Tuesday, 20 March 2012

Aberatii cu parfum Prime Verra

Nu mai jucasem basket de multisor. La sala ma concentram pe conditia fizica. Si asa, cand mergi sa joci ori e prea aglomerat ori nu sunt mingi. Cred ca sunt vreo 20 de mingi furnizate de YMCA dar doar 2 sunt bune. Sau una... nu sunt sigur. Asa ca am hotarat sa marsez si pe partea asta si sa-mi aduc mingea mea. Cand jucam in Resita, indiferent daca aveam minge de cauciuc ieftineala sau Spalding de piele mingile erau decretate "cele mai bune mimgi din lume". Plus ca mai aveam doi-trei tovarasi la fel de idioti ca mine ce-mi tineau hangul si e greu sa ne contrazici chiar daca cea mai buna minge din lume era roasa de puteai sa-i vezi camera. It's the power of thought, eh? Ca si paranteza la divagatie, mingile cele mai rezistente sau dovedit alea furate. Mi-am dus mingea mea la YMCA. Cea mai buna minge din lume, un Spalding de outdoor... deci nu de piele. Dar e nasol ca daca vrei sa faci sala prima oara... mingea nu intra in dulapul din vestiar si tre' s-o cari cu tine. Ca sa inteleaga si altii ca aia e mingea mea, am insemnat-o. Puteam sa fac un semn sau sa-mi scriu numele dar mi s-a parut mai scurt sa scriu "I GOT BALLZ AND THIS IS ONE OF THEM". Dupa cum am spus, am jucat basket. Venisera si doi tigani. Unu purta un maiou rosu cu Bosh exact cum am si eu... iar celalalt purta o pereche de Air Jordan... exact cum am si eu. Si desi vazusem jordanurile cand am plecat de acasa recunosc ca paranoic m-am gandit la coincidenta de a avea apartamentul jefuit de tiganii astia care apoi au venit la sala, exact unde eram eu. Paranoia. Acasa am pisicile de paza, pe acolo nu se trece!
S-a incalzit superb. O trecere brusca de la iarna la primavara. Marfa ashea. Am zis sa dam o fuga pana la Niagara. Stiu, am mai fost. Stiu, acleasi cacat. Dar nu conteaza, voiam sa facem ceva, sa iesim si se anuntau 24 de grade. Trebuia! Ne-am plimbat, am facut poze. Am mancat o pizza ca in Romanica... din aia tip italienesc cu blat subtire. Bun-Bun! Apoi am bagat o inghetata la cornet. Si mai multe poze. Din pacate langa cascada cred ca temperatura cobora cu 10 grade. Apropos de cascade. In filme in momentul in care personajele o ard pe un rau... apare si o cascada. La inceput credeam ca aia o ard doar in zonele cu cascade dar apoi am inteles adevarul: cascadele alea nu exista ci se formeaza cand porneste ala sa filmeze. Deci Niagara nu exista ci in mod evident se face vreun film in zona. Am o logica de otel de la Combinatul Siderurgic Resita.
Duminica am vrut sa mergem intr-un parc si am cautat pe harta. Cu surprindere am gasit un parc imens intre Leslie si Bayview chiar la nord de Eglinton. Sunnybrook Park. Ba, imens! Avea de toate... locuri de parcare, gratare, romani. De toate. O s amai mergem caci e atat de aproape si simti ca nu mai esti oras. Ciudat.
In rest toate bine... cat de bine poa' sa fie. Caci e bine... cat e bine. Cat e rau... e rau...

Saturday, 10 March 2012

Tot aia

Nenea asta vine si o arde demagogic ca "vrem ca inginerii ce vin aici sa lucreze ca ingineri si nu ca soferi de taxi. Perfect corect, superb spus. Cu accent pe SPUS. Alt lucru interesant este despre cei 300 000 de oameni ce au aplicat pentru imigrare si sunt cu dosarul in asteptare. Cica Ministerul Imigratiei ia in considerare si sa stearga toate aplicatiile si sa te invite sa aplici din nou "in regim de urgenta, ca nu-s bulangii. Nu, nu sunt... Cum scrisesem acum ceva timp m-am uitat la Hugo. Nu-i rau filmul dar mi-a parut prea lung si mi-am pierdut rabdarea la un moment dat. Remarcasem insa ceva. Personajele se uitau la filme mute si desi intensitatea actiunii, scenariul si interpretarea erau la nivelul posibil atunci reuseau sa trezeasca emotii si trairi aparte. Producatorii de filme au trebuit sa evolueze constant pentru a veni cu ceva nou. De multe ori au mers prea departe in incercarea de a copia realitatea nefardata de multe ori au cazut in ridicol. S-au format clisee, cliseele s-au repetata in sute si mii de filme incat devii imun, devine ceva normal. I-au exemplu lui Bruce Willis in Die Hard prima parte. La un moment dat este pe acoperisul unui zgarie-nori incoltit de baietii rai si de iminenta unei explozii. Alege sa se lege de un furtun de hidrant si sa sara in gol. Pe fundal explozie puternica. Intr-un film de super-actiune asta e doar ceva banal. Abia recent m-am gandit la asta mai in detaliu. Cati ar avea curajul sa faca asta? Cati ar avea curajul sa faca asta ancorati profesional cu coarda de alpinist si nu cun un furtun de hidrant? Ma indoiesc ca cineva si-a tinut rasuflarea vizionand aceasta faza. Inainte sa mergem sa vedem Mission Impossible la cinema am revazut impreuna cu Claudia si primele 3 parti. Eu le mai vazusem dar nu mai tineam minte mare lucru. Aveam sa descopar cealalta parte- caderea in extrem. Ethan Hunt s-a vrut un Bond, James Bond la patrat. A iesit la cub. In ritm de manele. Parca scenaristul a stat si s-a gandit: daca Bond ar fi facut asaaaaa... pai Ethan Hunt tre' sa faca si mai ciumeg... deci Bond se sterge la gauaza folosindu un device supersofisticat aflat in ceasul lui Slava... pai atunci Ethan Hunt va avea nano-boti ce ii mananca cacatul dintre buci si elimina ozon inteligent ce se autoghideaza catre gaura din stratul aferent si o astupa prin coagulare cuantica in energie subtila. Deci n-am putut sa-l iau in serios pe Tom Cruise. Mircea Badea spune de Borcea ca e Cocalarul Suprem... dar Ethan Hunt din Mission Impossible e the REAL Supreme CockAll-R. Ah, filmele nu-s asa de rele... :) Ce ziceti de vremea de ieri? De vremea schizofrenica de ieri? Dimineata butonam de zor la computador si la un moment dat am auzit-o pe Tigrula batand cu ghearele in geam. Asa face cand ninge si da oumni in gura fulgilor de nea. Baaa, da ce fulgalai zici ca se culegea bumbac in Alabama. Cateva ore mai tarziu... Senin, soare... aproape nici urma de zapada. Venim la munca. Pe la 4 si 20 incepe iar vajgalau'. Apoi e iar soare... WTF!!!!! Cica totusi se incalzeste. Aseara la munca se futu un lift. Chem baietii si ei vin. Doi tigani caterincatori. Repara liftul si apoi stau la taclale cu mine si colegul meu. Vorbim de de toate mai ales ca i-am starnit ca those nasty immigrants come here and they work for change. YES, YES, YES! Barry White zice ca atunci cand a inceput el sa lucreze, a lucrat chiar in fabrica de lifturi si lua 14.75 si au venit o tona de indieni care luau $10/h pe aceeasi munca. Si cica ii vedea in pauza de masa cum se strangeau cate 4-5 in jurul unui castron cu apa si curry muiau cartofi fierti cu mana goala... 4-5 indieni diferiti - acelasi castron... cu mainile goale. Hmmmmmm... Dar puneau bani deoparte. Barry White zice ca asa ar pune si el bani deoparte. Marvin Gaye zice ca si okiosii sunt la fel. Dar el are alta nedumerire... proprietarii de Convenience Store. Cum de rezista 16 ore pe zi in magazin, ca nici bani nu prea fac? Si mai are o nedumerire. La el in zona e un Convenience store unde lucreaza un okios. Cica e singurul okios din zona aia. Marvin Gaye e de parere ca okiosu e urmarit si se ascunde sau e macar cautat de alti okiosi rai. Dar n-au nici o sansa sa-l gaseasca in zona aia. Acolo nu-s okiosi deloc. Eu i-am spus ca daca mai povestete de el la multa lume... s-ar putea sa-l gaseasca aia. Marvin Gaye nu-i chiar cel mai ascutit creion din penar si m-a luat in serios. Saptamana trecuta colegul meu a vazut un soarece. A scris o nota despre el si a catalogat evenimentul ca "almost disgusting!" Almost?! Hahhahahahhahahahahaha. Dar nu e totul. El e sigur ca e acelasi soarece de anul trecut. Hhahahhahahahahahahhahahaha... El nu stie regula ca daca vezi un soarece ai probabil 10. Ma uit pe camere si nu-mi vine sa cred. Inca un imbecil si-a lasat masina in fata usii de la garaj ce nu se deschide a dreacu ea usa care este usa iar el se plimba privind pe pereti sa caute vreo ceva, sa vorbeasca cu Security Guardul... ca a doua usa nu se deschide. Cam in 8 cazuri din 10 moronul sta acolo pana are noroc si iasa cineva din garaj, sa vine vreun resident ce are telecomanda. Deci in 8 cazuri din 10 moronul e atat de constipat la hipotalANUS incat nu realizeaza ca trebuie sa faCA CAle-ntoarsa, sa vina sa vorbeasca cu Security Guardul, sa vada de ce nu se deschide usa. Pe unii ii intreb de ce stau acolo si ei imi raspund ca au crezut ca se deschide automat. Eu n-am auzit ca la vreun Condo in Toronto usa de la garaj sa se deschida pentru oricine vine acolo. La case stiu sigur ca nu e asa. La blocurile de Rental e la fel. Deci de unde falusul zeului Priap cred ei ca usa se deschide automat? Si de ce inca mai cred asta stand 5 minute in fata usii inchise? Ce zici? Daca sunt okiosi aia? Nu neaparat... dar destui. PS.S-a facut si un documentar decent dupa cartea lui Napoleon Savulescu- "Noi nu suntem urmasii Romei:

