Saturday, 7 November 2009

It's O-Gay! And that's a BIG no-no!

Vreau bani ca fara bani nu-i jmekerie deloc...
Ceva imi framanta aluatul de ceva timp. Articolasul din ziar despre blogu' meu a iscat niscaiva discutii despre idealul meu in viata. Oare asta a fost visul meu, sa ajung superintendent aka portar? Ironia fina ca glasspapier-ul a celor ce au insinuat asta imi excita glanda injuratoare si ma face sa emit urari de sarbatori pe linia lor materna. Da' io's baiat bun, in plm, si nu vorbesc urat. Lumea citeste blogul si are impresia cum ca eu as fi vreun tip extraordinar si se intreaba de ce sunt doar superintendent aka portar... caci eu pot mai mult.... ????????????????????
Eu sunt un tip normal (defineste, te rog, normalul...), nu am un resumeu impresionant si nici aptitudini deosebite de a produce bani. Inca.
Eu si Claudia am venit in Canada sa o luam de la zero si chiar am pornit de la zero. "Am dat Restart... doua valize's tot ce am"... De un an de zile construim pentru viitor. Daca vreau sa caut, pot gasi scuze destule pentru nereusitele noastre. Dar pana una alta Criza exista si se simte. Oricum, parca e mai dulce criza asta canadeza decat cea rumuna.
Am mai spus-o, pe blog nu scriu pentru cei ce sunt in Canada de mai mult timp decat mine. eu nu am ce sa le spun si ce sa-i invat pe ei. Eu ii invit sa ma corecteze daca gresesc si sa ma completeze daca nu sunt suficient. Dar nu-mi dati sfaturi de pe pozitie de superioritate, ca nu halesc. Mama m-a facut destept nevoie-mare si cunosc totul, Absolut Totul... mai putin ceea ce nu cunosc.
Revin la... saracie. Saracie? Nici in Romania nu aveam mare lucru. Aveam in schimb, un viitor incert. Si aici e viitorul incert... dar parca nu am frica de el. Ma intelegi, coane? O fi inteles lumea gresit?! Crede ca eu am venit sa fac cariera ? Am venit sa muncesc, sa fac bani si sa traiesc bine... cat de bine e loc.
(Mint!... de fapt realitatea e alta... vreau sa fiu presedintele Canadei). Nu am preferinte reale asupra a ce vreau sa muncesc dar am ales sa fiu Consierge pe $10/luna decat sa pun gresie pe $10/luna. Sa trag din greu in ideea ca dupa ce termin ucenicia imi deschid vreo companie unde sa-mi fiu principalul angajat? Nu mi-e frica de munca dar nici masochismul nu e in planurile mele. Constient de alegerile mele va rog frumos sa nu o ardeti cu mine ca si cum nu vreau sa dorm asa cum mi-am asternut.
Ce faci? Nu te mai bagi la guverne? Revin la mondenitati varahilo-toronteze. Ziua de plata nu s-a bunghit cu ziua de plata a chiriei si a trebuit sa facem o ghidusie, sa nu fim rai platnici. Dar am ramas lefteri pana la ziua de salariu. Dar e bine, nu? Caci banii n-aduc fericirea.
Bai, la munca lumea se phute-n cur. Si-asta pe bune, caci e plin de poponari. Supervisorul e genul clasic, de primitor, cu gesturi, voce si mers specifice rasei lor. Apoi mai e unul, un batran de 63 de ani. Asta numa-n dublu sens vorbeste... sau poate-s io paranoique. E din a treia generatie de ucrainieni si numele lui e Mircea Lucescu. Auzi discutie intre fagoti: Supervisorul: "As vrea sa am copii, sunt sigur ca as fi un parinte bun." Lucescu: "Pai stii ca se poate. Te duci la o clinica de fertilitate, iti versi copii intr-o galeata... iar de acolo stiu aia ce sa faca... embrioane, questii..." Supervisorul: " Eh, nu e chiar asa usor..." Eu urlam in tacere la Luna, cu fata catre Mecca. Lucescu e baiat de treaba dar e solicitant sa discuti cu el. Noroc ca ma pricep la jocuri de cuvinte si eschivez orice duma. Problema este ca io's antrenat o viata in escadroane de heterosexuali iar glumele cu "That's gay!" sunt Felu-ntai la masa noastra si imi vine greu sa sed bland si sa nu scot porumbei pe gura. A mai fost o faza si cu Supervisorul, Administratora si o locatara cand discutau cat de Hot! e locatarul ala ce are un caine ca Scooby-Doo. That's gay! In puii mei!
Luni mi-am varat capul meu imens sub masina sa vad pe unde plange. Nu pare grav si am sa incerc o schema batraneasca cu sarma si ingeniozitate. Claudia tot ma bate la cap sa scriu despre strazile Torontoului... frumoase ... fara gropi dar cu canale in mijlocul strazii. Capacul e sub nivelul asfaltului si e mai a dreaq decat o groapa. Chiar in mijlocul strazii. Oh, si ce muzica divina se aude cand roata se infige in groapa... "Cu groata-n roapa"...
