Tuesday, 29 September 2009

Za Paul Varahil Cranicals




Trec zilele pe langa mine ca orele de matematica in liceu... nu ma ating deloc. Am un program aiurea rau. De la 3 la 11. Am noroc ca vine Claudia dupa mine seara si nefiind trafic ajungem in 15 minute. Mananci ceva, mai un film, mai un serial... si e 1 jumate noapte. Iti dai somn pana dimineata la 10 jumate. Pana bei o cafea, pana te caci, pana mai bei o cafea... pana mananci ceva... apoi iesi din veceu... Mai un film, mai un serial si hai ca e 2 si tre' sa merg la munca. Si a doua zi la fel... la fel... la fel.
Joia trecuta vine o locatara de la munca la mine si imi spune ca va veni proprietarul cu un estimator sa vada cat ar lua pe condo-ul ala si ca ea si-a luat potaia si a plecat in oras, sa nu stea acasa cand vin aia. Apoi mi-a dat doua bilete la baseball... dar pentru seara aia, ca ea nu putea sa mearga. evident nu puteam sa merg nici eu. Dar claudia putea. am sunat-o. Eu i-am spus ca am doua bilete la Blue Jays, ea a inteles ca la Jersey Boys asa ca o suna pe Eneida si ii spune ca are o surpriza pentru ea si ca sa se imbrace elegant. Jersey Boys sunt niste ghei poponari care baleteaza in balerini. Pana la urma a priceput. Le-am dat biletele si s-au dus sa vada un meci de baseball. Normal ca nu cunosteau regulamentul. Cica biletele erau pe randul 3, banca de la geam, foarte aproape de teren. Nu-i rau. Eu nu-s fan baseball dar Matei Corvinus este si murea de ciuda ca nici el nu putea pleca de la munca. Asta e... cand e seceta, e seceta... cand ploua- toarna.
Sambata am fost Party Gurad la bairamul ucrainiencei aleia de am crezut eu ca e rusoaica. Ea e combinata cu un canadian, mare goanga la o companie de hydro. Si era ziua ei. Evident... foarte multa mancare la ei... lucru ce l-a facut pe canadian sa remarce: you can feed a freaking army in there. Pai asa e la noi astia... SA FIE MASA PLINA! Exact cum ma asteptam, m-au imbuibat cu haleala si mi-au adus si alcool sa beau desi am refuzat vehement. M-au luat cu aceasi vrajeala arhicunoscuta: haaai maaa, ca nu stie nimeni... e doar putin, nu stie nimeni... e putina votca cu cranberry juice. NU! Am urmarit femeile trebaluind la bucatarie. Am avut flashback-uri de acasa... parca o vedeam pe mama si pe matusa facand mancare. Faza tare e ca colegii mei canadieni o considera pe ucrainieana o Lady Bitch. Evident cu ei, cu mine n-are nici o treaba. Mie mi-a facut cunostiinta cu parintii ei si m-a catalogat drept "unul de-ai nostrii"... hahahahah.
Imprumutasem masina de tuns de la Matei si am pus-o pe Claudia sa ma tunda. Asta era Joi. Claudia nu a tuns pe nimeni in viata ei dar era sigura ca poate sa o faca. Cat poate fi de greu, nu? Asa e. Dupa ce ne-a fost clar ca nu merge treaba si ca masina de fapt e descarcata si trebuie lasata la incarcat, nu mai aveam timp pana sa plec la lucru asa ca m-am dus din nou la frizerie. Acum arat ok din nou.
Duminica am fst 10 minute la basket unde am jucat 1 la 1 cu un pusti de vreo 15-16 ani pe care l-am batut urat de tot iar el a decretat ca nu e in forma. Ooookkkk!
Ieri din nou la munca. Toata saptamana sunt pe tura cu tibetanul. Avem o gramada de discutii interesante datorita diferentei de cultura din care venim. Si totul pe fondul ingrijorarii, caci nimeni nu stie unde va fi repartizat. apoi la munca e o stare de durere de carici, cacai asta e ultima saptmana... lasi totul sa curga si ai grija sa nu faci vreun cacat major. Pe 14 avem bilete la Cirque du Soleil si ma intreb adca am sa pot sa merg. N-as vrea sa-l ratez.
In rets numa de bine... ma refer la sperantele de bine caci altfel e cam innorat afara, in viata noastra.
Bahtalo!

