Ba da, iham!

E iarasi Vineri si nu stiu cum e deja Vineri. Cunoasteti senzatia? Adica imi amintesc ce am facut zi de zi dar parca a trecut asa de repede. Nu ieri, da parca alaltaieri era Sambata si era un frig afara si o vreme de tot cacatul (dar totusi buna pentru Canada in luna Februarie). Un resident infofolit tot desi e din Montreal si ar trebui sa fie la tricou si bermude in vremea aia ma anunta: I'm going out to fight the cold. Frigu va castiga, mai diar frend. A venit inapoi dupa vreo 2 ore recunoscandu-si infrangerea: "You were right, shit!" Sambata am fost numa-n glume. Din alea de ale mele... la limita umorului... dar a fost ok. La un moment dat in fata cladirii oprise o masina de Politie. Pur si simplu stateau acolo. Politia nu pandeste, ei vegheste. La un moment dat intra un resident si ma intreaba: What are they doing there? Raspunsul meu a fost de-o logica imbatabila: They are serving and protecting! Omu cu pricina s-a holbat la mine, apoi s-a incruntat iar cand femeia din fata mea de la desk a izbucnit intr-un ras violent a si plecat. A fost randul doamnei ce radea sa ma intrebe: No. really... what are they doing here?... Eu: I really don't know... and they're so far away from the closest Tim Hortons... They must be lost. Mai spre seara a venit acasa un Lt.Colonel de armata... imbracat intr-o uniforma de camuflaj. Sincer, n-am scapat ocazia si l-am intrebat: How was paintball? A ras si asta, caci stiam ca nu se supara. Omul asta a scos si el niste dume tari cand s-a mutat in cladire. Timp de 7 luni si-a parcat masina in alt loc de parcare decat al lui, ca sa nu mai coboare de fiecare data inca un nivel subteran si cand proprietarul s-a mutat in sfarsit in cladire si a facut plangere ca cineva parcheaza in locul lui a raspuns: nici nu credeam ca o sa mearga 7 luni. I had a good run. Zi de zi citind cum viata e frumoasa ajungi sa inmagazinezi informatii. Reamintesc nou meu motto: "De cand avem acces la atatea informatii nu mai ai nici o scuza ca esti ignorant". Dar e plin de ignoranti ce "cunosc" adevarul, viata, realitatea. Deci ajungi des sa discuti in contradictoriu. In functie de starea mea psihica ajung sa ma contrazic (mereu dintr-o postura superioara) si sa explic nejte kestii. Poate si de aici mi se pare mie ca uneori dau senzatia de nihilist 100%. Asa si sunt... dar un lucru nu am facut si nu voi face. Nu sunt ala care vrea sa se intample cacaturi doar ca sa scot ochii la lume, ca uite ba, bagati-as pula-n cornee... vezi ca tz'spusai io! Eu sper sincer ca va fi bine... dar ieri am auzit un vers de balada "poti sa speri, dar cu speranta ai sa mori"... Caci e de cacat... De cacat. Ati auzit si ati uzitat expresia. Dar poate fi si de pisat? Stiti ce e si de cacat si de pisat? Vasul de toaleta. Cel mai prost design de vas de toaleta de la pisatul contra vantului si cacatul in amonte cand stai in apa peste genunchi l-am gasit in Canada. Cu exceptia vasului de toaleta de la munca ce are un design nou, toate celelalte in care m-am pisat si m-am cacat sunt la fel- pline cu apa. Daca te pui jos pe el... apa e la 15-20 cm de gauaza ta. Cand Little Boy si Fat man cad din carlinga in 9 cazuri din 10 te stropesti cu apa grea si izotopi radioactivi de Cacat 14. Exista si varianta... sa umpli luciul de apa cu hartie igienica... ca amortizor. La pisat ai parte de alte probleme. Cu cat esti mai inalt cu atat pisatul va cadea mai de sus si PLEOSC!-ul va fi mai puternic. Satul de victime coLATERALE am luat hotararea efeminanta de a ma pisa stand jos ca o pizda. Caci si pizdele e oameni. Azi dimineata insa am avut o dilema. Stand jos nu-ti poti baga erectia de dimineata in veceu sa te poti pisa. Sau cel putin eu nu pot. E greu in Canada. Numai de bine. PS: Declar sesiune deschisa de MUIE Bill-11, ACTA si SOPA... cu dedicatie de la Edward “Barba-Neagra” Thatch, “Black Sam” Bellamy si Francis Drake.