Tuesday, 6 March 2012

Se-ncalzeste

Mai da-o-n sloboz de iarna. M-am enervat ca acum 2 zile am realizat cu adevarat ca e deja Martie si ca ma obisnuisem prea tare cu temperaturile astea scazute. Dar, asa cum bine zice bucuresteanu "dupa" strada: ia mai da-o decat in sloboz de iarna. Da' uite ca vine si ucrainianu ce imi da Starea Vremii de fiecare data cand vine acasa de la munca. Verdictul lui e "Spring". Da, dar si alta data spunea ca e de bine si apoi nu era. Nu o data a venit ud ciuciulete pe bicicleta. Cadou de Craciun a lu' varu Gonzales a fost bilete la Raptors vs. Magic. A luat mai scumpe, deci si locurile au fost nu neaparat mai bune ci mai aproape (vezi foto)
Pacat ca baietii au fost ca de obicei si au pierdut. Oricum daca nu acum atunci cand? Ma refer exact la opusul uzitarii normale a expresiei. Deci daca nu acum sacrifica sezonul pentru o sansa mai mare la loteria recrutarii, atunci cand? Sezonul e scurt. Bargnani, vedeta echipei, a fost accidentat foarte mult timp. E perfect. Tank Nation approves! Pana una alta, sa vad un meci NBA live are acelasi farmec aparte. In general sunt atat de ralaxat incat ma poti suspecta ca tarai un bong fumegand dupa mine. De aia m-am si surprins cat de tare m-a enervat Superintendentul azi. Am sunat Vineri sa raportez ca s-au futat usile culisante de la dulapuri si ca nu mai are Maintenance Request Forms. Cica sunt pe vine. Azi l-am sunat din nou sa vad daca au vinit. N-au vinit. Pai si atunci cum facem? Cica ce, e urgenta? Unde ma cred, la Condo? Ba sa-mi trag pula prin rasa ma-tii. Atat de tare m-am saturat sa imi faca astia un favor ca le dau 1000 de parai sa traiesc acolo. Acum sincer, suntem noi oameni rai ca ne dorim sa-l vad si pe el si pe Manager ca cer banii de operatii la copii pe Facebook? Ca daca ma cunosti indeaproape stii ca nu imi pasa de tine abso-fucking-deloc. Deci nu ma poti suspecta ca iti vreau raul din rautate. Dar meriti. Meriti fiindca esti un lindic amorf ce se crede Vladmir Putin. Poate am fost prost eu cand am fost Superintendent si imi faceam treaba constiincios dar mortii tei, marrine... tu faci ciocanu mare pe banii mei... literal, pe banii mei, si incerci sa ma convingi ca asa e bine. Muje... Abia astept sa-ti dau Like pe Facebook cand ceri bani pentru copii. Se simte ca nu m-am enervat deloc? Iar ne gandim sa ne mutam. Iar nu ne mutam. Eh, viata, nu? In general rutina. Mai sunt si variatiuni. De obicei variaza problemele. Vorbeam azi cu Claudia si gandindu-ma mai bine am realizat ca eu ori umblu in cercuri de oameni cu probleme, ori toata lumea are probleme. Si eu zic ca toata lumea are probleme, caci eu nu ma invart in cercuri, eu ma invart in patrate. Citeam azi d-ale mele si uite cum alatur aici doua stiri: Grecia aproape de faliment si Gregory Klump, CREA’s chief economist. Foarte pe scurt: Europa strange tare din cur la fiecare scadenta a Greciei iar Economistu-sef de la Canadian Real Estate Association spune ca “So long as the European debt crisis is contained and a global economic recession avoided, low interest rates will support Canadian home sales and prices. Recent trends are reassuring, but interest rates remaining low for longer will doubtless keep the Canadian housing market under scrutiny for signs of overheating.” Sa nu se inteleaga cum ca vreau sa fiu ala ce ranjeste fericit in mijlocul ruinelor. Eu imi doresc pace si prosperitate. Dar mai vedem.