Wednesday, 23 September 2009

Krasniy Oktiabr

Octombrie Rosu fi geana pe damigeana. Peste 4 zile se implineste un an de la nunta noastra. Cumva importanta evenimentului la vremea aceea a fost umbrita de plecarea noastra in Canada, o luna mai tarziu. Sambata asta s-a insurat fratele Rasputin. Decizia lui a fost un soc pentru toata lumea, nimeni, absolut nimeni nu se astepta... Dumnezeule, asa de repede sa te insori? Dar... CASA DE PIATRA TINERILOR INSURATEI!
Septembrie e pe duca iar Octobrie vine cu evenimente necunoscute nici de "celepra" mamica Omideea.(CA)Compania mea a pierdut site-ul unde lucrez eu asa ca voi fi mutat si desi cunosc Toronto-ul ca in palma mea paroasa... tot nu stiu unde voi fi relocat. Claudia inca mai cauta de munca. A mai fost pe la interviuri, a fost chiar si acceptata dar nu unde trebuie. Tot mai des s-a lovit de importanta Englezei-scris. De vorbit o mai strecori cum o mai strecori dar cand e vorba de negru pe alb ( Domnu' Patapievici, n-am fost domne rasist... asa e expresia)... e cam nasol. Si totusi intalnesti romani lucrand la office sau receptioniste si nu toti cunosc arta pixului pe hartia englezeasca. Eu cred ca angajatorului nici nu-i trece prin cap ca vreunul nu stie sa scrie dar are tupeul sa vina la interviu. eu daca as fi in Romania si as intervieva pe cineva care ar vorbi o romana acceptabila nu cred ca i-as chestiona capacitatea de transcriere a vorbelor pe hartie. Acum probabil m-as intreba... Limba engleza poate fi un impediment mai mare decat crezi. Pe aici sunt multi romani care vorbesc decent dar au probleme grave cand e vorba de scris. Cacata asta de limba engleza are nesimtita tendinta de a se pronunta cumva si a se scrie imbarligat. Si mai sunt si capcane gen: Knight-night-nite... Dar mai sunt si exceptii in care regula fonetica nu se respecta desi se scrie asemanator: rough-tough-though. Cele mai grele de pronuntat in fraze rapide mi se par "33rd aka thirty-third". Si va implor, aveti mila de canadieni, nu pronuntati tărtii-tărd!! Puneti limba unde trebuie (Domnu Patapievici, nu e nimic porno aici...)... asadar, limba intre dinti si pronuntati. Limba noastra care este o comoara, este invatata altfel.
Matei Corvinus, fratele meu roman din Toronto a fost si el la doctorul Ciomu, la recomandarea noastra. Si DA, si lui i-a fost verificat uleiul si seria de la motor. Si ca veni vorba, ce faci cand cleaner-ul mexican e originar din Sodoma? Ce faci cand se ofera sa te invete spaniola si e foarte incantat sa invete si el romana? He-He-He! Nu faci nimic, mergi pe coarda ca vin eu pe sipca. Nu mi-e frica de Bau-Bau!
Sunt la munca. A fost foarte busy azi. arunc rutinat o ocheada la monitoarele de supraveghere si vad ca piscina e cam in semi intuneric. Era un singur inotator si nu parea deranjat. Sigur pare mai intunecat pe camere. Intr-adevar, doar becurile direct de deasupra apei nu mai mergeau... dar suntem aici unde toata lumea da in judecata pe toata lumea... fara ezitare am incuiat piscina. Nu te joci, gata cu scaldatul pe ziua de azi.
Tot azi am mai cunoscut o romanca din bloc iar o rusoaica cu care am tratat la telefon m-a intrebat din secunda 2 daca vorbesc frumoasa limba a lui Stalin. NU, sunt roman... dar accentul e la fel: RRRomania... RRRussia...
Weekendul a trecut foarte repede. Vineri ma sunase SRI-ul sa merg sa ma uit la un bairam dar n-am avut chef... daca intelegeti jocul de cuvinte. Sambata la pranz am facut curatenie in toata casa, ca de obicei, am vorbit acasa iar dupa-amiaza am fost la romanasi, unde 8 ore au trecut usor ca moravul colegelor lui Badea de apar in revistele colorate. Steaua juca Duminica de la ora 16, ora Romaniei. Era ora 3 dimineata, eram obosit si n-am calculat bine si mi-am reglat ceasul sa sune la 8 dimineata. La 7:30 pijdele erau in actiune si darama ceva neidentificat facandu-ma sa ma trezesc injurand. Am decis ca oricum mai e putin pana la meci. Pana sa ma dumiresc de ce nu gasesc meciul pe internet si ca stai ma ca nu-i asa, bausem deja o cana de cafea. Dupa meci m-am culcat din nou dar pe la doijpe juma' m-a trezit Claudia din nou caci matusa Lucy sunase si ne rugasem sa mergem la ea mai repede. Saptamana trecuta a fost ziua varului Gonzalez, La multi ani sa traiasca! El a petrecut cum se cuvine cu prietenii lui iar acum era invitata familia, duminica la amiaza. Chiaun de somn am urlat incurajator: Wow! Egzact ce mi-am dorit!
... Mai sunt 50 de minute pana ies din tura. De vreo 2 ore e liniste. Din capul noului meu coleg tigan iese fum albastru caci trebuie sa-si scrie raportul pe computer si da in taste atat de concentrat de zici ca face o operatie pe cord deschis. Ii strig sa deschida usa din fata, ca are butoanele langa el ... nu ma aude deloc. Eh, ma ridic si deschid eu... E din Indiile de Vest. S-a laudat ca de fapt el e sudor de meserie si e atat de priceput ca ce face el e arta nu munca. A inceput sa-mi descrie cum trage el cusatura sudata... perfecta... dar nu mai lucreaza caci nu e tolerant la gazele emanate in timpul sudarii. De-al draq ii spun ca-s inginer in Tehnologia Sudurii... dar nu-s bulangiu, ii spun si ca habar nu am sa sudez.
... Familia rusoaicei coboara vorbind si razand zgomotos. Se privesc cu subinteles si se uita la mine. Unul mai curajos incearca sa-mi descifreze numele de pe insigna din piept. Insigna nu are nume ci doar numarul legitimatiei mele de securist. Do you speak rrrussian? ma intreaba el. NU, sunt roman! Aaaah, Bucuresti! Ce? Acum ar trebui sa fac si eu: Aaaah, Moskva?
E induiosator ca rusii ne considera de-ai lor. Imediat dupa razboi au inceput sa ne arate dragostea lor si astfel am avut deosebita sansa sa fim de partea norocoasa a Cortinei de tinichea. Ce fericire... mi-au dat lacrimile... si mie si lui Ovidiu.

Thursday, 17 September 2009

Gripa aviara a porcului de caine.

Am ajuns la vorba "batranilor". E greu in Canada. Culmea e ca nu am negat asta niciodata. Am spus si am sperat ca nu trebuie sa fim ca altii. Dar viata e curva perversa si nu se phute gratis. Dar am credinta ca va fi bine. Mai devreme sau mai tarziu.
Claudia nu s-a mai dus la Metro CA CAsierita. A reusit sa traga curent si s-a rezolvat de niste dureri groaznice de dinti. Si de aici am ajuns la niste dicutii IN-CRE-DI-BI-LE cu familia. In urma unor sedinte s-a ajuns la concluzia ca Claudia e suspecta de gripa porcina !!!! ????????????????????????????????????????????????????????
Acum se simte mai bine si ii urez insanatosire grabnica. Intre timp cauta de munca pe net si acum are 2 interviuri, vineri si sambata. Nu stim ce iese dar incercarea e incercare.
Eu m-am obisnuit cu locul de munca si locul de munca cu mine. Am un coleg de munca din Tibet. Iar aseara am avut o discutie cel putin interesanta cu el. Ati discutat vreodata despre religia crestina cu cineva care habar nu are despre Dumnezeu sau Isus? L-am intrebat ce parere are despre dogma crestina iar el mi-a raspuns ca vede Zeul crestin ca orice alt zeu... caci si tibetanii au multi zei, indienii la fel... Si aici l-am intrerupt: Dar Dumnezeul crestin se autoproclama SINGURUL DUMNEZEU ATOTPUTERNIC si cine se inchina la alti zei pacatuieste grav. Ochii Lui mici s-au facut rotunzi de mirare si a declarat ca aceasta este o prostie. Ei, pe naiba, e o prostie.... in puii mei!
Am cunoscut si romanii din bloc. Cuplul de romani s-a mutat... in mod pervers am intrebat "de ce?"... raspunsul a venit dupa o pauza in care s-au cautat cuvintele potrivite: " Pentru ca............ nu mai e loc aici pentru noi..." Oooouuuu-Kaaaay....
Pe cealalta romanca am abordat-o cand am citit numele ei. Apoi, a doua zi a aparut brusc de dupa colt si mi-a vorbit in romana de am ramas blocat cateva secunde gandindu-ma ca imbecilul la familiaritatea cuvintelor... stiam ca stiu ce inseamana dar nu intelegeam de ce nu seamana cu engleza... PENTRU CA ERAU IN ROMANA.
Ieri am avut si niste incidente cu locatari care incercau sa jmekereasca aparatul de taxat din parcarea pentru vizitatori. Cu povesti de genul: am bagat banii in masina dar mi-a scuipat banii inapoi si nu mi-a scos bon. Baga rumanul doar 2 dolari in loc de 3... Altul vine si spune ca locul lui e ocupat de alta masina. OK, vrei sa chemam Parking enforcement? Nu, nu voia... dar voia un Temporary Parking Permit... de fapt ii venea fratele in vizita si voia sa-l parcheze in locul lui, ca sa nu plateasca. Altul isi face rezervare la lift, sa mute mobila intre orele 17 si 19. Iar la 7 fara 20 apare sa inceapa treaba. Pai pana la 7 ai voie. ATAT! Eh, probleme marunte.
stiti ce am citit aseara in ziar? Ca vor sa construiasca la intersectia dintre University si Bay un Condo fara locuri de parcare. Dar cu 300 si ceva de locuri pentru biciclete. Data fiind locatia, ai totul aproape si au credinta ca vor vinde apartamentele. Dar vrajeala marketing e ca fac asta pentru mediul inconjurator... dar ziaristii explica si faptul ca de fapt se va darama o cladire veche ca sa poaa fi construit blocul... iar cladirile vechi din zona aia se vand fara parcare. Oricum... interesanta ideea.
Inchei ca de obicei cu un banc. Aici in Canada esti sufocat cu bancuri ce incep cu "A man walks in a bar" care LE URASC! Dar asta e tare:

A man walks in a bar. OUCH!!!

Thursday, 10 September 2009

Balcaniada

In spiritul timpurilor ce le traim postez la mine pe blog gandurile Unq-lui Vazy vazand ca el nu le posteaza pe blogul lui.