Iluzia lui 2012

Nici nu am terminat bine de postat precedentul articol ca un cuplu de canadeji cu care mai stau de vorba vine la desk. Ea e la masterat, 3 zile pe saptamana dar Miercurea baga 12 ore. Si era obosita. El face o observatie ca si eu intentionez sa incerc la scoala. Da, asa e. Dar din Septembrie. Apoi fac precizarea ce-i bulverseaza: "dar o sa vad ce se mai intampla caci 2012 va fi one funky year". Evident el ma intreaba "de ce?". Raspunsul e evident, e in jurul nostru. Dar ei au lentile Zeiss la ochelarii lor de cal. Totusi, el e doctor si mai citeste un ziar nu ca noi garzii, care balim la fata de pe antepenultima pagina. "You mean the posibility of a war?" Ba cois, nu numa' asta... dar tie ti se pare ca economia merge bine? "Economy is reviving." Ba cois, daca tu zici... asa o fi, dar pe ce te bazezi? A ezitat o clipa si a inceput sa rada. Asa ma gandeam si eu. Azi citeam un articol dspre datoriile americanilor de rand. Datoria insumata a studentilor ce au luat imprumut pentru a face scoala ar fi de 1 triliard! 1000 de miliarde! Unul din colegii mei a terminat facultatea anul trecut. E inCA COlegul meu. Intre timp trebuie sa plateasca imprumutul. Parca 26 000 a luat. Las' ca-si scoate el parleala. Se pare ca doua treimi din sutdentii ce termina facultatea si-au luat imprumut iar un sfert din acestia au imprumutat banii de pe credit card, la dobanzi superbe. Anul acesta bancile scolii sunt pline, la fel ca si anii din urma. Doar ca economia scartaie si astia vor intra in piata muncii in curand. Si tu te uiti urat la mine cand iti spun ca am dubii daca sa ma duc la scoala sau nu anul acesta? Mai amintesc evidenta: taxa scolara nu e totul caci mai trebuie sa si traiesti intre timp. Dar sa revin la Dom Doctor si logodnica. Dintr-una-n alta ajungem si la ACTA si SOPA. Vorbim si de noile pasapoarte cu amprentare. Ea nu e de acord. Lui nu-i pasa. El e din ala caruia nu i s-a intamplat niciodata nimic si a ajuns la concluzia ca asta se datoreaza faptului ca el e un bun cetatean ce nu are nimic de impartit cu nimeni. Dupa cuvintele lui: ce-i pasa lui ca au aia amprentele. Cu ce-l deranjeaza pe el. Ca el nu face nimic rau. Pai tocmai asta e, ca daca tu nu faci nimic rau nici nu e nevoie sa aibe amprentele tale si asta ar trebui sa te revolte. I-am explicat parerea mea, cum ca ti se iau din libertati putin cate putin. Cea mai buna analogie ce o pot face este imobilizarea lui Guliver de catre pitici. Fiecare franghie luata separat nu ar rezolva nimic dar cand esti legat cu sute sau mii de mici sforicele, se schimba treaba. La prima vedere ai impresia ca ai destula forta sa rup atele alea iar apoi te trezesti limitat in miscari ca un coi sub toc. Citisem un articolas preluat de romani si ratacit pe Facebook cum ca "oamenii de stiinta" (ce fel de stiinta, cois?) lituanieni au facut un studiu si au descoperit modul in care putem fi fericiti. Fara sa fie vreun soc pentru mine, lituanienii astia stiintifici au descoperit ca oamenii fericiti nu au asteptari sau aspiratii inalte. Ele doresc doar ce stiu ca pot obtine in timp ce oamenii nefericiti au dorinte si asteptari nerealiste. Evident a comentat unu si a involburat apele: "Pare un fel de indemn la mediocritate... Daca omenirea s-ar fi ghidat dupa acest gen de fericire dintotdeauna, ne-am fi complacut cu totii intr-o stagnare perpetua si n-ar mai fi existat progres. Ce este adevarat din citat este ca trebuie sa-ti cunosti limitele si sa visezi within your limits. Diferenta este ca limitele unora sunt mai sus decat ale altora." Eu am raspuns asta: "asta nu e un indemn catre mediocritate caci tipul acesta de fericire e pentru cei care sunt in mod natural asa cum descrie articolul... tu daca iti doresti sa devii asa, automat ai un tel poate de neatins daca firea ti-e diferita.plus ca articol descrie un fapt... ASTIA sunt aia fericiti... pentru ca asa sunt ei, nu pentru ca asa s-au fortat sa devina. plm". Reiterez ce am spus. Promisesem sa-i raspund lui Tzipi la commentul de la postarea mea anterioare: "Numai prostii sunt fericiti pe lumea asta. Insa unii, insista in mod deliberat sa-si mentina stare ade prostie, cautand sa vada doar partile pozitive, iar alea negarive si le ascund sub pres. Ca sa-si mentina lumea lor curata si roz ..." Eu zic ca numai prostii pot fi fericiti TOTAL pentru ca le vine nativ. Astia care ne mintim singuri (intr-o mai mica sau mai mare masura) suntem de alt soi. Fericirea noastra poate fi si ea pura doar ca e construita pe fundatie falsa si se va prabusi des. Eu personal, voi cauta prin orice metoda sa imi mentin echilibrul psihic. I will walk the walk and talk the talk. Echilibru inainte de toate caci nimic bun nu iese cand cazi in extreme. Presimt ca 2012 va fi un an bun...