Claudia nu mai lucreaza la "una dintre cele mai renumite companii din Toronto" si isi cauta de munca din nou. Am mers la 2 agentii de recrutare si i-am spus ca n-ar fi o idee rea sa isi ia si licenta de Security Guard. Astfel am mers si acolo. Dar ce sa vezi!!! Trebuie sa aduci o poza tip pasaport, dar ea trebuie semnata de un garantor. Caci nu este suficient, draga, sa ai doua acte cu poza, diferite, ca sa dovedesti cine esti. Cum dovedesti oriunde in lume cine esti? Arati un act de identitate cu poza, nu? Pe baza asta iesi si intri dint orice tara. Scoti bani de la banca. Etcetera! Dar daca ai doua asemenea acte la tine, poti dovedi ca tu esti persoana respectiva dar nu poti dovedi ca poza cu mecla ta e a ta. Wait, WHAT?!!
Si ai un formular ce trebuie completat de un garantor din lista de mai jos: Policemen, Justice of the Peace, Mayor, Family Doctor, Veterinary, Chiropractor, Priest, etc... Bai, esti nebun? CHIROPRACTOR?!! De ce nu proctolog? Dar am discutat asta cu Lucescu Fagotul si am ajuns la concluzia ca proctologul nu te stie bine la fata, el te vede din alt unghi... unul obtuz. And that's gay! Si cum sloboz sa nu te enervezi cand acum 3 luni am fost acolo si a fost suficient ca ala de la gayseu (ghiseu) sa compare poza-mecla-acte de identitate, ca sa vada adevarul. Dar cred ca de la cazul ala celebru cu africanca ce a plecat 3 luni in tara natala, a venit cu botu schimbat de n-au recunoscut-o la vama cu pasaportu-n mana. Si totusi era ea. Deci nu se mai risca baietii, luama-r de mana sa ma treaca strada... la sectia de politie de vis-a-vis unde aflam ca ei nuuuu, ca nuuuuu... si ne trimit la etajul 2 al cladirii din colt, unde e un Tim Horton's la parter. Cica acolo e un J.P. Habar n-aveam ce e ala un J.P. dar am urcat la respectul etaj unde gasim... un tribunal. Lumea facea coada ca la aeroport, in fata detectorului de metale, golindu-si buzunarele. Un cioban in fata noastra nu parea sa inteleaga de ce politistii nu considera normal ca el sa intre cu o brisca in tribunal. Apoi vin eu la rand, un alt meltean. Extrag maruntisurile din buzunare si scot... un surub cu piulita, nichelat- uuuuh-SHINYYYY!, care cand invarti piuliota cu forta, face Zvaaaarrrr! Il pun in tavita si il atentionez pe politaiul okios: Don't ask me WHY i have this on me! Ochiosu' a zambit mucalit si mi-a aratat unde zace dezideratul Gei-Pi. Adica Giastis of za Pis. Adica o ochioasa ce ne-a intampinat zambareata si care sa innourat la fata cand a aflat ce vrem. Evident ea nu se ocupa cu asa ceva iar politaii mint. Nu aici trebuie sa venim ci trebuie sa mergem la... si cauta in lista. Dar n-o las sa termine si ii arat. Justice of the Peace, adica AICI. Si ea ca NU, si noi ca DA. Si nu, si da, si nu si da, si da-te-n mortii ma-tii! Am plecat in spume. Cum proctologul nu ne cunoaste fata, am decis sa mergem la celalalt doctor familiar nou, doctorul de familie. Si uite-asa dai din draq in tac-su. La medic astepti pentru orice cacat cel putin o ora, caci totul e pe baza de programare. Are sens? Mujistul faca programari din sfert in sfert de ora si bine-nteles ramane mereu in urma. Programarea e vrajeala. E ultimul venit-ultimul servit. Si ni s-a pus pe secs de figurile lu' Dr. Casa, asta. Am auzit noi ca e cam dubios dar am ajuns la concluzia ca e cam dubios. Emana o siguranta de sine specifica laboratoarelor SS. Din pacate cica te costa $40 de bucata de capatana de om sa muti dosarul la alt doctor. Deci nu ne grabim.
Doctorul a fost incantat sa ne ajute in probleme, dupa ce Claudia s-a certat juma' de ceas cu receptionera romanca, la telefon. Ieri am bagat aplicatia si am fugit goana, sa nu platim mai mult de juma' de ora la parcare. te usuca astia de bani cu parcarile, pupa-i mama de afaceristi.
Nu ne cacam de foame dar ne manca in cur de un televizor. Patruj-ase de inci. De la Samsung, lovite-as. Am fost la Best Buy si am plicat pentru un credit card de la ei. Am fost aprobat pentru $1000, cu mentiunea ca e fara dobanda daca platesti integral in mai putin de un an. Si cred ca nu e obligatoriu sa pletesti in fiecare luna. Trebuie sa mai studiem. Si sa mai scada pretul... acum ca vine Craciunul.
Zicea cineva de vinul lui Chrislord. E bun vinul. Am testat. Am fost in vizita pe la el pe la Mississauga. What about Misterissauga? A fost oarecum ciudat sa vorbesti AICI cu cineva despre Resita si despre cunsotinte comune. Si sa auzi rostit atat de familiarul "cata". Cata cate cata aka putin cate putin...