"Fie X egal cu cantitatea tuturor cantitatilor lui X.
Fie X egal cu stresul.
E stres in decembrie.
Luna stresului egaleaza perioada din noiembrie pana in februarie.
Sunt 4 luni de stres si 4 luni de calm, lasand loc la 4 luni de ingrijorare nedeterminata.
In februarie risipim dureri, in martie Atlasibul e supraaglomerat.
In septembrie romanasii se intorc, iar discotecile sunt pline.
Fie X egal cu luna discotecilor pline.
Numarul manelelor se apropie de infinit asemenea lunilor de stres care se apropie de 4.
Azi nu posed atat de mult stres asa cum voi avea pe viitor. Viitorul stresului e infinit. Viitorul lipsei de griji este viitorul stresului.
Depresia este matematica iar nepolitetea este infinita.
Fie X egal cu cantitatea de simpatie europeana in functie de tupeul romanesc raportat la criza mondiala.
Discotecile sunt infinite, deci nu sunt niciodata pline in septembrie, caci nu exista niciodata in deajuns de multe manele."

VASI LUNGEANU, Demonstratie de furt balcanic.
28.06.2009 ora 1 fara 10, noaptea, acasa... RESITA ,ROMANIA.
>>Familiei mele care suporta tacit iesirile si plecarile mele, care nu intotdeauna inseamna acelasi lucru. Lor: Flaviei si micutului Lucas. Iubindu-i.

Unchiului meu, Anthony Hopkins, care prefera sa piarda vremea pe la Hoolywood, decat sa se intoarca acasa. Cu respect... >>

Tuesday, 8 September 2009

Traim viata ca-n filme... filmele low-budget

E 8 dimineata. Marti, dupa Labour Day. Claudia incepe munca la Metro CA CAsierita. O munca de rahat dar macar e aproape de casa. Am aplicat si eu odata cu ea pentru o positie de Bulk Specialist. Dar nu m-au acceptat. Asa ca raman sa pazesc blocul ca securist. Eu incep de la la ora "15 sute". Dar ce voiam sa spun este ca m-am trezit azi si am privit zgribulit pe geam. Apoi Claudia mi s-a alaturat si a remarcat: "Parca se simte toamna, nu?". Asa e... toamna. Si brusc am derulat in minte TOT. Toamna? Peste o luna si jumatate se implineste un an de cand suntem aici. Hmmm, 1 an! A trecut atat de repede. Atat de multe s-au intamplat... nici nu-mi vine sa cred. Si uite aici isi dovedeste blogul utilitatea. Incerc sa-mi amintesc mental fapte si intamplari. Imi amintesc "landmark"-uri... dar unde sunt detaliile? Unde sunt gandurile "la cald"? Pe blog!
Miercurea trecuta am aflat ca amandoi vom incepe munca Marti, 8 Septembrie.
.............................................................................
Azi e Miercuri 9 Septembrie. Am dormit lemn dupa prima mea zi de munca de unul singur. Vinerea trecuta ar fi trebuit sa mai merg inca o zi la training dar sefa a hotarat sa nu merg ci in schimb sa ramana 2 ore in plus supervisorul cu mine. Si a ramas. N-am nimic impotriva sa stea doar ca el este poponar si ghei si mi-a fost greu sa stau cu bucile stranse de frica, timp de 2 ore. Inca din timpul trainingului (Adidas, luat de la 'oti) am descoperit ca nu stiu sa vorbesc FRUMOS in engleza. Formulele de adresare... formulele de raspuns. La "How-z-going?" sau "How r u?" bag mereu acelasi "Fine, how r u". Dar apoi vine legea lui Murphy si vine altul si intreaba "What's up, man?" si eu raspund imediat: Fine, how r u? Si nu prea se bungheste. Dar tot raul spre bine, nu? Pana la urma tot invat ceva din meseria asta.
In rest... nu zic ca e rau acolo dar e trafic mare... si sunt pe tura in care vine lumea acasa de la munca... adica toti... Lumea e politicoasa, iti zambeste si te saluta... si te intreaba "Cum esti?". Dar e de la 3 la 11 "without the possbility of parole". Cred ca daca au sa-mi ceara sa fuck overtime in weekend am sa-i refuz. Macar atat.
Claudia a inceput si ea munca la casierie. Nu-i place si mi se pare normal caci ce e de placut? Stai 8 ore in picioare faci jonglerii si giumbulsucuri cu produse, scanere, carduri si bani gheata. Pentru $9.75/h? Nu e usor si nu se merita dar ce sa-i faci? Oricum de acum am sa am mai multa consideratie fata de casieritele de la supermarketuri.
Mai inainte m-a sunat sefa si "m-a intrebat" daca pot sa lucrez si Sambata... sa fiu securist la o Onomastica. Normal ca "voiam". Vorba fetitei din vacanta lui Mircea Badea: "Oaaaaauuu! EGZACT CE MI-AM DORIT!" Nu-mi place dar la sfarsitul lunii sunt niste bani in plus. Mi-am scos abonamentul la internet si la telefon... aproape. Claudiei nu-i convine, caci ea e libera Sambata. Nici mie nu-mi place dar trebuiesc bani... multi... Vreau bani! Ma gandesc in schimb ca la petrecerea asta trebuie sa stau 7 ore. Muama, coite... pai acum 2 weekenduri am stat 4 ore la un Babyshower... si am innebunit. Trebuie sa stau pe hol, pe un scaun sau sa ma plimb... Pai cat pot sa ma plimb pe etajul ala? Plus ca cacatul ala de covor e cu cerculete langa cerculete... multe cerculete... si daca te uiti mult timp la ele incep sa danseze. Peretii au tapet asa ca nu poti nici macar sa te uiti pe perete sa vezi vopseaua cum se usuca. E crima!
Incepusem sa povestesc ca aflasem inca de saptamana trecuta ca vom incepe munca Martea aceasta. Mai era si Labour Day in ziua de Luni deci era si un long weekend la orizont. Sambata am facut curatenie de Pasti in apartament si sprea seara am fost la Romanasi. Duminica planuisem cu Claudia o excursie in afara Toronto-ului. Am futut un Google la "camping sites" si am ales un loc langa un lac. N-aveam nici o intentie sa campam... am folosit "camping" pentru a gasi un lac cu amenajari, gen. Si am gasit Scugog Lake. Am bagat adresa in GPS si am bi-ci-uit caii putere de la masinuta. Gipiesul e mujist si cum i-am dat sa calculeze cea mai rapida ruta tot incerca intr-un mod pervers sa ne scoata la Hwy 407... care cunoscatorii stie ca e ETR... adica T e de la Toll... iar Toll e de la bani. Si cum tocmai ce platisem vreo $6 ca mersesem pe 407 candva prin iulie... am zis MAAAARJ!
Am continuat pe 404 North pana la Hwy 7 si apoi am cotit-o West. Lumea se pacaleste crezand ca Hwy 7 e Highway. Cat esti in Toronto, la vest de 404, are restictii de viteza la fel ca orice strada normala din oras. Si multe semafoare. Am mers cam o ora pana la Port Perry... dar noi am mers mai departe pana la camping site. Ajunsi acolo ne-am privit amuzati: ce cacat cautam noi aici? Era pur si simplu un camping site... in afara oraselului. Pai noi voiam sa mancam la un fast food... sa ne plimbam sa facem poze, etc. Hai inapoi. In Port Perry am mers la Wendy's unde am bagat un No.1 Combo si un Timmy. Lacul e aproape. Am mers pe o strada paralela cu lacul pana la un parculet. Ne-am plimbat, am jucat carti, am facut poze. Am dat o tura si prin centru istoric al oraselului apoi am plecat acasa.
Luni, ne-am trezit odihniti, am vorbit la Romania iar pe la 3 jumate am pescuit-o pe Eneida si ne-am intreptat spre Downtown. Asa de distractie. Nici nu stiam unde sa mergem dar pana la urma ne-am hotarat sa mergem pe insula. Am cautat parcare undeva pe Lakeshore si am observat ca o nava a patrulei de coasta era amarata in port si puteai sa o vizitezi. Ne-am urcat la bordul navei Ville du Quebec. Nava e veche cred de cel putin 30 de ani si acum sincer, de cine se apara canadienii patruland pe Lacul Ontario? De americani? Pai daca americanii vor sa vina peste Canada... crezi ca "Ville du Quebec" ii va opri?
Dupa aceea am mers sa luam feribotul- nu feribotul, sa mergem pe Marea Insula a Brailei. Biletul e $6.50 de persoana. Iti spun sincer ca nu ma asteptam sa gasesc asa ceva pe insula. Toata insula e un parc imens. Cu un lac in mijloc si cu plaja si loc de baie in extremitatea vestica a insulei. Si asta nu e tot, asta am vazut eu. E frumos rau, poti sa vii sa stai toata ziua, la picnic. Poti sa te plimbi cu bicicleta sau cu rolele. Sa stai la plaja sau sa inoti. Sunt si terase unde poti sa mananci sau sa bei enjpe beri reci. Am mancat un hotdog, am stat pe plaja, pe ponton iar apoi ne-am intreptat obositi spre feribot. Am ajuns obositi dar multumiti acasa desi singurul lucru la care ne gandeam era ca a doua zi mergeam la munca.
De incheiere recomand filmul documentar Ancient Aliens din 2009. Am inceput sa ne uitam si la Cities of the Underground, produs de History Chanel. Si acum un banc, banc genial... si daca nu razi... inseamna ca problema e la tine.
Banc genial:
I’ll try to sum it up by first telling you about the folks I work with:

First, there is this supermodel wanna-be chick. Yeah, okay, she is pretty hot, but damn is she completely useless. The girl is constantly fixing her hair or putting on makeup. She is extremely self-centered and has never once considered the needs or wants of anyone but herself. She is as dumb as a box of rocks, and I still find it surprising that she has enough brain power to continue to breathe.

The next chick is completely the opposite. She might even be one of the smartest people on the planet. Her career opportunities are endless, and yet she is here with us. She is a zero on a scale of 1 to 10. I’m not sure she even showers, much less shaves her “womanly” parts. I think she might be a lesbian, because every time we drive by the hardware store, she moans like a cat in heat.

But the jewel of the crowd has got to be the fucking stoner. And this guy is more than just your average pothead. In fact, he is baked before he comes to work, during work, and I’m sure after work. He probably hasn’t been sober anytime in the last ten years, and he’s only 22. He dresses like a beatnik throwback from the 1960’s, and to make things worse, he brings his big fucking dog to work. Every fucking day I have to look at this huge Great Dane walk around half-stoned from the second-hand smoke. Hell, sometimes I even think it’s trying to talk with its constant bellowing. Also, both of them are constantly hungry, requiring multiple stops to McDonalds and Burger King, every single fucking day. Anyway, I drive these fucktards around in my van and we solve mysteries and shit...









Monday, 31 August 2009

Botswana Currency

Sunt la a doua cana de cafea. Bag energizant in mine ca poate ma duc azi la munca. Spun poate ca nu mi-au spus astia cand incep... sau daca incep :)
Sunt consierge, dupa cum am spus. Intr-un condominium in Downtown. Lume felurita dar fara echivoc - oameni cu bani. Un consierge e la butoane la fel ca Borcea. Mereu suna cineva la interfon sa ii deschizi una dintre cele 2 usi de garaj sau sa ridici una din cele 4 bariere din garaj... sau una din cele 4 usi de acces... sau mereu aduc vreun pachet sau ridica vreun pachet... Cand vin vizitatori sau deliveries trebuie sa suni la locatar si sa-l intrebi daca asteapta ceva... si cum lucrez pe tura in care vine lumea acasa de la munca sau prinmesc vizitatori, spre seara... esti ocupat non stop... Iar pe fundal, trebuie sa scrii raportul tau de tura... detaliat... foarte detaliat...
Colegii de munca sunt variati... de la canadieni la tibetani... pana la poponari. eu am fost treinuit de Flash Gordon, un baiat canadian foarte de treaba. Consierge pe cealalta tura e Naomi... un gay poponar ce se fute in cur si suge cariciu. Vineri imi spune: "You smell nice, Paul... Flash, you smell nice too but Paul's parfume overwhelmes yours".... Oh, da... Apoi cateva minute mai tarziu a gasit cumva sa bage in discutie, in spaniola ca el nu e interesat de femei... si ne-a intrebat daca am inteles ce a spus el in spaniola... Oh, da.
Sambata am fost la ziua lui Oncle Jan. A fost o petrecere surpriza... cu un plan bine pus la punct ce a mers ata... Am reusit sa nu ma imbat desi Varu Gonzales era foarte insistent in a da shot-uri peste cap... "ca nu e votca... e smooth votca"... mda. Am tot refuzat dar la un moment dat m-am impiedicat, la fel ca in bancul cu gaina ce nu vroia sa para nu stiu cum.
Duminca m-am trezit cu greu si m-am pregatit sa merg la munca. Eram de garda la un party. Un baby shower. MISIUNEA mea era sa stau pe hol, pe un scaun 4 ore. Am citit un ziar complet, chiar daca unele articole nu ma interesau. M-am uitat la pereti. M-am uitat la cerculetele de pe covor pana au inceput sa danseze. Am patrulat pe etaj si am privit vopseaua cum se usuca pe perete. A fost foarte palpitant. La plecare, au venit romanasii sa ma ia cu masina si am mers la noi unde Claudia pregatise de mancare. Ne-am uitat la un film horoare, The Unborn... bunicel... dar cam aceleasi clisee. Imi amintesc ca am vazut pe net o descriere scurta a povestii din Star Wars. Apoi cineva taiase cu pixul numele personajelor si le inlocuise cu numele personajelor din Harry Potter gen : Luke Skywalker- Harry Potter, etc. Reteta e evidenta... Acelasi schelet al actiunii in alt decor... la fel si cu filmele horror.
La fel si emigrantii... aceasi poveste... personaje diferite... lumea nu mai are imaginatie?