Tunelul Dracilor

Nu l-as numi sevraj dar mi-a lipsit.
Am reusit cu succes sa fac abstractie de el pana in momentul in care puterea obisnuintei si-a luat partea leului. "Asta ar fi mers pusa pe blog".
Personalitatea mea exhibitionista are nevoie de o scena. Scena e la o distanta de un Log in. Deci iata-ma. Am sa editez ultima postare in care ziceam ca ma opresc din scris. Ca vreau si pot.
Tunelul Dracilor era o faza dintr-un joc din copilarie in care trebuia sa treci printre 2 siruri de copii care te inghionteau, te palmuiau si-ti dadeau pumni la coaste. Era un joc... dar viata de adult e un constant Tunel al Dracilor... lovituri din stanga sau din dreapta, din fata sau din spate... doar ca nu mai e joaca si nu esti lovit cu maini de copii.
Mi s-a spus ca de cand nu mai sunt pe bune cu dumnezeu atrag chestii nasoale. Mi s-a spus ca atitudinea mea negativa atrage negativisme. Cred ca atitudinea nu e fizica... altfel negativ ar atrage pozitiv si ar respinge negativul. Eu nu consider ca sunt negativist. Doar ca am ajuns la un nivel ciudat de acceptare a faptului ca viata nu e frumoasa, cel putin nu cum ti se descrie ideea de viata frumoasa. Daca treci de tiparele gandirii si de prejudecatile in care ai fost crescut, daca deschizi ochii vezi Defileul Dracilor... si atunci e greu sa te minti din nou ca viata e frumoasa.
Am un tovaras in Romania caruia i s-a nascut o fetita cu probleme. A stat cateva saptamani in spital si nu se stia daca va trai sau nu. In acelasi timp el a facut o speticemie si a intrat in coma. Si-a revenit din coma, s-a recuperat si mai greu dar acum are sistemul imunitar vraiste. Are acum piatra la rinichi si ultima oara cand am vorbit cu el avea programarel sa se duca la spital sa ii extraga maduva osoasa pentru analize amanuntite. Ah, 25 de ani are. Tonul lui nu convinge dar zice ca e optimist si ii multumeste lui dumnezeu ca macar e in viata. E o contradictie aici pe care nu ma mai obosesc sa o explic.
(Am recitit ce am scris pana acum si am vrut sa ma semnez Emil Cioran. Dar nu e pe culmile disperarri. Umorul meu idiot e la locul lui. In general la locul nepotrivit, in momentul nepotrivit.)

