, il declarasem nul. Si m-anunta mama ca a ajuns... Romanii stiu de ce l-am declarat eu nul... nu pentru ca n-a ajuns in Romania... nu ca n-a ajuns la Posta.... ci pentru ca a ajuns la postas... and they went postal on my envelope. Dar nu... de data asta a ajuns. Hmmm... o luna jumate.
Warning!!! NU ASCUNDETI PERSOANE IN PLICURI CA VOR MURI PE DRUM.

Eram in balanta daca sa trag concluzii de sfarsit de an si sperante pentru 2011. Hai ca incerc.
In anul trecut am facut cate ceva dar se putea si mai bine. Am fost si acasa ceea ce s-ar putea numi si concediu. Poate data viitoare vedm si noi niste nisip auriu importat din bulgaria si apa albastra. Poate. Cu munca, mai vedem.
Deci 2011. E planu, ramane sa si mearga. Trebuie cu grija ca imi este teama sa nu ne bagam in prea multe deodata. Dar esti presat de timp... mai e putin pana in Decembrie 2012. Ai multe de facut si se zice ca toate la timpul lor... dar parca iti vine sa le faci si sa te scapi. Nu stiu... tre sa ma imbat si sa iau vreo hotarare hahhahahahhahahahahhaha!!!
Numai de bine de la Varahills in 2-0-1-1!