Sunday, 30 August 2009

Da' chiar ca soapta-n galos, mimez gris cu lapte

In data de 26 August 2009, ora "paispezece sute"... torontonienii au fost napaditi de un sentiment de siguranta pe care nu si-l puteau explica. exact in acelasi moment, un supererou isi incheia ultimul nasture la uniforma. Cravata facu click! si eroul sopti spre imaginea din oglinda: "Cineva, Undeva... incalca Legea!... La ora "cinsprezece sute" era la datorie pe frontul Razboiului Cald... caci "dupa condo-uri stau ei ce vor sa-i faca pe locatari"... si aici intervin Securistii!
Am inceput munca. Antrenamentul. Nu e greu... dar e busy... ca eu sunt Consierge... stau ca barmanul dupa tejghea si astept lumea sa vina. Securistul de patruleaza... patruleaza... e simplu... nu? In schimb eu fac multe lucruri marunte... DES! Ar fi ok daca nu as fi pe tura naspa: "de la "cinsprezece sute" la " douazeci si trei de sute"... fara rotatie. Galileo a gresit... tura mea nu se roteste...
Viata e curva... si nu se fute gratis... vrea bani multi. Mi-am gasit si eu de munca... nu mai are Claudia... Acum cauta ea... a vut un interviu Vineri si vede maine daca o suna sau nu. In rest cautam peste tot si bagam resumee. Inclusiv eu ca doar nu sunt nebun sa lucrez pe $10/h in intervalul de la "cinsprezece sute" la
"douazeci si trei de sute".
Weekendul trecut ne-a facut rost matusa Lucy de o canapea frumusica si doua fotolii de piele. Am bagat un drum cu Oncle Jan si am adus marfa acasa. Canapeaua e de fapt un coltar confortabil in stare excelenta si cu perne a caror fata se poate da jos si spala. Cea ce s-a si intamplat, biiiiaaaaatch!
L-am sunat pe supererou sa-l intreb unde pot sa arunc 2 couchuri si un fotoliu... si in tim ce negociam, omul a realizat ca tocmai pregateste un apartament pentru niste "carne proaspata" din Romania. Si cum din Romania se cam vine doar cu bagajul, poate le trebuie lor... ca sa nu stea in picioare. Deci nu le-am mai aruncat ci le-am stramutat cu ajutorul lu' doamna Dolly. Pana la gata am mai dus si 3 scaune.
Noi ne-am aranjat mijto de tot si batem matzele sa nu gheraie canapeaua.
Mie lene sa mai scriu si imi vine sa ma pish si nu ma pot concentra la scris.
In general e greu in Canada cand nu ai bani. e de cacat rau. Dar am incredere ca dupa alaegerile prezidentiale din Romania... totul va fi mai bine si ma pot intoarce.
Da, am sa plec... sa ma pot intoarce.
Am sa revin cu detalii de la locul de munca... ca e de scris, verisoareeee!

Tuesday, 18 August 2009

29 grade Celsius ... si umiditate 62%... feels like 40....

18 august, si am dat cu capul de celebra vara canadiana. Si e de cacat exact asa cum au spus toti cei ce au prins o vara aici. Te sufoci de caldura... transpiri... apoi urci in masina unde dai drumul la clima, sau in autobuz, sau in magazine... apoi iesi iar afara la caldura. TE CACI PE TINE DE CALD! Inainte sa plec de la Balaceanca confiscasem un aparat de aer conditionat dar cand l-am montat in geam si i-am dat drumul scotea un miros najpa rau... apoi a sarit siguranta... apoi mi-a rupt mainile cand l-am carat la tomberon. Acum vajaie inutil un ventilator clasic... Apropos de vajait. ce poula mea e cu vajaitul asta ca ma scoate din minti????????? Se aude de afara, de peste tot. Banuiesc ca sunt niste insecte... dar ce cacat de insecte? La inceput credeam ca taie cinvea cu flexul ceva de metal. Dar ieri m-am dus la basketbalet si mi-am dat seama ca se aude in tot cartierul. Iar la un moment dat eram chiar sub copacul din care se auzea flexul taind otel OL32... obtinut la Combinatul Siderurgic Resita: Foc neintrerupt din 1771.
M-a intrebat lumea cum e cu munca... "nu ma lipesc la nimic"? Mai pretene... nu m-am lipit la nimic. Stii ce am invatat eu? Ca e convenabil sa-ti cauti de munca AVAND deja de munca, fiindca procesul asta de cautare poate sa dureze mult. Am cautat in Help Desk si Tech Support. Nu sunt vreun bun in domeniu. Nu am experienta care mi-ar trebui sa agat un job repede. Mi-a spus Cineva sa caut pe graiglist.com . Si am cautat de cateva saptamani. Ieri am aplicat la vreo 15. Azi am primit raspuns de la ala la care am aplicat de sanki, caci stiam ca nu eram de nivelul ala. Nu aveam experienta deloc cu ce aveau ei nevoie. I fold!
Se stie ca nu numai banul venit pe poula , se duce pe poula... ci orice ban se duce... trebuie sa produci. Daca am avut vreodata dubii, acum nu mai am: nu poti trai doar dintr-un singur salariu. Lucrurile mergeau incetisor descendent , iar podeaua vine repede sa te sarute cand pici cu capul inainte. Am inceput sa caut de munca si incelelalte domenii adiacente IT-ului: Tim Horton's si Metro. Totodata am luat din nou cu asalt siteurile cu locuri de munca. Am aplicat din nou la Best Buy, Canada Computers. Tiger Direct, Staples precum si magazinele de calculatoare din zona. Magazine din Scarborough... patronate de indieni... cu angajati in totalitate de etnie "roma de la mama lor". Am lasat un resumeu la indieni, dar si daca ar face angajari... nu cred ca m-ar lua in considerare. Asa erau si la staples-ul asta de langa... toata echipa de calculatoristi erau tuciurii... ma gandesc ca se recomanda unul pe altul... DECI AI NEVOIE DE O RECOMANDARE CA SA SARI RANDUL! Altfel astepti... si s-ar putea sa nu vina.
Az9 insa a fost mai fructuos. Am porimit mail de la aia... ok, nu iau jobul... dar macar mi-a raspuns cineva... am fost luat in considerare. M-am imbracat gigea, mi-am luat servieta plina cu resumee... pe categorii... Resumeele sunt usor diferite: pentru tech support am lucrat in tech support... pentru magazine... am aranjat marfa pe rafturi in magazinul on-line a lu' fratele Andreij Rasputin. Am fost la 2 Metro (pentru taranii de romania ce vor sa vina la oras, in Canada, Metro e un supermatket de haleala, da?)... unde am aplicat. Apoi am fost la un The Source, intr-un Mall. Am lasat si acolo un resume. Apoi am inotat prin 62% humidity pana ma dat de alt The Source. Acolo a trebuit sa-mi mut ficatul, plamanii si intestinul gros in geanta caci imi crescuse inima si nu mai avea loc: baietul de acolo mi-a spus ca chiar au nevoie de cineva, incepand din Septembrie, si sa las resumeul sa-l vada managerul.
Buuuai... n-ar fi rau. Am asteptat dupa autobus cam 20 min x (29C + 62% humidity)= Fleasca. Apoi am uract in autobus... care avea clima... si m-am cacat pe mine de frig... apoi m-am dat jos... in caldura...
Acasa, m-am uitat la FC Temeswar vs. Fau Ef Be Stuttgart. Nemtii n-au avut stres si au dat curent de 2-0. Meciul a fost palpitant... am vazut golurile in prima repriza apoi m-am dus sa ma culc... Cand m-am trezit, ma suna de la o firma de Securisti. Dimineata ii dadusem Claudiei sa-mi trimita prin fax resumeul inca o data la aia. Se pare ca a functionat. Maine am interviu... trebuie sa merg pana la mama naibii, cu Go Train-ul. Dar as merge si pe jos daca ar trebui. "Cu talpile arse"... cum e melodia aia najpa a lu' Mafia... Sau remember: Dupa condo-uri suntem noi care te facem pe tine...
Azi am fost la doctor. Physical Exam. A fost... interesant. Mi-a luat pulsul... dar mi l-a dat inapoi (nu mai dau nimic la nimeni). Mi-a privit vidul din cap prin ureche. Mi-a ascultat inima, ce bate in ritm de manele. M-a ascultat la plamani... THC, TBC si supradoza sentiment... si.... stand intins pe spate mi-a verificat Bijuteriile Coroanei. A fost tandru, ambuscada gen. M-a tras de chiloti... mi-a luat sceptrul in mana, a citit seria de la motor si verificat stanta: 24 de carate. Iar eu stateam socat si nu ma miscam. Mentalitate de victima: "poate asa trebuie sa fie". Ar fi trebuit sa zic: misca-ti mana un pic... asa... asa... asaaah....
Seara, Claudia si Eneida aveau inalnire cu managerul de la sala de fitness. S-au intamplat niste cacaturi din cauza de la pre-authorised payments catre Sala de fitness. Evident datorita tonusului muscular, cei de la sala au bagat mana adanc in conturile Eneidei. S-a lasat cu promisiuni dar mai vedem ce are sa se rezolve.
Maine ma duc la interviu. Ar fi bine pentru pacea sufleteasca a contului bancar sa ma accepte. Am sa revin cu detalii.
Inchei cu un banc: "Ce faci daca gasesti 1 milion de dolari? Raspuns: Pai verific sa vada daca ala ce i-a pierdut era sarac... si daca era sarac, ii dau inapoi"...