Aici la noi, la Canada, viata merge inainte curgand lin ca Ozana cea frumos curgatoare si nepoluata. Canadienii pe care-i cunosc eu si interactionez cu ei nu au nici o strabatere. Au speranta ca anul 2012 va fi mai bun. Subiectul numarul 1 de discutie este ca si in anii trecuti: Vremea. Iarna asta e din nou blanda, nu e frig si nici nu a nins din cale afara. Incercand sa-l trag de limba pe colegul meu iranian despre situatia din tara lui bastinoasa am primit ca raspuns ridicari din umeri. Nu prea stie multe. Printre discutii mi-a precizat ca dolarul a crescut... caci inainte 1 dolar era 10 mii si ceva riali iar acum 12 mii si ceva riali, sau ceva de genul asta. Cand i-am explicat ca dolarul a ramas la fel dar tara lui e sub embargo si ca urmare s-a devalorizat rialul mi-a spus ca am dreptate. Da? Ce tare. Si asta a fost profesor.
Ati urmarit Super Bowl-ul? Asta e iarasi un subiect bun. Ati vazut si concertul Madonnai de la Halftime? Pe facebook se discuta despre faptul ca show-ul este muuuult mai slab ca cel de anul trecut... Eu zic ca grafica a fost superba... mai ales ochiul ala frumos-pupa-l-mama-sa-l-tzucie ca superb se mai asorta el cu pirmaidele de pe fundal. Prostii, nu vad eu bine. Cred ca ar tebui sa-mi fac un control la ochi. Get it? Control la ochi?
In pauza de la ultima postare si pana acum am reusit sa aplicam pentru cetatenie. Dosarul ne-a fost returnat imediat sub motivul ca am fost prea exuberant la semnatura si am iesit din patratel. Ete pula. Nu de alta dar mi-a spart creierii nevasta-mea ca "mereu fac asa". S-a implinit si un an de cand am luat masina. Am fost tentat sa scriu de cand am cumparat-o dar am sters si am reformulat. In primul an de rate am platit $1,041 doar dobanda. Fiindca de sarbatori am produs mai multi bani ne-am zis ca ar fi jmekerie de tip boss sa platim in avans niste rate. Doar ca la 50 de metri de munca un tigan venind din sens opus decide inexplicabil sa faca stanga cand eram la nici 3 metri de el. Imbecilul cred ca ochise un loc de parcare si probabil crezand ca e unicul loc de parcare ramas pe lume s-a napustit pe el. Pacat ca eram si noi acolo. Ai zice ca ghinion. Dar ghinion e cand se intampla asta si apoi iti repari masina fara probleme. Ghinionul nostru el altfel. Tiganul o arde blajin, isi da toate datele doar ca datele lui sunt... altfel. Balanul e din Ciad. Are permis de conducere din Ciad. International gen. Masina e a unui prieten. Uite proof of ownership. Click- poza cu telefonul. Balanul cooperator ca un sef de CAP. Nu gaseste foaia cu asigurarea dar are o hartie pe care e scris cu creionul numarul politei de asigurare de la RBC. Luam numar de telefon si plecam ca am intarziat deja la munca. Ah, ca si cu un an in urma afara era un frig de te cacai pe tine iar noi nu eram imbracati de outdoor. Bumperul e facd ap, si farul stanga-fata e spart. Un pic din aripa e indoita.
A doua zi sunam la asigurare si dam toate datele trimitand si un email cu pozele cu permisul de conducere ciadez, ciadan, ciadian, ciadoi? Tot in ziua aia aflam ca nu poate fi gasita polita de asigurare dupa numarul dat de balan. Catvea zile mai tarziu aflam ca desi am o poza dupa ownershipul masinii... masina nu poate fi gasita in baza de date. Permisul ala dubios nu le spune nimic politistilor. Probabil tiganul sta peste viza sau ceva de genul asta. Cine sloboz stie cine e de fapt balanul si cu ce se ocupa. Poate fi un brav importator de masline de capra sau un criminal de razboi iesit la pensie. P-aici pe la Canada nu poti sa stii niciodata. Ce e cu adevarat scatologic la intamplarea asta e ca am platit deductible $300. Asta asa, ca viata-i frumoasa.
Era lucru stiut ca la vara ne expira pasapoartele. Stiam si ca prin conSULAtul roman de la TO dureaza destul de mult asa ca ne-am miscat din timp. Nu mai fusesem niciodata la ConSULAt. Am incercat sa sunam sa ne facem programare dar zici ca eram fetita aia din The Ring ce te suna sa te anunte ca mai ai de trait 7 zile, caci nimeni nu ne raspundea la telefon. In lipsa de altceva, le-am trimis un email. Sa vezi si sa nu crezi, au raspuns imediat. Luni la ora 10 AM. Superb.
Luni la 9:57 parcam masina in graba pe Richmond St. West destul de departe de Consulat dar nu eram siguri ca vom gasi parcare mai aproape. Ne-am grabit si am ajuns. Nu ne-a intrebat nici dreacu cine suntem sau daca avem programare. Doamna de acolo se otari la noi de parca o calcasem pe ovare. Cica "sa vad actele ca sa vad despre ce vb aici". Nu-mi dau seama daca s-a linistit fiindca aveam toate actele la noi sau din cauza ca a observat-o pe Claudia transformandu-se in Hulk. La gata ne-a vorbit atat de amabil incat procesul s-a prelungit niste minute VITALE. Terminand cu tot ne-am carabanit catre masina suficient sa vedem un muie de la Parking Enforcement. Oricum eram relaxati, platisem pentru parcare. Doar ca... aveam si noi o foicica blonda in parbriz. Aye, cois... come back! What the fuck, ăi?!! La venire, pe aceeasi Richmond St., opriti la un semafor Claudia ma intrebase ce inseamna semnul ALA. Era un semn ce te informa ca de acolo incolo parcarea e interzisa. Un pic mai tarziu aveam sa parcam in dreptul unui stalp ce purta un semn din acela. Noi nu l-am observat. Nu-i nimic... bagamiaspulanmasadepunkist. $40.
Ieri primesc un plic pe care adresa era corecta dar cineva scrisese cu pixul "Moved Out". Ba esti prost? E clar ca la posta au directionat plicul la adresa gresita dar ala de la primit a fost sigur ca M-AM MUTAT desi adresa de pe plic nu era a lui. !!!!!!!!!!!!!!!!????????????????
In apartamentul in care locuiesc , acum vreo 6-7 ani a stat un roman cu nume de iunghiur. Inca mai primeste plicuri. Cred ca a fost abonat la orice chestie posibila. Dar ce e cel mai tare e ca atunci cand lucram in Downtown a venit un plic pentru el si ACOLO. Adica omu locuise si ACOLO. Cum plm? Uite-asa.
Azi a venit alt plic. Asta era de la Management. Vesti bune: vor mari chiria cu $32/luna. Adica un 3% sau ceva. Chipurile pentru "imbunatatirea conditiilor" din cladire. Ba, e adevarat au facut rumunii reparatii, au schimbat becuri. DAR AU FACUT-O FIINDCA AU AVUT AUDIT DE LA PRIMARIE SI AU FOST FORTATI!!!! Acum isi scot banii nu? Chiria creste anual. Anul trecut a crescut cu $17. Anul asta cu 32? Hai las-o-n pula lu Terente Haiducul lui 7 cai frumosi. Deci asta inseamna ca ei ani de zile nu au facut reparatiile alea cu de la sine vointa din cauza ca nu aveau fonduri suficiente si ca ce le lipsea era exact $32*12 luni* Nr. apartamente. Cam $25,000. Ca altfel faceau. Ah, acum vreo luna si ceva am primit scrisoare din aia de rent decreasing... dar nu s-a intamplat nimic. Inca $384/an dati aiurea ca asa e curva ma-sa lu astia.
Dar asta e. In general viata e frumoasa. Doar ca-ti iei pumni la costite si la pateu. Sunt lovituri slabe, nu te doboara din picioare... doar te sicaneaza si te incetinesc.
PS: Duminica au fost fetele la patinaj. Am injurat un romanache ce patina vorbind la telefon. Adica am urlat la el in romaneste. Nici n-a clipit, avea poker face ca joaca poker online pe Facebook. La urmatoare tura a tras cu geana peste celular sa vada ce si cum. Noi eram, ba. Si imi cer scuze ca am fost bucurestean, pardon- taran.
PS2: Cred ca e suficent pentru azi.

