Apasa

Discutam acum ceva vreme de simbolistica asta din media si practic de oriunde. Cum functioneaza ea, scopul ei dar mai ales esenta: ca functioneaza.

"Ca esti prea surd sa auzi ca vorbesc de viata ta;
Frustrat ca e legata mult prea strans de a mea;
Frustrat ca desi nu te cunosc la modul personal
Se vede clar ca esti botist la propaganda acestor hoti,
Ce sa mai zic de subliminal, ca de-acolo ne-o luam toti... in mod egal..."

Eu ma gandesc in felul urmator. Subconstentul meu inregistreaza ce imi dau astia la nivel subliminal si n-am ce sa fac. Si imi dau, si mie si tie. Dar ma mai amuz din cand in candreusesc sa recunsoc mecanismele. De data asta ma uitam la un afis, in metrou.
Daca traiesti in Canada si ai fost expus la multiculturalism intelegi mai bine implicatiile.



PRESS FOR EMERGENCIES. Poza e regizata atent, la detaliu. Un gabor okios, un pompier brown si un smurdist latino. Toti au fete blande de oamenii familisti si dovedit fertili. Uniformele nu par proaspat scoase din cutie, ci par a unor oameni ce au trecut prin botezul focului. Oameni de nadejde. Apoi cireasa: mana ce apasa pentru asistenta de urgenta este al unei femei albe.

Cand stau in autobuz mai ales, in partea aia din spate... vad femei venind grabite si care se gasesc in situatia de a alege un loc liber. Dar in multe cazuri, unul din doua locuri pe fiecare bancheta e luat deja. Cand sunt imbracat ca un alb educat femeile gospodine tind sa se aseze langa mine. Probabil prezint incredere. Si probabil nu put la subrat. Cand sunt imbracat kejual sau e vara si mi se mai vad tatuajele... intervin si alti factori in alegere. Oricum, ma amuza sa le urmaresc cutele de pe frunte cand au in fata aceasta alegere.

Uite inca o poza din autobuz.

Doua mame au preluat controlul. Pe tiganca o durea direct la frana de mana despre faptul ca lumea nu reusea sa treaca. Mama alba avea jena in ea dar nu avea unde sa mute carutul. Haos si dileala. Radeam fara jena si imi dadeam coate cu un filipinez mai in varsta ce clatina din cap a "incredible, chico!".