Tuesday, 4 August 2009

I are baboon

A ramas ca mergem la Safari. Cu masina noastra. Vineri seara am stat pana pe la 1 jumate cu Claudia sa vedem Angels & Demons. Un film bun. Mi-a placut mai mult si prin prisma faptului ca nu stiam absolut deloc despre ce e vorba. Mai trebuie sa precizez CA COdul lui Da Vinci pentru mine nu a insemnat vreo teribila rascolire a sentimentului crestinesc... pentru ca nu am asa ceva. Pentru mine a fost doar o alta interpretare a povestilor biblice. Faptul ca Biserica s-a implicat sa nege (de fapt reusind sa toarne gaz ) o interpretez prin faptul CA CArtea lui Dan Brown devenise best-seller... Altfel, beletristica mondiala e plina de scriitori si scriitorasi cu descoperiri si interpretari spectaculoase ale Cartii negre. Institutia bisericeasca nu isi bate prea tare capul cu acestia... dar cartea lui Brown avusese deja succes... N-am citit nici una din cartile lui Brown... si nici n-am sa o fac... sunt destule carti in lumea asta... TIMP nu e destul... Filmul Angels & Demons e un film bun pentru ca in el nu e vorba de Dumnezeu si nici de Isus... e vorba despre oameni... in sutana sau nu.
Sambata dimineata ne-am trezit la 7:15 si am inceput pregatirile. Am hranit pijdele, am ascultat divagatiile lui Mircea in timp ce sorbeam cofeina dupa care am plecat. In Yonge & Sheppard... acest nexus al fantelor oculare inguste... un ochios a facut dreapta pe o straduta, direct de pe banda a doua, exact in fata noastra... dar baiat fain, a ridicat mana cerandu-si scuze. Analizand problema, am ajuns la concluzia indreptatita de experienta ca NU toti chinezii sunt un pericol la volan... ci doar vreo 5oo de milioane dintre ei...
Cu 401-ul scrasnind sub rotile masinii ne-am indreptat spre Vestul capitalist. Io aveam treaba la un magazin in Mississauga... dar aia nu au raspuns la telefon decat dupa ce am trecut de oras... si am ramas cu treaba nerezolvata. La Safari e simplu de ajuns daca ai mai fost vreodata acolo si e complicat daca e prima data... Belind ochii dupa panouri indicatoare cu 100 km/ora ii strig Claudiei, ca un veritabil co-pilot de la Paris-Dakar: "Fa dreapta aici!!!"... Imperturbabila, Claudia ii da inainte... dupa care se intoarce catre mine: "Pe bune?"... Dupa un U Turn complicat datorita topografiei locului am facut virajul care trebuie si am ajuns la Park.
Parcul nu e asa de impresionant cum e reclama la el. Faptul ca leii sunt in libertate nu inseamna nimic atunci cand ei zac lesinati de caldura pe niste pietre... iar leoparzii... ce pot goni cu 80 de km/ ora dorm la umbra unui copac de nu puteai nici sa le faci poze decente. Babuinii sunt deliciul... alearga printre masini... s-ar pe masini... se agata de capota stand cu gauaza pe oglinzile laterale... Apoi vine restul de animale specifice ideii parcului... dar nici o scanteie adevarata. Ne-am dat cu feribotul pe lac... o alta prostie caci NU AI CE SA VEZI pe insulele alea... Urmatoarele? Custile cu vulturi si soimi... aici mai e ce mai e... apoi elefantii... Copii nostrii mici aka nevestele au vrut sa se dea pe elefant... dar nu aveam cash la noi... organizarea noastra a fost varza... nimeni nu a scos cash... ATM-ul aveam sa-l gasim la plecare. Am fost la show-ul cu pasarile de prada, care a fost decent. Cu greu ne-am tarsait picioarele catre masina.
Evident, am intalnit si romani. Evident, am intalnit si romanul care credea ca nu stiu ca e roman si ca doar el ne-a deconspirat... si evident, romanul m-a privit "romaneste" in ochi... dar totusi dezinteresat... oh, da!
Seara a continuat la romanasi acasa. Am fost la biliard. Dupa ce am jucat cateva partide la dublu fetele s-au retras in iatac iar noi am continuat inca vreo 2 ore. S-au incarcat bateriile pana la 110% caci s-a dormit pana pe la 2 pm. Cafea, mancare, meciul Cheahlaul- Steaua si apoi faza urmatoare a planului: mergem in Downtown... la Polson Pier. Polson Pier contine o multitudine de questii. Futeti un click la www .polsonpier .com si giniti. Plus ca view-ul are efect laxativ caci te caci pe tine cand il vezi. Am sa dovedesc cu poze... ale privelistii nu ale excrementelor.
Am mancat niste chicken legs am facut 349 034 de poze dupa care ne-am intors la romanasi. Matei fusese chemat la o sesiune de Texas Hold'em, acasa la un prieten canadian... ce locuia in bloc cu el. Matei obisnuia sa piarda bani cu baietii aia inca din perioada cand activa ca securist in acea cladire. Eu am participat ca lucky charm. Data viitoare voi avea sansa sa pierd si bani. Intrarea era $20. Castigatorul lua 70% iar locul 2 restul. Erau 5 jucatori... si un lucky charm. Baieti de treaba baietii, ce stiu de gluma. La final, eu mi-am facut treaba caci Matei Corvinus a castigat locul I. Ajunsi acasa ne loveste un damf de alcool si auzim voci zglobii din balcon. Amuzati descoperim ca fecili noastre si-au inecat amarul in Dublu-Ve...skey. Cu Claudia inca se putea discuta dar Eneida experimenta prima ei betie crunta... manifestata prin logoree, invincibilitate, lipsa butonului Mute si umor... iar apoi, agonia expectorarilor necontrolate... adica manga!
Luni (zi libera de la Guvern) ne-am trezit iarasi tarziu si am plecat la casele noastre. Adica noi, Varahilii. Acasa au urmat filme, Mircea si somn.
Noapte buna.









Friday, 31 July 2009

Microfonul fasaie (cunoscatorii stie)