Bine-am revenit.

Hasta la vista, baby!

Pe 28 Octombrie se fac 3 ani de cand am aterizat in Canada. Se incheie un ciclu... menstrual, fireste. Pentru noi sunt 3 ani, pentru statul canadian... mai trebuie sa scadem alea 3 saptamani in Romania in 2010 si inca o saptamana in Kiuba, anul asta. Apoi aplicam pentru sitizansip. Sitizan Chein si sotia.
Am sa trag niste concluzii dar am sa le pun in completarea a ce am scris acum 2 ani AICI caci articolul ala e inca valabil.
Deci:
In astia 3 ani nu am facut mare lucru. Au fost momente grele dar si momente bune. Situatia in care suntem ne apartine noua in proportie maxima. In tot ce tine de viata noastra, un quantum insemnat il reprezinta incapatanarea noastra de a face singuri... ce vrem si cum vrem. In cacatul asta de tara lipseste timpul asa ca am tinut anturajul la minimum ca sa economisim timp. Si mai suntem si snobi... deci nu ne anturam cu oricine.
Bani. N-au curs ploaie dar la un moment dat au venit constant si fara sa jidanim fiecare penny am reusit sa traim confortabil si chiar sa trimitem niste maruntis si p-acasa. Banii ce am reusit sa-i punem deoparte v-ar face sa radeti de noi, asa ca am sa sar peste subiect.
Job. Desi sunt si zile proaste si am avut si locatii proaste pe unde ne-am nimerit... munca nu e stresanta si suntem over qualiffied pentru ea... deci e mai usor de stapanit... si reduce stressul. Programul e fucked up dar ne-am obisnuit si ne place ca avem dimineata libera. Pacat ca nu lucram Luni-Vineri ci Marti-Sambata.
Scoala. Am vrut sa alegem cu cap si sa nu urmam toate sfaturile de la cunoscuti caci am fi ajuns laureati de premiu Nobel cu atat scoala ce ne-a fost recomandata. Eu as vrea plumber sau A/C technician. La A/C n-am intrat anul asta iar cu plumberii e pe baza de Union... si e mai imbarligat. N-am renuntat.
Diverse. Din punct de vedere material nu e nici un dubiu ca e mai bine. Amintesc faptul ca in Romania nu eram bogati si nici nu se zarea sa fim. Am venit modesti si ne-am bucurat la lucrurile mici. Ne simtitm confortabil in apartamentul nostru inchiriat. Ne-am luat masina "visata". Profit de moment sa ii scuip pe aia de se holbau ca niste natangi cand il vedeau familia Varahil coborand din masina noastra. Nu ne-a dat-o dumnezeu, parintii sau inseLoteria Nationala. Platim pentru ea, cate $350 lunar deci mucles in plm. Si totodata muie pentru toti dobitocii care s-au mirat ca din postura de securist am tupeul jegos sa ma duc in Kiuba.
Noua ne place Canada. Alte lucruri nu ne plac noua, si nu e vina Canadei pentru asta.
Ne-am schimbat foarte mult in gandire dar din nou, asta nu e vina Canadei. Mai pe scurt, am inceput sa aplicam ce gandeam si ce vorbeam. Dar asta e intr-un unghi mai personal. Practice what you preach, nigga...
Ne gandeam sa ne luam casa... dar ar insemna un efort financiar enorm. Iar noi profetim nihilismul. Si ne asteptam sa se lase cu cacat in ventilatoare deci am decis sa sedem blanzi si sa vedem cum ne vor scoate din maro politicienii nostri. Caci ei hotarasc si nu unii care isi strang mainile intr-un fel dubios. Plus ca piata imobiliara in Toronto e ABERAAAAANTAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAA. I mean WTF, dude?!!!
Recomandam in continuare sa emigrati in Canada. Dar nu fiti imbcili si intelegeti cu ce se mananca. Nu e Raiul... dar nici macar Raiul ala biblic nu e ce se minte, pardon... ce se spune ca e.
Va salut cu respect si va doresc ce-mi doriti si voi mie.