Saturday, 25 February 2012

Aberatii de sfarsit de saptamana

Azi nu stiam la ce meci sa ma uit. Se juca Milan- Juventus si Lyon-PSG. Ma uit la fotbal de foarte multi ani cu aceeasi placere. Am niste echipe pe care le sustin: Steaua, Barcelona, Juventus, Arsenal, PSG, Bayern si Benfica. La pol opus, nu suport Dinamo, Real Madrid, Rapid, CFR Cluj si Man Utd. Am inceput sa ma uit la Milan- Juve pentru ca... incepuse primul. Dar apoi m-am sucit la celalalt meci. PSG a condus 1-0 pana prin minutul 35 cand a venit unu la mine la desk care a stat cam 5 minute. Cand am dat iar la meci m-am frecat la ochi: 3-1 pentru Lyon! Ba, cum plm? Nu ma uitasem eu bine la scor? Veirific pe un site si vad ca EXACT in alea 5 minute cat a venit cois ala Lyon a marcat de 3 ori. Daca sunteti microbisti stiti ce de cacat e sa te uiti 30 de minute la un meci si apoi sa te duci sa te pisi si la intoarcere ai ratat toate golurile. Un meci superb pana la gata. Scorul a evoluat 3-2, 4-2, 4-3 si apoi 4-4 in ultimile secunde, cand si portarul lui PSG adulmeca pe langa careul advers. Iar la munca. O saptamana lunga si obositoare caci am lucrat pe ture de dimineata alternate cu cele obisnuite 16-24. Plus ca am lucrat si Luni. Dar vine weekend-ul. Sper sa fie ok. Fratele Lip compusese o oda in centimetru antic si de demult si spunea despre faptul ca nici un evreu nu a murit in turnurile gemene la 9/11, ca au fost anuntati ca va fi cu nasoale. Inca de acum multi ani am respins ideea ca fiind retardata. La nivel logic. La orice nivel. Azi am cautat sa vad ce e pe internet despre asta. Cifra e pe la 400. Nu exista o cifra exacta din diferite motive... datele sau adunat din alte rapoarte privind victimele, ce vizau alte statistici... deci erau indirecte. Nu exclud ca cine trebuie... nu a fost la munca. Dar daca am ajuns sa cred ca aia care n-au jena sa omoare milioane si zeci de milioane de oameni au dubii fata de cateva sute de co-religionari... hai las-o-n pula goala. Am catalogat mitul asta drept mit imediat ce l-am auzit. Alte cacaturi muuuult mai importante s-au intamplat in ziua aia... iar asta nu e unul din ele. Poate cunoasteti asa zisele teorii despre 9/11 dar cea mai de cacat explicatie e aia despre Flight 77 care cica a lovit Pentagonul. Ala e cel mai dubios dintre toate. Uite filmuletul aici. Nu trag concluzii eu, cine nu stie deja si vrea sa dea o geana... macar vede pentru el. Am divagat prea mult, voiam sa ajung la altceva. Am tot observat discutand cu canadienii ca sunt ca femeile. Nu inteleg deloc legatura incestuoasa dintre cauza si efect. In general nu-i intereseaza nimic din restul lumii pe principiul nu ma afecteaza-nu ma intereseaza. Asta merge pana dai de mine, debilul. Ca pe mine ma enerveaza sa vad ca te strambi cand citesc stiri despre Iran si ca sunt ingrijorat ca se pregateste razboi... sau despre situatia din Grecia. Sau despre datoria superba a Statelor Unite ale Suei. Stii de ce ma enerveaza?... ca apoi te plangi ca s-a scumpit benzina, s-a scumpit mancarea, economia merge greu, e cam greu cu locurile de munca, etc. Efectul se simte, nu cois? Dar cauza nu e pentru intereseul tau, nu cois? The Leafs need to trade for a goalie asap. Asta e mai important, nu cois? Stai linistit cois, stiu cine esti si ce ai in cap. Nu astept de la tine mai mult decat stiu ca esti in stare. Doar o ard retoric sa par intelectual si jurnalist, gen. Diseara vreau sa ma uit la Hugo, caci s-a intamplat sa-l cunosc pe ala de a filmat tarasenia. Bagam Seinfeld la greu. No soup for you, cois!! In rest, documentare de pe un site bun bun. ( http://topdocumentaryfilms.com ). Au documentare sa satisfaca toti muschii. Deci ce vrea mujkiu tau. Eu am inceput si continuu cu Through the wormhole. Taica Morgan Freeman e gazda documentarului. Documentarele sunt superbe si aduc ceva nou. Se expun teorii care contrazic stiinta oficiala in probleme considerate "batute in cuie". Doar ca teoriile acestor oameni nu pot fi demonstrate ca gresite din cauza ca au logica si chiar si suport. Plus ca multe chestii abstracte sunt explicate cu grafica de calculator si chiar imagini reale ceea ce ajuta enorm la intelegerea de lucruri complexe. Yep, asa e.