De cateva ori m-am intrebat pentru cine scriu eu de fapt pe blogul acesta. Pentru cei din Romania, pe picior de plecare? Sau pentru cei de aici, care "se rad" de aventurile unui alt imigrant? Probabil ca o fuck pentru toti dar in primul rand pe mine. Blogul este un fel de jurnal. Timpul(a) trece repede pe meleagurile astea si lucrurile se intampla si devin trecut in viteza. Si te trezesti ca esti de 10-15-20 de ani in Canada si nu-ti mai amintesti decat lucrurile mari.
In perioada in care n-am mai scris am cautat de munca. Asa cum esti invatat din Romania. Faci resumee, le trimiti pe unde poti. Aplici online. Te duci personal. Suni sau astepti sa fi sunat. Din astea. Pana acum nu m-a sunat nimeni. Am o promisiune de la firma de SRI. Acum astept. Banii se cam scurg si "nu mai am atata avant scriitoricesc". Iar azi am platit chiria deci am sarit din one thousand dollars. Vremuri triste la inceput de luna.
Claudia e fericita (la fel ca voi toti romanii din Canada) ca azi incepe weekendul lung. Luni e liber, Civic Holiday ce am inteles ca se petrece in fiecare an, in prima zi de Luni din August. De ce se intampla asta, nu mai stiu. Eu nu sunt asa de incantat caci eu de prea multe saptamani sunt in Civic Holiday si pentru mine Luni e inca o zi in care aia nu sunt la lucru sa ma cheme pe mine sa muncesc pentru ei. Pe salar minimum pe economie, bine-nteles.
Ne-am inscris la doctor de familie, un romanas. Recomandat de matusa Lucy. Candva in August o sa mergem la el sa ne facem analizele. A intrat in cabinet, m-a salutat apoi m-a intrebat in engleza daca vorbesc romaneste. Am trecut la neaosa si m-a intrebat ce problema am. Problema? N-am nici o problema, sa-mi fie de bine. "Pai si atunci de ce ai venit la mine?" Ca am nevoie de doctor de familie. Ne-am inteles noi pana la urma, si m-am tirat voiniceste spre casa.
Cand am plecat insa spre doctor, m-am dus la un Metro sa iau tokens pentru autobus. Simteam ca am sa intarzii asa ca o ochiosa inalta cat aspiratorul si cu gabaritul unei maturi era in fata mea si facea reclamatie. Cumparase nu stiu ce leguma care costa $1.29 si la casa platise $1.69. si voia banii inapoi. Va dati seama ca procedurile de stornare sunt prea complicate pentru suma derizorie despre care era vorba. Ma rog... n-a durat decat vreo 5 minute...
Autobusele stiau ca ma grabesc asa ca atunci cand am schimbat un autobus cu altul... celalalt m-a asteptat la fix... am urcat voios si am facut calcule ca am sa ajung la timp... dar eu ma urcasem in autobusul 43B... B de la Bagami-as poula-n ma-sa... si care nu mergea inspre Nord ci cotea la cealalta stanga aka dreapta spre Scarborough Center. Iar a trebui sa ma dau jos si sa astept alt 43... care n-a venit decat dupa cel putin 15 minute. Oricum, m-am grabit degeaba ca a trebuit sa mai astept vreo juma' de ora si in sala de asteptare. Doctorul si cabinetul par ok... dar eu nu am planuri sa merg des pe acolo, asa ca...
Aseara am fost la concert la Coldplay. Recunosc ca mi-a placut putintel dar trebuie sa precizez ca nu m-au castigat ca fan. Adica nu am sa ma pun acum sa downloadez (download, normal... ce credeai ca am sa cumpar discul?) piesele lor. Am sa dau o geana la wikipedia si pe pagina lor oficiala sa vad asa de cultura generala, sa vad cine mi-a cantat, nu? Da, ai dreptate, trebuia sa fi facut asta inainte de concert dar nu stiai? "mi-e mi-e lene... si jointuri mi-e lene sa fac... de aia mi-am cumparat foite si un aparat... si acuma sunt voios... Uffff! si acuma sunt voios... (cough) si acuma sunt pe jos!" (Don Baxter)
Fiindca nu cunoasteam formatia decat din auzite si fiindca nu cunosteam nici o piesa de-a lor... m-am concentrat pe productia concertului. Am studiat elementele care compun show-ul. E interesant. Interesant e ca au avut sala plina. Cinj' da mii de oameni. Au scos cateva milioane buna din biletele vandute astfel ca si-au permis sa dea la fiecare cate un cd cu piesele lor live, la iesire.
De remarcat a fost faptul ca am putut numara pe degetul din mijloc negrii prezenti la concert. In patria Hipapului si a arembiului... ce draq sa caute tiganii la un concert cu rockeri albi si englezi? Comparand acest concert cu cel a lui Ice Cube diferenta e clara... 50.000 de fani vs. cateva sute. Dar totodata Concertul ice Cube a fost cumva mai intim... intr-un club mai mic, cu mai putini oameni, mai aproape de scena si de artist... Lucru remarcat si de Varu Gonzales in timpul acelui concert , iar aseara am ajuns sa inteleg ce voia sa zica. Iti dai seama ca noi la colplay am stat printre Cocks... la cucurigu...
Pentru weekendul asta lung si gros se fac planuri din greu. Si iar nu ne intelegem asupra detaliilor cu romanasii. Ne gandeam sa mergem la Safari. Dar ei nu vor cu masina lor caci le-o zgarie maimutele. Atunci hai cu a noastra ca EU NU CRED CA NE VOR ZGARIA MAIMUTELE MASINILE. Masina ti-a zgarie si ti-o indoaie idiotul in parcare, cand deschide portiera larg si si-o infinge in portiera ta lasandu-ti o dunga alba pe ea... apoi iar nu vor ca cica nu esti in siguranta (de 14 amp) cand esti pe sabia ta in masina ta si ca sa mergem cu autobusul... probabil cu 43B-ul. Mai vedem cum o sa ramana. Io, sincer, m-as baga la un pescuit. Dar e de munca cu pescuitul ca n-am nici undita nici permis si Claudia nu va avea rabdare sa stea la pescuit cu mine. Dar cum am auzit ca va fi frumos tare sambata si luni... eu as zice sa ma duc cu Claudia undeva unde e o piscina, ceva... sa ne intindem hoiturile la soare si sa ne balacim in udeala.
In rest, tresar cand suna telefonul si astept sa se intample. Apoi zgomotul de fond e prea mare si face imposibila treaba. Si asta ma enerveaza tare de tot.
Steaua m-a incantat ieri. Adversarii au fost modesti... dar jocul excelent. Faze in viteza, goluri din combinatii rapide. De mult n-am mai vazut asta. Am facut planul cu Clau ca daca anul viitor mergem in tara prin Mai, cum am calculat eu... sa dam o fuga pana la Bucale , pe Ghencea, sa vedem baietii jucand. N-ar fi rau.
Pana una alta Remove Hiss nu functioneaza. Bagami-as!
PS: Statuia reprezinta o familie imigranti... marfa, nu?




Tuesday, 21 July 2009

Hauz' goin, Marrine?