Zircon-traim-pa!

Hasta la revolucion siempre

Cel mai bun prieten al meu si cu sotia lui si-au luat vacanta. Fiind imigranti parliti la gauaza au ales cea mai 'eftina locatie: Kiuba. Fiindca prietenii nostri cei mai buni sunt niste zapaciti, au avut dubii cu biletele de avion in mana: e nevoie de viza pentru Kiuba daca ai pasaport romanesc sau nu? Cica n-a trebuit.
Primul contact fizic cu Kiuba a fost mai ales termic. Cald si umed si au aflat de la primul ghid al excursiei ca it's just the usual. Sa ne fie de bine... pardon, sa le fie de bine.
Kiuba e frumoasa... dar ca multe alte tari frumoase... din pacate e locuita. CiCA CA turist nu prea te streseaza kiubanezii cu comunismul dar se fac referiri dese (desi nu foarte entuziaste) la Revolutie si la cei doi eroi: Que Vadis si Siempre Fidelis. Parerea celui mai bun prieten al meu e ca kiubanezii si-au luat-o in mana urat atunci cand cei doi supereroi amintiti mai sus au eliberat Kiuba de varicela capitalista. Prietenul meu vede situatia pe termen lung. Caci e de cacat moale sa mananci la ratie in anul Domnului 2011. Ca orice tara mica dar cu locatie importanta pentru adevaratii jucatori de sah, Kiuba a fost sacrificata. Putina lume stie ca in 1762 englejii au pus gheara pe insula dar au dat-o la schimb Spaniei, cu Florida, un an mai tarziu. Ghinion si pentru englezi, caci americanii au nationalizat si Florida si englezii au ramas si ei cu treaba-n manuta. Deci Kiuba putea ramane englezeasca. Dar fiindca era pamantul lu ma-sa, l-au listat pe kijiji si au gasit cumparator in persoana Spaniei, nu? 200 de ani mai tarliu kiubanezii mai fac o greseala. Se numeste revolutie. Taranul coclit scapa de jugul capitalist Kiuba devine a poporului. Iar 53 de ani mai tarziu esti cea mai mare insula din zona si la fel de saraCA CA restul. Good game! Ce noroc ca au facut bajetii revolutie.
Autostrada de la aeroportul din Varadero cica i-a placut lu prietenu meu cel mai bun. El e sigur ca din cauza la turisti e totul roz acolo dar macar e. Kiubanezii au doua monezi nationale: peso si peso convertible. 1 peso convertible > 1 CAD. Caci kiubanezii au decis ca 1 CUC = $1 US. Oficial salariul minim pe economie e 229 CUC dar din cate au intrebat prietenii nostri cei mai buni, e mai putin. Dar ei fac ciubuc. Cica plajele sunt minunate. Marea e superba. Mancarea a fost buna si destul de variata. Cica au vizitat Havana si cica le-a placut. Cica nu iti rupe muia cu frumuseti sau alte alea dar e o combinatia ciudata de vechi si nou si caldura si soare si cladiri scorojite si abundenta de masini vechi. Probabil de aia au ales sa-si cumpere ca suvenir un tablou de 110x80 cu "o bucata de Havana" pictata in sepia.
Au mai fost si cu catamaranul. Prietenul meu cel mai bun si-a dorit mereu sa mearga pe mare. Au fost si la delfinariu. E frumos sa stai in apa pana la brau si delfinul sa vina sa-l mangai sau sa te pupe. Dar dresorii arata ca Florin Salam... au ceasuri scumpe si ochelari de soare de firma cum nici turistii nu au. Marinarii de pe catamaran sunt trasi la indigo, cu precizarea CA CApitanul e fratele geaman al lui Mititelu de la Craiova. Deci Florin Salam ca dresor de delfini si Mititelu CA CApitan de catamaran. Uitandu-ma la ei prin ochii celui mai bun prieten al meu mi-am zis: WTF!!! Sa fie o COIncidenta ca toti bisnitarii din fata de la ADA (vezi Resita) lucreaza pentru aceeasi firma, Gaviota Tours? Mititelu se pricepea la carmit catamaranul si ar fi castigat si aprobarea marelui Basescu dar Florin Salam cand mortii lu ma-sa a fost el la scoala de dresori de delfini? Mai trebuie sa precizez ca delfinul Jessica avea o rana mica dar sangeranda la coada si totusi isi facea numarul pentru turisti? Sa moara Florin Salam kiubanezul!
Deci prieteneii nostri cei mai buni au fost in Kiuba. Se bucura cau au vizitat cat inca mai e sub regimul lui Siempre Fidelis. Kiuba e o bucata de istorie contemporana impletita cu istorie veche... Fara sa fie ciumegaspeciala Kiuba merita vizitata. Si mai e si 'eftin. Prietenii nostri cei mai buni au platit $1100 pe o saptamana la hotelul Sol Sirenas Coral din Varadero. Si s-au simtit excelent. Si s-au deconectat intr-un mod placut de tot ce insemna viata lor obisnuita caci Kiuba e atat de diferita de tot ce cunosti incat iti pierzi din repere.
Ajunsi in Toronto, au fost intampinati de vreme nasoala, ploaie si trafic greu la rush hour pe Hwy 401. Dar Toronto inseamna "acasa" nu?