Friday, 24 February 2012

Devreme rrrau

Datorita unor detalii irelevante aici a trebuit sa lucrez ieri de la 10:00 la 20:00 si azi de la 8:00 la 16:00. Am ajuns sa realizez cat de obisnuit sunt cu programul obisnuit datorat obisnuintei de a avea acelasi program mult timp. Am avut totusi noroc ca de ceva timp ne-am schimbat programul si desi ajungem la 00:20 acasa de la munca, ne culcam pe la 1 si ceva. Deci am reusit sa dorm cateva ore vitale. Alta data eram distrus cand trebuia sa acopar o tura de dimineata. Eram obisnuit sa ma culc pe la 2-3... Nu mai fusesem de mult cu TTC dimineata. Azi si ningea din greu dar nu era frig. Am avut noroc, am prins loc si m-am pus sa motai in ritm de rap romanesc. Adica asa cum imi place mie. Pe la jumatatea drumului soferul ne da jos si eu nu intelegeam de ce... caci eu aveam in urechi rap romanesc (asa cum imi place mie). Tot nu stiu de ce, dar rumunu ne daduse jos, si langa era alt autobus din ala Express in care ne-am urcat cu totii. N-am mai prins loc sa stau jos. Pentru prima data am mers si eu cu un metrou din ala nou nout. Arata bine. Doar ca daca stai in zona usilor, in mijloc, nu ai de ce sa te tii. Noroc ca-s de gen masculin si m-am prins de propria pula, sa nu cad cand ma zgaltaie. Plus ca daca te zgaltaie cum trebuie obtii si placere trupeasca... nu e combinatia asta superba? Un fel de perpetuum mobile erotic? La munca e dubios de dimineata. Sunt unii pe aici pe care eu ii vad rar pe tura mea obisnuita. Sunt angajatii constructorului cladirii, cladirea fiindc inca sub warranty. De la 8 la 9 o freaca in fata deskului. Discutiile ma scot din minti. Ii dau o cheie lu unu si el imi zice: Spasiba. Nu's rus dar e still ok. Nu esti rus?!! Iugoslav? Hai baga mai la Nord. Eh... geografie. Rumunija. Romania?!! Vezi tu, cu voi romanii nu stii niciodata, cand vorbiti limba voastra nu stii, o fi italiana?... Daaaa, suntem sneaky like that. E ca ungureasca... Nu amice, nu e ca ungureasca. Yes it is. No it's not. You should know cause you speak it. No I don't. WTF? Apoi a plecat. Superintendentul a ramas. E evreul ala de 70 si ceva de ani. Asta primeste pensie de la Statul German, Statul Austriac, pensie canadiana si mai si munceste. Ba are si firma de strans fier vechi. N-are bani. Baaa, si nu-i mai tace gura. Radeam intr-o zi cu colegii mei ca ne-am amintit de unele faze cu el. Ca spune acelasi banc de 10 ori aceleiasi persoane. Ca acum un an era constipat si s-a fortat atat de tare sa se cace ca si-a pierdut cunostiinta incat a cazut de pe veceu si si-a dat cu capul de chiuveta si a facut comotie. Si asta era povestea lui. De la ce a mancat de s-a constipat si pana la cat de tare s-a fortat sa se cace. Nu putea sa zica: in timp ce faceam un pas mic pentru mine, un pas urias pentru omenire... am alunecat si mi-am dat cu tampla de bibilou' cu pescarul chinez. Ieri, cum am lucrat iar de zi mi-a povestit cam 3 chesti... de 3-4 ori fiecare. Cum a gasit el un dresser "in mint condition" in Recycle room si il da el lu partenerul lui de afaceri. De fapt eu l-am gasit si am notat si in raport, ca nu ai voie sa lasi mobila in Recycle room. In general Superul se caca pe el cand lumea lasa chestii acolo si noi nu ne dam seama. Dar daca e "mint condition" il gaseste EL... si e ok. Adevarul e ca am gasit si eu 2 chestii cum cateva saptamani. Dupa cum urmeaza. Claudia ma tot batea la cap sa mergem la Canadien Tire sa cumparam o scarita din aia cu 2-3 trepte. Eu tot insistam ca nu avem nevoie. Cateva zile mai tarziu vad niste okiosi imebcili carand juma' de IKEA in Recycle room. Ma duc mandru intre ei caci suma pulelor lor nu face cat a mea si le-am explicat ca nix tra la la. Dar ce sa vezi! Printre obiectele de acolo era si o scarita cu 2 trepte din lemn, marca IKEA. Brusc am dat-o la impreteneala cu fratii mei okiosi si am obtinut marfa. Ajunsi acasa citesc pe eticheta: Made in Romania. Bai, DA DA DA! se simtea la degete cand o caram.. lemn romanesc... simteam o legatura familiara... cacui lemnul e din codru... codru e frate cu rumunu... iar eu sunt rumun. In saptamana urmatoare... am descoperit ca Tigrutza a halit din cablul de la lampa de langa birou. Stinge lampa si ia-o-n gura. Cateva zile mai tarziu... hop, uite lampa. Mint condition. Azi deja mi-a spus de 2 ori ca a gasit un dresser, mint condition. Cica e pentru fiica lu partenerul lui de afaceri. Dar aia e pretentioasa , tre' sa vina sa vada marfa prima data. Si chiar acum il suna asta pe tovarasul lui: unde-i fiica-ta? Pai vine diseara sa vada dresseru. Cum diseara, ca io lucrez pana la 4? Pai nu-i la tine acasa? NUU, e la mine la munca. Superb! LE: Doua persoana la mine la desk. Una zice: Nasty weather out there. Eu: from where i stand it looks like a post card from the Caribbean islands. Celalalt isi da ochii peste cap: The Carribean islands... right!...

Monday, 20 February 2012

Sus Pensia... la dric

Aseara a fost pe baza de oameni in varsta. De la varsta parintilor in sus. Am stat de vorba cu niste pensionari romani. Pensionati aici, in Canada. Subiectul favorit- bine-nteles, Romania. Cica romanii din Romania merita TOT ce li se intampla, mai putin zapada de anul asta. Asta nu e vina lor. Asta e de la Dumnezeu. Caci "Dumnezeu ne da zapada, inundatii"... Nu poti vorbi de Romania fara sa vorbesti de politica. Domnul cu pricina are si o solutie: sa se voteze cu cap, in cunostiinta de cauza. Sa nu se mai voteze ca mi-ai dat o galeata, sau un litru de ulei. Din pacate el nu intelege ca tocmai asta se intampla. Taranii aia de-si vand votul pe o caldare sunt in cunostiinta de cauza si voteaza informati. Acesta este nivelul lor de intelegere. Asta e informatia necesara si suficienta pentru ei: tu ce dai? Acesta este materialul clientului. Si oricat ar de ne-cetatenesc, nu e necesar sa votezi. Cea mai imbecila chestie e aia cu "alegi raul mai mic". Mai bine nu alegi deloc. La 18 ani am fost sa votez. Dar trebuia sa merg, cois. Era Iliescu vs. Vadim. Cornelus Vadimus! Hai cu Nea Nelu. Chit ca el a terminat facultatea Lubianka, Magna cum Laude. Mai spre seara am fost martorul unei alte discutii. Clasa de varsta: 50 de ani. Se vorbea de pensie. Ba, da' se vorbea cu pasiune. Cu patos... "Dom'le nesimtiti astia... au ridicat varsta de pensionare. Eu mai aveam 15 ani acum mai am 17." Nu informatiile furnizate sunt problema ci felul de a pune acea problema. De ce astepti sa iesi la pensie cu o asemenea pasiune? Pensionarea implica si alte chestii. Implica faptul ca ai o varsta. Speranta de viata e tot pe acolo. Deci ce astepti de fapt? La ce te bucuri tu de fapt? Plus ca te cunosc, nu esti unu ce ar fi extra activ dar n-are timp din cauza job-ului. Deci nu-ti vei cumpara un RV si vei colinda zarile. Esti un umflat static si comod. Dar discutiile sunt la un nivel teoretic... accesibile doar elitei... eu sunt inca tanar, nu am cum sa acced acolo. Anul acesta fac 30 de ani si m-am panicat. Cat ai inca "20-si" nu-ti pasa... e timp de toate. Eh, uite ca nu mai e atata timp din ala ce poate fi valorificat la maxim.

Friday, 17 February 2012

Ba da, iham!