Marine, nimic nu seamana ca la Romania.
A trecut si ziua mea. Poate ca nici acasa nu m-am petrecut de fiece data dar anul asta a fost dubios rau. Pe 15, de ziua mea am fost pana la SRI sa bag aplicatia... nesimtitul ala de la ghiseu nici nu mi-a spus La Multi Ani. Duminica am avut invitati 4 oameni din care 2 atunci i-am vazut prima data. Toate ingredientele pentru un bairam reusit, huh? Eh, am stat si am discutat... am mancat... am baut... Claudia iar s-a intrecut pe sine si a facut o gramada de mancare... ca ne-am scos saptamana asta...
Am avut tort... am suflat in lumanari... mi-am pus o dorinta... ce? Hai ca va spun: sa ajung presedintele Canadei...
Saptamana trecuta a zburat repede rau... Am fost de cateva ori la basketbalet. De obicei sunt singur. Arunc la cos si ma pregatesc pentru Vancouver 2010. Dar Joi a venit un baietas si m-a provocat la 21. Nu, nu blackjack! e un joc care se bazeaza pe aruncari la cos... fara aparare... doar shooting skillz. Pai cum eu numai asta faceam, aruncam la cos din toate partile terenului... l-am schingiuit pe baiet.
Aaaaaaaaaaaaaaaaaah... am uitat. AM FOST SA MA TUND. Merg cu Claudia la frizeria de la Winners-ul din VP & Sheppard. Ma pun pe scaun si explic rumanului: pe lateral iei cu masina cu no.4... sus pierzi din foarfeca... lasi ceva mai mult decat prinzi intre degete. Nea Frizerul are dubii: No.4 is kinda short. Pretene... de 15 ani ma tund asa... STIU!!! Parul asta lung e ceva nou... parul scurt e de fapt Obisnuitul. Cu sufletul impacat Nea Frizerul infinge masina in parul meu balai... si tunde.. si tunde... Eu eram dus pe ganduri... calculam costurile irigarii desertului Gobi... cand... Nea Frizerul ma loveste violent in spate... Dau sa slobozesc niste metafore eminesciene cand il vad in oglinda pe Nea Frizerul intr-o pozitie nefireasca. Incep sa rad. Ai alunecat pe parul meu? Yes! Descumpanit, Nea Frizerul isi tot cerea scuze... vedeti voi... parul meu era lunecos... si cand aveam parul lung eram one sleek muthafucka. Acum ca m-am tuns... s-a convins lumea ca de fapt nu m-am ingrasat... si era de la par... V-am spus io, buuuai! La final m-am privit in oglinda si mi-am spus: Ba io'l cunosc pe asta... da' nu l-am mai vazut de mult. Apoi m-am produs in fata Claudiei: Remember me?!!? PS: nu va faceti iluzii... tot dependent de gel sunt.
Sambata a venit si mi-am primit celalalt cadou: concertul. Cartea de vizita a lui Ice Cube, pe scurt. Cand Ice Cube zice: "I started this Gangsta shit..." nimeni nu poate comenta nimic. Cand Ice Cube canta tiganilor: "if ur born in the 80s I'm probably ur poppa cuz 9 times out of 10 I fucked ur momma...", tiganii stau si calculeaza daca are drepate si concluzioneaza "... and none of us can work a computer, nigga"... Si fiindca Ice Cube sarbatoreste anul acesta 25 de ani de cariera... si fiindca e in top 3-ul meu cu rapperi... si fiindca il consider un bun actor... si fiindca a venit in Toron'o... Si n-am fost dezamagiti! I-a placut si Claudiei. I-a placut si lu' Varu Gonzales care imi spunea in timpul concertului, dand din cap cu mana pe sus: U realise that when I'm getting home I'm gonna download all Ice Cube's albums and Westside Connection too. Pozele nu au iesit grozave... dar spre surprinderea mea filmuletele au iesit perfect. Eram ingijorat de o posibila distorsiune a sunetului... dar nu... a iesit perfect. Muarfa. M-am ciumegit la taranii romani imediat, URL de la youtube pus la Status, pe mess.
Dupa concert am mers prin downtown... pe la Eaton Centre. Desi era trecut de miezul noptii era plin de lume, in special tineret. Erau cozi ca la lapte, in fata cluburilor. Iar strada era luminata ca ziua de la neoanele reclamelor gigantice de pe cladiri. Ne-am baga sa mancam la Hard Rock Cafe... unde ne-au bagat manele rock. Buuuuai, pai rock bagi? Pentru noi care numa' ce-am fost la Ice Cube? Nesimtitii, mai dadeau si tare.
Apropos de concerte... pe 30 mergem la Coldplay. Tot gangsta rap... yeeeaaaah...
Duminica ne-am trezit tarziu... am vb acasa... apoi am realizat ca nu mai avem timp. Invitatii erau pe sosite si noi nu pregatisem nimic. Ne-am conectat la priza... si-am bagat Fast Forward. Ne-am completat CA CUplul Messi-Eto'o... Am fost CA KArl Malone si John Stockton si am terminat la timp.
Invitatii erau Romanasii nostrii dragi si o noua prietena romanca de-a Claudiei si prietenul ei, un portughez... aka Figo.
Figo a fost reticent la inceput dar dupa al 4-lea pahar de wiskey ne-a povestit mai multe. Romanca, Anamaria Ferencz, are un caine de o rasa dubioasa. Claudia zice ca e very cute... dar mie mi se pare ca seamana perfect cu veverita din Ice Age. Intalnirea de gradul 3 dintre Pijdele noastre si Veverita s-a lasat cu cozi zbarlite si flegme din gat. Pupa-le mama de Fetite, ca tare mandru am fost de ele ca s-au zbarlit la Veverita. Dar a trebuit sa le inchid in dormitor, din curtoazie fata de invitati. Eu zic ca ne-am simtit bine, chiar si Figo... desi nu prea avea nimic in comun cu noi... si da, discutiile s-au purtat in engleza... cu foarte mult accent est-european... din partea lui Figo, caci noi vorbim perfect. Adica purrrrfect...
Tot Duminica Claudia a primit un cadou din partea Bell Canada. I-au taiat telefonul mobil, pe motiv ca factura a depasit $175. Cica n-am fi platit pe luna trecuta. Cu factura stampulata de banca in mana... evident nu avea cum asa ca wut da fuck is goin' on?!!?
Azi, primul lucru ce l-am facut dupa ce am luat prima gura de cafea a fost sa sun la RBC sa vad de ce nu s-au dus banii la Bell. Se pare ca atunci cand am facut prima plata, la banca... pizda de acolo a trimis banii la Bell Canada si nu la Bell Mobility... Noi am crezut ca am platit, cand de fapt gresisem ghiseul. Rezolvarea baiatului de la telefon dura intre 5 si 10 zile lucratoare. Wut?!! Dar mi-a dat pont cum ca daca merg la branch unde am platit initial, aia rezolva mai repede. Sar in Nike ("sunt roman imi cumpar Nike ca sa sar mai sus", Tataee-Romania-1999) si purced la drum. Ajung acolo. Stand la rand vad un cocalar pe la vreo 40 de ani ce isi tot aranja ceva... in spatele tejghelei... in mod evident era prima lui zi de lucru. NORMAL ca mi-a venit randul exact la el, nu? E prima ta zi? Hai ia de la tata: uite, vericule ce se intampla. Problema il depasea clar... s-a facut ca incearca, asa de sanki... dar in 30 de secunde m-a transferat la veteranca bancii. Cea mai capabila, cea mai potenta da pa zona. Mah, de unde mi-o aminteam io pa aia?
Ochioasa preia fraiele afacerii si butoneaza. Mda... care e problema... mda... Incepe sa caute vinovatul... gaseste codul Teller-ului care a operat factura noastra pe data de 6 iunie. O intreaba pe aia de langa: who has the 4536 code? Raspuns: I don't know, but I know it isn't me! Si rade ca proasta. Ochioasa o roaga sa verifice cine e posesorul codului. Fata verifica, se duce la ea si o priveste in ochi. Raspunsul e o soapta... dar aud: It's you!... Hahahhhahahhaahahahahahahhahahahahahahah... traiesc intr-un film absurd!
Esti surpins sa afli ca nu am rezolvat nimic? M-am dus acasa unde am sunat din nou la RBC si i-am zis lu RBC-u sa ii dea inainte cu request de redirectionare a banilor, aia de dura pana in 10 zile. Apoi ii spun Claudiei, care voia sange, sa sune la Bell si sa intrebe ce si cum si daca se poate rezolva mai repede. Ii amintesc ca nu Bell e de vina si sa nu urle la ei. Suna la Bell si apoi ma anunta bucuroasa: RBC-u s-a mijcat repede-repejor iar Bell-ii au vazut miscarea si au preluat pe piept, marcand din foarfeca la vinkel. Apropos... ati vazut ce gol a luat Nationala de futsal a Romaniei de la Brazilia? ( http://www.youtube.com/watch?v=-i3Q_CuFvJA ... la min. 2:06)
Maine ma duc sa bag un resumee la Staples. Ma imbrac la modul ginerica si incerc. Ca si astia au brigada de IT.
Hai ca e tarziu deja. Ma bag la somn. Va tzuca doda.




Decada

A trecut o decada de parca ar fi trecut 10 ani de zile. Ca la liceu, primii 4 ani sunt mai grei... Imi amintesc inca meclele celor doi r...