Navetistu' v2.0

Imi spunea un tovaras acum ceva timp ca trece printr-o perioada buna, atat de buna incat nu-i vine sa creada. Gen, tot ce atingi se transforma in aur de 24k.

Eu aplic legea aia, a lui Murphy, unde trebuie sa iti pui niste intrebari daca observi ca ai mereu dreptate, impachetata pe subiectul asta... merge treaba dar cat va mai merge? Lipsa de incredere in propriile forte sau doar doza aia sanatoasa de paranoia? Sau poate doar paranoia?

La munca s-a tras tare si cu folos pesemne fiindca dupa un an si ceva in transee am avut tupeul sa cerem promovare. S-a intamplat destul de repede si uite-ma din nou in buricul targului, in miezul din... in Downtown, unde beneficiezi fara probleme de supraaglomeratie. Plus taxe.

In primele zile am bagat ca orice sardina ce se respecta, in conservele TTC: conserva subterana aka subway si conserva rosie aka autobuzul. Tot respectul pentru autobuze unde doar rar mai gasesti unul fara aer conditionat,dat la maximum in partea din spate, sa poata sa ajunga si acolo in fata. Pe ruta mea obisnuita Maria Sa TTC a bagat de vreo 2 luni si o cursa Express ce sare ca la moara statiile mai mici si opreste doar in marile intersectii plus cateva exceptii. Statia mea terminus nu face parte din exceptii asa ca faceam un timp excelent de la statia de metrou plus un 5 minute de mers pe jos. Evident, portiunea aia de drum nu are nici un dram de umbra sa te apere de soarele de vara torontoniana.

La metrou am facut niste studii de fezabilitate unde am identificat cu succes asa zisele sweet-spot-uri: in ce vagon sa urc pentru a ma lasa direct in fata scarilor. Orice secunda conteaza in goana dupa titlul mondial ce iti permite sa prinzi un loc pe scaun, in autobuz. Dar apoi s-a schimbat locul de munca si a trebuit sa penetrez si mai adanc in Downtown, tinta fiind acel cervix feroviar urban cunoscut de catre unii ca Union Station.

Articolul ala din The Sun despre temperaturile veratice din subteran nu a facut decat sa confirme ce mi-au soptit in privat propriile glande sudoripare: e cald cois, cam 29C pe peron si un 32C in vagoanele alea vechi de 200 de ani ce nu au aer conditionat. Foarte multe de altfel pe ruta Est-Vest.

Mereu am urat doua lucruri, sa te ude ciuciulete vreo ploaie in drumul tau spre munca sau sa transpiri ca un torontonian ce face naveta spre munca in metrou in anul 2016. Ambele variante implica o stare de disconfort ce se prelungeste pe mai multe ore. Nu vrei asta decat daca esti vreun Joachim Low si vrei un anumit miros propriu pe degetele tale, sa te ajute sa invingi. Americanii au si un termen pentru starea aia de imbibare in suc propriu - ass swamp. Mmmmmmm! Made in Germany.

Imagineaza-ti ce fain eram cand la Yonge and Bloor, asteptand un tren sa merg sud spre Union Station, inconjurat de concitadini, transpiram de zor fiindca trenurile alea nou noute adevaraciune cu aer conditionat in ele... scuipa aerul cald prin niste gure de ventilatie aflate pe acoperisul vagoanelor. Dar cand trenul e in statie, ghici unde se duce tot aerul cald expulzat de cateva zeci de aparate de A/C? Sa ne fie de bine. Iar in acea statie, dimineata... POATE apuci sa intri in al 3lea tren ce vine.

Si uite asa se imbina piesele de Tetris si aflu ca pe bani putini, favoare meets cadou,gen, as putea deveni sofer full time si sa sar din schema acea patura sociala numita un mod vulgar navetisti de ziua a 7a. Ce ma?

Am mostenit o masina cocheta si plina de personalitate si ma puteti recunoaste usor, eu sunt soferul de la volan. True story.

In ultima zi de mers cu transportul in comun am gandit asa: cois, ai de ales, mergi Est, ca de obicei... sau mergi Nord si schimbi 'colo? Hai sa mergem Nord pentru ca We the North in timp ce sustinem Jon Snow - King of the North. A fost cea mai proasta alegere ce am facut-o de cand am facut greseala sa ma apuc sa scriu din nou pe blog. Wait what?

Don Mills e in reparatii intre York Mills si Lawrence si a rezultat intr-un timp record intre Leslie si Don Mills - 35 de minute. Stateam in spume, in suc sudoripar clatinand din cap incredul vazand cum smekeri locali foloseau plaza aia unde e Popeye's sa evite vreo 100 de metri de trafic statut. Intrau undeva in spate si "ieseau din plaza" un pic mai la vale. Si canadianul politicos ii lasa. Pe toti.

E clar ca trebuie sa ma fac sofer.

E mai misto de la volan.

Sa fie-n-trun ceas bun. De firma. Elvetian, preferabil.