E iarasi Vineri si nu stiu cum e deja Vineri. Cunoasteti senzatia? Adica imi amintesc ce am facut zi de zi dar parca a trecut asa de repede. Nu ieri, da parca alaltaieri era Sambata si era un frig afara si o vreme de tot cacatul (dar totusi buna pentru Canada in luna Februarie). Un resident infofolit tot desi e din Montreal si ar trebui sa fie la tricou si bermude in vremea aia ma anunta: I'm going out to fight the cold. Frigu va castiga, mai diar frend. A venit inapoi dupa vreo 2 ore recunoscandu-si infrangerea: "You were right, shit!" Sambata am fost numa-n glume. Din alea de ale mele... la limita umorului... dar a fost ok. La un moment dat in fata cladirii oprise o masina de Politie. Pur si simplu stateau acolo. Politia nu pandeste, ei vegheste. La un moment dat intra un resident si ma intreaba: What are they doing there? Raspunsul meu a fost de-o logica imbatabila: They are serving and protecting! Omu cu pricina s-a holbat la mine, apoi s-a incruntat iar cand femeia din fata mea de la desk a izbucnit intr-un ras violent a si plecat. A fost randul doamnei ce radea sa ma intrebe: No. really... what are they doing here?... Eu: I really don't know... and they're so far away from the closest Tim Hortons... They must be lost. Mai spre seara a venit acasa un Lt.Colonel de armata... imbracat intr-o uniforma de camuflaj. Sincer, n-am scapat ocazia si l-am intrebat: How was paintball? A ras si asta, caci stiam ca nu se supara. Omul asta a scos si el niste dume tari cand s-a mutat in cladire. Timp de 7 luni si-a parcat masina in alt loc de parcare decat al lui, ca sa nu mai coboare de fiecare data inca un nivel subteran si cand proprietarul s-a mutat in sfarsit in cladire si a facut plangere ca cineva parcheaza in locul lui a raspuns: nici nu credeam ca o sa mearga 7 luni. I had a good run. Zi de zi citind cum viata e frumoasa ajungi sa inmagazinezi informatii. Reamintesc nou meu motto: "De cand avem acces la atatea informatii nu mai ai nici o scuza ca esti ignorant". Dar e plin de ignoranti ce "cunosc" adevarul, viata, realitatea. Deci ajungi des sa discuti in contradictoriu. In functie de starea mea psihica ajung sa ma contrazic (mereu dintr-o postura superioara) si sa explic nejte kestii. Poate si de aici mi se pare mie ca uneori dau senzatia de nihilist 100%. Asa si sunt... dar un lucru nu am facut si nu voi face. Nu sunt ala care vrea sa se intample cacaturi doar ca sa scot ochii la lume, ca uite ba, bagati-as pula-n cornee... vezi ca tz'spusai io! Eu sper sincer ca va fi bine... dar ieri am auzit un vers de balada "poti sa speri, dar cu speranta ai sa mori"... Caci e de cacat... De cacat. Ati auzit si ati uzitat expresia. Dar poate fi si de pisat? Stiti ce e si de cacat si de pisat? Vasul de toaleta. Cel mai prost design de vas de toaleta de la pisatul contra vantului si cacatul in amonte cand stai in apa peste genunchi l-am gasit in Canada. Cu exceptia vasului de toaleta de la munca ce are un design nou, toate celelalte in care m-am pisat si m-am cacat sunt la fel- pline cu apa. Daca te pui jos pe el... apa e la 15-20 cm de gauaza ta. Cand Little Boy si Fat man cad din carlinga in 9 cazuri din 10 te stropesti cu apa grea si izotopi radioactivi de Cacat 14. Exista si varianta... sa umpli luciul de apa cu hartie igienica... ca amortizor. La pisat ai parte de alte probleme. Cu cat esti mai inalt cu atat pisatul va cadea mai de sus si PLEOSC!-ul va fi mai puternic. Satul de victime coLATERALE am luat hotararea efeminanta de a ma pisa stand jos ca o pizda. Caci si pizdele e oameni. Azi dimineata insa am avut o dilema. Stand jos nu-ti poti baga erectia de dimineata in veceu sa te poti pisa. Sau cel putin eu nu pot. E greu in Canada. Numai de bine. PS: Declar sesiune deschisa de MUIE Bill-11, ACTA si SOPA... cu dedicatie de la Edward “Barba-Neagra” Thatch, “Black Sam” Bellamy si Francis Drake.

Friday, 10 February 2012

Iluzia lui 2012

Nici nu am terminat bine de postat precedentul articol ca un cuplu de canadeji cu care mai stau de vorba vine la desk. Ea e la masterat, 3 zile pe saptamana dar Miercurea baga 12 ore. Si era obosita. El face o observatie ca si eu intentionez sa incerc la scoala. Da, asa e. Dar din Septembrie. Apoi fac precizarea ce-i bulverseaza: "dar o sa vad ce se mai intampla caci 2012 va fi one funky year". Evident el ma intreaba "de ce?". Raspunsul e evident, e in jurul nostru. Dar ei au lentile Zeiss la ochelarii lor de cal. Totusi, el e doctor si mai citeste un ziar nu ca noi garzii, care balim la fata de pe antepenultima pagina. "You mean the posibility of a war?" Ba cois, nu numa' asta... dar tie ti se pare ca economia merge bine? "Economy is reviving." Ba cois, daca tu zici... asa o fi, dar pe ce te bazezi? A ezitat o clipa si a inceput sa rada. Asa ma gandeam si eu. Azi citeam un articol dspre datoriile americanilor de rand. Datoria insumata a studentilor ce au luat imprumut pentru a face scoala ar fi de 1 triliard! 1000 de miliarde! Unul din colegii mei a terminat facultatea anul trecut. E inCA COlegul meu. Intre timp trebuie sa plateasca imprumutul. Parca 26 000 a luat. Las' ca-si scoate el parleala. Se pare ca doua treimi din sutdentii ce termina facultatea si-au luat imprumut iar un sfert din acestia au imprumutat banii de pe credit card, la dobanzi superbe. Anul acesta bancile scolii sunt pline, la fel ca si anii din urma. Doar ca economia scartaie si astia vor intra in piata muncii in curand. Si tu te uiti urat la mine cand iti spun ca am dubii daca sa ma duc la scoala sau nu anul acesta? Mai amintesc evidenta: taxa scolara nu e totul caci mai trebuie sa si traiesti intre timp. Dar sa revin la Dom Doctor si logodnica. Dintr-una-n alta ajungem si la ACTA si SOPA. Vorbim si de noile pasapoarte cu amprentare. Ea nu e de acord. Lui nu-i pasa. El e din ala caruia nu i s-a intamplat niciodata nimic si a ajuns la concluzia ca asta se datoreaza faptului ca el e un bun cetatean ce nu are nimic de impartit cu nimeni. Dupa cuvintele lui: ce-i pasa lui ca au aia amprentele. Cu ce-l deranjeaza pe el. Ca el nu face nimic rau. Pai tocmai asta e, ca daca tu nu faci nimic rau nici nu e nevoie sa aibe amprentele tale si asta ar trebui sa te revolte. I-am explicat parerea mea, cum ca ti se iau din libertati putin cate putin. Cea mai buna analogie ce o pot face este imobilizarea lui Guliver de catre pitici. Fiecare franghie luata separat nu ar rezolva nimic dar cand esti legat cu sute sau mii de mici sforicele, se schimba treaba. La prima vedere ai impresia ca ai destula forta sa rup atele alea iar apoi te trezesti limitat in miscari ca un coi sub toc. Citisem un articolas preluat de romani si ratacit pe Facebook cum ca "oamenii de stiinta" (ce fel de stiinta, cois?) lituanieni au facut un studiu si au descoperit modul in care putem fi fericiti. Fara sa fie vreun soc pentru mine, lituanienii astia stiintifici au descoperit ca oamenii fericiti nu au asteptari sau aspiratii inalte. Ele doresc doar ce stiu ca pot obtine in timp ce oamenii nefericiti au dorinte si asteptari nerealiste. Evident a comentat unu si a involburat apele: "Pare un fel de indemn la mediocritate... Daca omenirea s-ar fi ghidat dupa acest gen de fericire dintotdeauna, ne-am fi complacut cu totii intr-o stagnare perpetua si n-ar mai fi existat progres. Ce este adevarat din citat este ca trebuie sa-ti cunosti limitele si sa visezi within your limits. Diferenta este ca limitele unora sunt mai sus decat ale altora." Eu am raspuns asta: "asta nu e un indemn catre mediocritate caci tipul acesta de fericire e pentru cei care sunt in mod natural asa cum descrie articolul... tu daca iti doresti sa devii asa, automat ai un tel poate de neatins daca firea ti-e diferita.plus ca articol descrie un fapt... ASTIA sunt aia fericiti... pentru ca asa sunt ei, nu pentru ca asa s-au fortat sa devina. plm". Reiterez ce am spus. Promisesem sa-i raspund lui Tzipi la commentul de la postarea mea anterioare: "Numai prostii sunt fericiti pe lumea asta. Insa unii, insista in mod deliberat sa-si mentina stare ade prostie, cautand sa vada doar partile pozitive, iar alea negarive si le ascund sub pres. Ca sa-si mentina lumea lor curata si roz ..." Eu zic ca numai prostii pot fi fericiti TOTAL pentru ca le vine nativ. Astia care ne mintim singuri (intr-o mai mica sau mai mare masura) suntem de alt soi. Fericirea noastra poate fi si ea pura doar ca e construita pe fundatie falsa si se va prabusi des. Eu personal, voi cauta prin orice metoda sa imi mentin echilibrul psihic. I will walk the walk and talk the talk. Echilibru inainte de toate caci nimic bun nu iese cand cazi in extreme. Presimt ca 2012 va fi un an bun...