Cree-cree-cree you grey Autumn

Dupa cateva zile reci Claudia mi-a perforat lenea si am dat jos aparatul de aer conditionat. Ar fi pacat sa ratez momentul si sa nu remarc ce proasta e traducerea mot-a-mot a termenului "Air- Conditioning". In romana suna de parca ti se da aer cu portia, la chermul cuiva. Cand de fapt termenul din engleza se refera la imbunatairea aerului, in speta racirea lui. Dar sa revenim...
Mai sunt zile placute dar noptile sunt reci. A mai trecut inca o vara in care nu am facut mai nimic. De facut s-a facut... dar in lunga iarna de dinainte se facuse o lista cu "la vara facem si dregem". Hmmm.... Vedem vara viitoare.
Vara asta a fost un pic diferita, si leg asta de ce am spus mai sus. Vara asta am facut planuri pentru la iarna. In ideea de a ne baga la sporturi specifice anotimpului. Baietan fiind, paduri cutreieram fireste... dar niciodata n-am avut bani sa merg la munte, sa am echipament de iarna si nu-mi permiteam sa stau la cabana. Iar asta a cam supt cur cand una din cartile de vaza in copilaria mea a fost Ciresarii volumul 4.Nu-i nimic... nu de aia avem sechele in copilarie ca sa diluim cu ele ca si adulti? Macar nu am treaba cu Oedip, n-am daddy issues si nici n-am avut unchi care sa ma tina in brate suspect. Nu omu, sunt doar un sociopat normal. Deci ne-am achizitionat haine de ski. Pacat ca-s scumpe.
Aseara ne-am uitat din nou la filmul Hustle & Flow cu tiganu de Terrence Howard care,zic eu, a ajuns de calibrul lui Denzel. Daca ati vazut filmul stiti ca el e peste in Memphis. Povestea lui te misca si ajungi sa tii cu el. Cand curva lui (un cliseu white trash) face garagata ca nu vrea sa suga un carici de mos ca sa aibe Dejay un microfon de $250 ajungi aproape sa urli tu la ea: du-te fa si fa rost de microfon, omu tre' sa-nregistreze, nu pricepi? Apoi vin la munca si era ziarul pe desk. Poza mare cu un tigan jamaican, ilegal in Canada, ce facea plimbari intre Toronto, London, Niagara Falls, Windsor, Montreal cu scopul de a recruta fete pentru prostitutie. A fost prins si acuzat ca a incercat sa pimpuiasca o minora de 16 ani. Tiganul e si prost, trebuia sa spuna la tribunal ca e cantaret si ca vrea sa traiasca viata ca in filmul Hustle n flow. Normal ca EU, acelasi cetatean ce rezona cu pestele din Memphis, m-am enervat vis-a-vis de jamaicanul asta ce prezinta un pericol pentru societate. Cam asa e si cu filmele cu spargatori de banci. Tinem cu ei in film si cand citim in ziar ca o banca a fost jefuita de un grup de persoane mascata si inarmate... ne patrundem de spirit civic si tipam. Dom'le, unde e politia si alte cacaturi? E atat de usor sa te joci cu mintea omenilor. Daca le prezinti ghidus o treaba ce le displace... ajunge sa si-o doreasca.
Ca tot vorbesc de filme, as recomanda filmul australian Griff the Invisible. Am crezut ca e ca Super... dar Super devine... hmmm... psycho spre final.