PS:
I: de ce nu le plac sicilienilor Martorii lui Yehova?
R: sicilienilor nu le plac nici un fel de martori.

I: ce e ala Alzheimer sicilian?
R: e atunci cand uiti orice in afar de pe cine trebuie sa omori.

7 comments:

Veve said...

Multumesc de urarile pe linie materna, eu sunt cea cu ironia.
Nu iti era tie adresata, ci userului care sustinea ca imigrantii pot fi multumiti si cu un job de supravietuire.
Acuma, te oftici si tu ca vacaru' pe sat ... stim cu totii ca muncim in joburi de supravietuire, nu pt ca asta e visul nostru, ci pentru ca nu avem alta solutie ...si rentul trebuie platit.
Hai Sarbatori Fericite, fara linie materna...

paulvarahil said...

Pe mine astia m-au enervat:

"Daca in Romania zici ca esti ospatar sau portar si mai ai si 30 de ani, lumea zice ca esti ratat. Parerea mea!"

"Asa zice si in Canada."

PS: Cine are 30 de ani si e portar?
Nu-s eu dar cred ca la mine se refera.

valceanu said...

interzis am ramas si eu cand mi-au zis ca poza cu muianul meu trebuie sa fie semnata de unii din aia de0i insirasi ca pe margele, dar sapand am gasit motivatia : furtul de identitate...de fapt margelele alea trebuie sa-si puna semnatura ca mecla aia din poza chiar are numele ala, altfel cineva se va trezi cu niste carti de credite si cu neste linii de credit de care n-a avut cunostinta niciodata...

referitor la comentariul pseudo-ziarstului , ma enerveaza trunchiarea voita a realitatii...

e clar ca toti am trecut sau vom trece, depinde pe ce margine a baltii te aflii prin momentele prezentate de tine din motivele cunoscute , bariera de limba , cultura, alea-alea, dar cam toti care rezista purgatoriului celor 1-2-3 ani de integrare sunt povesti de succes.

kktii aia de secristi din tara nu pot sa vada dincolo de morcila...pisha-i-ash in gura si sa le dau muiutz pipetabil cu kkt de lepre nemernice...na, ca ma racori...

MIR said...

Bravo mai! Tine-o tot asa ca eu incep sa ma lamuresc cum sta treaba cu "realitatea Canadiana" (dupa ora 23 :))

Totusi n'as ezita o clipa sa ejectez de aici, criza sau no crisis.

Sa auzim de bine (pana la urma trebuie sa iasa soarele si pe strada noastra, nu?).

Chrislord said...

Vinu`ca vinu`, dar de sarme (aka sarmale) nimic? Câta?

paulvarahil said...

aaaaaaahhhhh, dar mi scusi!
Vinul si berea a mers in combinatie excelenta cu sarmalele de la d-na Chrislord.

Viorel said...

Dude,

Te admir ca ai timp sa scrii asa de mult (si bine) dupa o zi de munca...
Multa bafta in continuare !!!
Daca ai nevoie de ceva idei/pareri despre IT field baga un email la corvio@hotmail.com

Decada

A trecut o decada de parca ar fi trecut 10 ani de zile. Ca la liceu, primii 4 ani sunt mai grei... Imi amintesc inca meclele celor doi r...