Wednesday, 8 February 2012

Tunelul Dracilor

Nu l-as numi sevraj dar mi-a lipsit.
Am reusit cu succes sa fac abstractie de el pana in momentul in care puterea obisnuintei si-a luat partea leului. "Asta ar fi mers pusa pe blog".
Personalitatea mea exhibitionista are nevoie de o scena. Scena e la o distanta de un Log in. Deci iata-ma. Am sa editez ultima postare in care ziceam ca ma opresc din scris. Ca vreau si pot.
Tunelul Dracilor era o faza dintr-un joc din copilarie in care trebuia sa treci printre 2 siruri de copii care te inghionteau, te palmuiau si-ti dadeau pumni la coaste. Era un joc... dar viata de adult e un constant Tunel al Dracilor... lovituri din stanga sau din dreapta, din fata sau din spate... doar ca nu mai e joaca si nu esti lovit cu maini de copii.
Mi s-a spus ca de cand nu mai sunt pe bune cu dumnezeu atrag chestii nasoale. Mi s-a spus ca atitudinea mea negativa atrage negativisme. Cred ca atitudinea nu e fizica... altfel negativ ar atrage pozitiv si ar respinge negativul. Eu nu consider ca sunt negativist. Doar ca am ajuns la un nivel ciudat de acceptare a faptului ca viata nu e frumoasa, cel putin nu cum ti se descrie ideea de viata frumoasa. Daca treci de tiparele gandirii si de prejudecatile in care ai fost crescut, daca deschizi ochii vezi Defileul Dracilor... si atunci e greu sa te minti din nou ca viata e frumoasa.
Am un tovaras in Romania caruia i s-a nascut o fetita cu probleme. A stat cateva saptamani in spital si nu se stia daca va trai sau nu. In acelasi timp el a facut o speticemie si a intrat in coma. Si-a revenit din coma, s-a recuperat si mai greu dar acum are sistemul imunitar vraiste. Are acum piatra la rinichi si ultima oara cand am vorbit cu el avea programarel sa se duca la spital sa ii extraga maduva osoasa pentru analize amanuntite. Ah, 25 de ani are. Tonul lui nu convinge dar zice ca e optimist si ii multumeste lui dumnezeu ca macar e in viata. E o contradictie aici pe care nu ma mai obosesc sa o explic.
(Am recitit ce am scris pana acum si am vrut sa ma semnez Emil Cioran. Dar nu e pe culmile disperarri. Umorul meu idiot e la locul lui. In general la locul nepotrivit, in momentul nepotrivit.)

Aici la noi, la Canada, viata merge inainte curgand lin ca Ozana cea frumos curgatoare si nepoluata. Canadienii pe care-i cunosc eu si interactionez cu ei nu au nici o strabatere. Au speranta ca anul 2012 va fi mai bun. Subiectul numarul 1 de discutie este ca si in anii trecuti: Vremea. Iarna asta e din nou blanda, nu e frig si nici nu a nins din cale afara. Incercand sa-l trag de limba pe colegul meu iranian despre situatia din tara lui bastinoasa am primit ca raspuns ridicari din umeri. Nu prea stie multe. Printre discutii mi-a precizat ca dolarul a crescut... caci inainte 1 dolar era 10 mii si ceva riali iar acum 12 mii si ceva riali, sau ceva de genul asta. Cand i-am explicat ca dolarul a ramas la fel dar tara lui e sub embargo si ca urmare s-a devalorizat rialul mi-a spus ca am dreptate. Da? Ce tare. Si asta a fost profesor.
Ati urmarit Super Bowl-ul? Asta e iarasi un subiect bun. Ati vazut si concertul Madonnai de la Halftime? Pe facebook se discuta despre faptul ca show-ul este muuuult mai slab ca cel de anul trecut... Eu zic ca grafica a fost superba... mai ales ochiul ala frumos-pupa-l-mama-sa-l-tzucie ca superb se mai asorta el cu pirmaidele de pe fundal. Prostii, nu vad eu bine. Cred ca ar tebui sa-mi fac un control la ochi. Get it? Control la ochi?
In pauza de la ultima postare si pana acum am reusit sa aplicam pentru cetatenie. Dosarul ne-a fost returnat imediat sub motivul ca am fost prea exuberant la semnatura si am iesit din patratel. Ete pula. Nu de alta dar mi-a spart creierii nevasta-mea ca "mereu fac asa". S-a implinit si un an de cand am luat masina. Am fost tentat sa scriu de cand am cumparat-o dar am sters si am reformulat. In primul an de rate am platit $1,041 doar dobanda. Fiindca de sarbatori am produs mai multi bani ne-am zis ca ar fi jmekerie de tip boss sa platim in avans niste rate. Doar ca la 50 de metri de munca un tigan venind din sens opus decide inexplicabil sa faca stanga cand eram la nici 3 metri de el. Imbecilul cred ca ochise un loc de parcare si probabil crezand ca e unicul loc de parcare ramas pe lume s-a napustit pe el. Pacat ca eram si noi acolo. Ai zice ca ghinion. Dar ghinion e cand se intampla asta si apoi iti repari masina fara probleme. Ghinionul nostru el altfel. Tiganul o arde blajin, isi da toate datele doar ca datele lui sunt... altfel. Balanul e din Ciad. Are permis de conducere din Ciad. International gen. Masina e a unui prieten. Uite proof of ownership. Click- poza cu telefonul. Balanul cooperator ca un sef de CAP. Nu gaseste foaia cu asigurarea dar are o hartie pe care e scris cu creionul numarul politei de asigurare de la RBC. Luam numar de telefon si plecam ca am intarziat deja la munca. Ah, ca si cu un an in urma afara era un frig de te cacai pe tine iar noi nu eram imbracati de outdoor. Bumperul e facd ap, si farul stanga-fata e spart. Un pic din aripa e indoita.
A doua zi sunam la asigurare si dam toate datele trimitand si un email cu pozele cu permisul de conducere ciadez, ciadan, ciadian, ciadoi? Tot in ziua aia aflam ca nu poate fi gasita polita de asigurare dupa numarul dat de balan. Catvea zile mai tarziu aflam ca desi am o poza dupa ownershipul masinii... masina nu poate fi gasita in baza de date. Permisul ala dubios nu le spune nimic politistilor. Probabil tiganul sta peste viza sau ceva de genul asta. Cine sloboz stie cine e de fapt balanul si cu ce se ocupa. Poate fi un brav importator de masline de capra sau un criminal de razboi iesit la pensie. P-aici pe la Canada nu poti sa stii niciodata. Ce e cu adevarat scatologic la intamplarea asta e ca am platit deductible $300. Asta asa, ca viata-i frumoasa.
Era lucru stiut ca la vara ne expira pasapoartele. Stiam si ca prin conSULAtul roman de la TO dureaza destul de mult asa ca ne-am miscat din timp. Nu mai fusesem niciodata la ConSULAt. Am incercat sa sunam sa ne facem programare dar zici ca eram fetita aia din The Ring ce te suna sa te anunte ca mai ai de trait 7 zile, caci nimeni nu ne raspundea la telefon. In lipsa de altceva, le-am trimis un email. Sa vezi si sa nu crezi, au raspuns imediat. Luni la ora 10 AM. Superb.
Luni la 9:57 parcam masina in graba pe Richmond St. West destul de departe de Consulat dar nu eram siguri ca vom gasi parcare mai aproape. Ne-am grabit si am ajuns. Nu ne-a intrebat nici dreacu cine suntem sau daca avem programare. Doamna de acolo se otari la noi de parca o calcasem pe ovare. Cica "sa vad actele ca sa vad despre ce vb aici". Nu-mi dau seama daca s-a linistit fiindca aveam toate actele la noi sau din cauza ca a observat-o pe Claudia transformandu-se in Hulk. La gata ne-a vorbit atat de amabil incat procesul s-a prelungit niste minute VITALE. Terminand cu tot ne-am carabanit catre masina suficient sa vedem un muie de la Parking Enforcement. Oricum eram relaxati, platisem pentru parcare. Doar ca... aveam si noi o foicica blonda in parbriz. Aye, cois... come back! What the fuck, ăi?!! La venire, pe aceeasi Richmond St., opriti la un semafor Claudia ma intrebase ce inseamna semnul ALA. Era un semn ce te informa ca de acolo incolo parcarea e interzisa. Un pic mai tarziu aveam sa parcam in dreptul unui stalp ce purta un semn din acela. Noi nu l-am observat. Nu-i nimic... bagamiaspulanmasadepunkist. $40.
Ieri primesc un plic pe care adresa era corecta dar cineva scrisese cu pixul "Moved Out". Ba esti prost? E clar ca la posta au directionat plicul la adresa gresita dar ala de la primit a fost sigur ca M-AM MUTAT desi adresa de pe plic nu era a lui. !!!!!!!!!!!!!!!!????????????????
In apartamentul in care locuiesc , acum vreo 6-7 ani a stat un roman cu nume de iunghiur. Inca mai primeste plicuri. Cred ca a fost abonat la orice chestie posibila. Dar ce e cel mai tare e ca atunci cand lucram in Downtown a venit un plic pentru el si ACOLO. Adica omu locuise si ACOLO. Cum plm? Uite-asa.
Azi a venit alt plic. Asta era de la Management. Vesti bune: vor mari chiria cu $32/luna. Adica un 3% sau ceva. Chipurile pentru "imbunatatirea conditiilor" din cladire. Ba, e adevarat au facut rumunii reparatii, au schimbat becuri. DAR AU FACUT-O FIINDCA AU AVUT AUDIT DE LA PRIMARIE SI AU FOST FORTATI!!!! Acum isi scot banii nu? Chiria creste anual. Anul trecut a crescut cu $17. Anul asta cu 32? Hai las-o-n pula lu Terente Haiducul lui 7 cai frumosi. Deci asta inseamna ca ei ani de zile nu au facut reparatiile alea cu de la sine vointa din cauza ca nu aveau fonduri suficiente si ca ce le lipsea era exact $32*12 luni* Nr. apartamente. Cam $25,000. Ca altfel faceau. Ah, acum vreo luna si ceva am primit scrisoare din aia de rent decreasing... dar nu s-a intamplat nimic. Inca $384/an dati aiurea ca asa e curva ma-sa lu astia.
Dar asta e. In general viata e frumoasa. Doar ca-ti iei pumni la costite si la pateu. Sunt lovituri slabe, nu te doboara din picioare... doar te sicaneaza si te incetinesc.
PS: Duminica au fost fetele la patinaj. Am injurat un romanache ce patina vorbind la telefon. Adica am urlat la el in romaneste. Nici n-a clipit, avea poker face ca joaca poker online pe Facebook. La urmatoare tura a tras cu geana peste celular sa vada ce si cum. Noi eram, ba. Si imi cer scuze ca am fost bucurestean, pardon- taran.
PS2: Cred ca e suficent pentru azi.

Bine-am revenit.

Wednesday, 5 October 2011

Hasta la vista, baby!

Pe 28 Octombrie se fac 3 ani de cand am aterizat in Canada. Se incheie un ciclu... menstrual, fireste. Pentru noi sunt 3 ani, pentru statul canadian... mai trebuie sa scadem alea 3 saptamani in Romania in 2010 si inca o saptamana in Kiuba, anul asta. Apoi aplicam pentru sitizansip. Sitizan Chein si sotia.
Am sa trag niste concluzii dar am sa le pun in completarea a ce am scris acum 2 ani AICI caci articolul ala e inca valabil.
Deci:
In astia 3 ani nu am facut mare lucru. Au fost momente grele dar si momente bune. Situatia in care suntem ne apartine noua in proportie maxima. In tot ce tine de viata noastra, un quantum insemnat il reprezinta incapatanarea noastra de a face singuri... ce vrem si cum vrem. In cacatul asta de tara lipseste timpul asa ca am tinut anturajul la minimum ca sa economisim timp. Si mai suntem si snobi... deci nu ne anturam cu oricine.
Bani. N-au curs ploaie dar la un moment dat au venit constant si fara sa jidanim fiecare penny am reusit sa traim confortabil si chiar sa trimitem niste maruntis si p-acasa. Banii ce am reusit sa-i punem deoparte v-ar face sa radeti de noi, asa ca am sa sar peste subiect.
Job. Desi sunt si zile proaste si am avut si locatii proaste pe unde ne-am nimerit... munca nu e stresanta si suntem over qualiffied pentru ea... deci e mai usor de stapanit... si reduce stressul. Programul e fucked up dar ne-am obisnuit si ne place ca avem dimineata libera. Pacat ca nu lucram Luni-Vineri ci Marti-Sambata.
Scoala. Am vrut sa alegem cu cap si sa nu urmam toate sfaturile de la cunoscuti caci am fi ajuns laureati de premiu Nobel cu atat scoala ce ne-a fost recomandata. Eu as vrea plumber sau A/C technician. La A/C n-am intrat anul asta iar cu plumberii e pe baza de Union... si e mai imbarligat. N-am renuntat.
Diverse. Din punct de vedere material nu e nici un dubiu ca e mai bine. Amintesc faptul ca in Romania nu eram bogati si nici nu se zarea sa fim. Am venit modesti si ne-am bucurat la lucrurile mici. Ne simtitm confortabil in apartamentul nostru inchiriat. Ne-am luat masina "visata". Profit de moment sa ii scuip pe aia de se holbau ca niste natangi cand il vedeau familia Varahil coborand din masina noastra. Nu ne-a dat-o dumnezeu, parintii sau inseLoteria Nationala. Platim pentru ea, cate $350 lunar deci mucles in plm. Si totodata muie pentru toti dobitocii care s-au mirat ca din postura de securist am tupeul jegos sa ma duc in Kiuba.
Noua ne place Canada. Alte lucruri nu ne plac noua, si nu e vina Canadei pentru asta.
Ne-am schimbat foarte mult in gandire dar din nou, asta nu e vina Canadei. Mai pe scurt, am inceput sa aplicam ce gandeam si ce vorbeam. Dar asta e intr-un unghi mai personal. Practice what you preach, nigga...
Ne gandeam sa ne luam casa... dar ar insemna un efort financiar enorm. Iar noi profetim nihilismul. Si ne asteptam sa se lase cu cacat in ventilatoare deci am decis sa sedem blanzi si sa vedem cum ne vor scoate din maro politicienii nostri. Caci ei hotarasc si nu unii care isi strang mainile intr-un fel dubios. Plus ca piata imobiliara in Toronto e ABERAAAAANTAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAA. I mean WTF, dude?!!!
Recomandam in continuare sa emigrati in Canada. Dar nu fiti imbcili si intelegeti cu ce se mananca. Nu e Raiul... dar nici macar Raiul ala biblic nu e ce se minte, pardon... ce se spune ca e.
Va salut cu respect si va doresc ce-mi doriti si voi mie.


Zircon-traim-pa!

Wednesday, 28 September 2011

Hasta la revolucion siempre

Cel mai bun prieten al meu si cu sotia lui si-au luat vacanta. Fiind imigranti parliti la gauaza au ales cea mai 'eftina locatie: Kiuba. Fiindca prietenii nostri cei mai buni sunt niste zapaciti, au avut dubii cu biletele de avion in mana: e nevoie de viza pentru Kiuba daca ai pasaport romanesc sau nu? Cica n-a trebuit.
Primul contact fizic cu Kiuba a fost mai ales termic. Cald si umed si au aflat de la primul ghid al excursiei ca it's just the usual. Sa ne fie de bine... pardon, sa le fie de bine.
Kiuba e frumoasa... dar ca multe alte tari frumoase... din pacate e locuita. CiCA CA turist nu prea te streseaza kiubanezii cu comunismul dar se fac referiri dese (desi nu foarte entuziaste) la Revolutie si la cei doi eroi: Que Vadis si Siempre Fidelis. Parerea celui mai bun prieten al meu e ca kiubanezii si-au luat-o in mana urat atunci cand cei doi supereroi amintiti mai sus au eliberat Kiuba de varicela capitalista. Prietenul meu vede situatia pe termen lung. Caci e de cacat moale sa mananci la ratie in anul Domnului 2011. Ca orice tara mica dar cu locatie importanta pentru adevaratii jucatori de sah, Kiuba a fost sacrificata. Putina lume stie ca in 1762 englejii au pus gheara pe insula dar au dat-o la schimb Spaniei, cu Florida, un an mai tarziu. Ghinion si pentru englezi, caci americanii au nationalizat si Florida si englezii au ramas si ei cu treaba-n manuta. Deci Kiuba putea ramane englezeasca. Dar fiindca era pamantul lu ma-sa, l-au listat pe kijiji si au gasit cumparator in persoana Spaniei, nu? 200 de ani mai tarliu kiubanezii mai fac o greseala. Se numeste revolutie. Taranul coclit scapa de jugul capitalist Kiuba devine a poporului. Iar 53 de ani mai tarziu esti cea mai mare insula din zona si la fel de saraCA CA restul. Good game! Ce noroc ca au facut bajetii revolutie.
Autostrada de la aeroportul din Varadero cica i-a placut lu prietenu meu cel mai bun. El e sigur ca din cauza la turisti e totul roz acolo dar macar e. Kiubanezii au doua monezi nationale: peso si peso convertible. 1 peso convertible > 1 CAD. Caci kiubanezii au decis ca 1 CUC = $1 US. Oficial salariul minim pe economie e 229 CUC dar din cate au intrebat prietenii nostri cei mai buni, e mai putin. Dar ei fac ciubuc. Cica plajele sunt minunate. Marea e superba. Mancarea a fost buna si destul de variata. Cica au vizitat Havana si cica le-a placut. Cica nu iti rupe muia cu frumuseti sau alte alea dar e o combinatia ciudata de vechi si nou si caldura si soare si cladiri scorojite si abundenta de masini vechi. Probabil de aia au ales sa-si cumpere ca suvenir un tablou de 110x80 cu "o bucata de Havana" pictata in sepia.
Au mai fost si cu catamaranul. Prietenul meu cel mai bun si-a dorit mereu sa mearga pe mare. Au fost si la delfinariu. E frumos sa stai in apa pana la brau si delfinul sa vina sa-l mangai sau sa te pupe. Dar dresorii arata ca Florin Salam... au ceasuri scumpe si ochelari de soare de firma cum nici turistii nu au. Marinarii de pe catamaran sunt trasi la indigo, cu precizarea CA CApitanul e fratele geaman al lui Mititelu de la Craiova. Deci Florin Salam ca dresor de delfini si Mititelu CA CApitan de catamaran. Uitandu-ma la ei prin ochii celui mai bun prieten al meu mi-am zis: WTF!!! Sa fie o COIncidenta ca toti bisnitarii din fata de la ADA (vezi Resita) lucreaza pentru aceeasi firma, Gaviota Tours? Mititelu se pricepea la carmit catamaranul si ar fi castigat si aprobarea marelui Basescu dar Florin Salam cand mortii lu ma-sa a fost el la scoala de dresori de delfini? Mai trebuie sa precizez ca delfinul Jessica avea o rana mica dar sangeranda la coada si totusi isi facea numarul pentru turisti? Sa moara Florin Salam kiubanezul!
Deci prieteneii nostri cei mai buni au fost in Kiuba. Se bucura cau au vizitat cat inca mai e sub regimul lui Siempre Fidelis. Kiuba e o bucata de istorie contemporana impletita cu istorie veche... Fara sa fie ciumegaspeciala Kiuba merita vizitata. Si mai e si 'eftin. Prietenii nostri cei mai buni au platit $1100 pe o saptamana la hotelul Sol Sirenas Coral din Varadero. Si s-au simtit excelent. Si s-au deconectat intr-un mod placut de tot ce insemna viata lor obisnuita caci Kiuba e atat de diferita de tot ce cunosti incat iti pierzi din repere.
Ajunsi in Toronto, au fost intampinati de vreme nasoala, ploaie si trafic greu la rush hour pe Hwy 401. Dar Toronto inseamna "acasa" nu?

Decada

A trecut o decada de parca ar fi trecut 10 ani de zile. Ca la liceu, primii 4 ani sunt mai grei... Imi amintesc inca meclele celor doi r...