Gata si vara lu 2011. Sunt curios daca ne mai pregatesc ceva baietiicaredaumanacabaietii pe data de 11. Alcaida va vrea sa "razbune" "Moartea" lui Osama. Stiati ca sunt din ce in ce mai putini martori oculari ai atacului? Da o geana.

Nu e joc, e Jocul lui Ender

M-am pomenit zilele trecute incercand sa explic unor noobi de ce jocurile video in regim online pot intra la categoria sport. De fapt e vorba de doua noobe. Stiu ca in constiinta colectiva jocurile video sunt pentru copii dar ce nu stie constiinta colectiva e ca generatiile de copii ce au crescut cu jocuri video... inca exista... iar jocurile au devenit mai complexe... deci mai atractive. Si mai complexe... am spus asta? Si mai scumpe. Si aparatura e mai scumpa... si acum iti mai trebuie si internet... cu teava buna... Cum ziceam... lumea inca mai crede ca jocurile video sunt pentru copii. Companiile de jocuri insa stiu adevarul, caci targetul lor nu mai sunt de mult copiii... copiii nu au bani... Si aici ajungem iar la jocurile in mediu online... Vorbind de adulti, conectati laolalta prin internet... treaba se organizeza. De aceea jocurile de succes duc la turnee... cu premii in bani. Cel mai celebru e The Sims cu 16 000 000 de unitati vandute. Mai adaugam 13 000 000 la The Sims 2? World of Warcraft- 12 milioane. Preferatul meu: Starcraft 2... lansat in 2010 a vandut deja 11 000 000 de unitati. Stiti cat am dat pe joc? $69. Incasari de 759 milioane de dolari. Nu ma indoiesc ca productia jocului a costat... dar sigur nu a costat 758 de milioane. Si mai o treaba Starcraft 2 nu ruleaza pe un laptop... are niste cerinte grafice... deci ori ai laptop cu placa grafica above average ori iti iei un desktop computer... cu placa grafica above average. Si din nou amintesc necesitatea unei conexiuni la net de nivel superior.
Acum, in Asia in in US se organizeaza turnee de Starcraft televizate. Exista Sports Bars care transmit asa ceva la fel meciuri de hockey ( uite ).
Revin de unde am pornit. Jocuri online? Pentru copii. NOT ANYMORE. Sport? Fara doar si poate. Doar ca nu s-a impamantenit ideea. Caci ideea impamantenita e ca sportul e cu miscarea sportiva... desi sahul, pokerul... mda, astea pot fi televizate. Doar ipocrizie, traim intr-o societate dependenta de calculator si de online.
Eu ma si joc... dar mai si alerg... mai arunc la cos... caci una nu o elimina pe cealalta... Antrenam si mintea si corpul. Iar cand joci online, adversarul e o alta persoana... cu aceleasi "arme"... diferenta e facuta de inteligenta, rapiditate, dexteritate, viteza de reactie, adaptabilitate si mult antrenament. Conteaza ca nu am in mana o racheta si nu ma desparte un fileu de adversar? Nu, nu tre' sa alergi... aici e cu capsorul... de alergat alergi mai tarziu sau inainte.

In lumea Diavolilor Albi

So cheres, yo?
Sambata la munca apar doua bucati okioase. Una batrana, mergea suspecta de breakdance. Una mai tanara, potential cumparator de condo la suprapret. Babaciunea era Agent... Ii explic unde sa parcheze... si unde sunt lockbox-urile. Reamintesc ca e cam greu sa ajungi la ele fiindca locatia a fost aleasa-n dusmanie. Nu au gasit, deci vin inapoi la Ground Floor.
Concomitent, un locatar se insura si toti "cei mai buni" baieti ai lui il asteptau in lobby sa coboare, limuzina era deja in fata. Deci 10 baieti imbracati la 4 ace, in costume scumpe. Apare okioasa si se duce la primul dintre ei si-i spune ca nu a putut gasi lockbox location. Ala se uita la ea... ii pica fisa si arata inspre mine. Si baba isi cere scuze... GENIAL: Ooooh! I'm sorry, U ALL LOOK THE SAME." HAHAHAHHAHAHAHAHAHHAHAHAHAHHAHAHAHAHHAHAHAHAHAHHAHAHAHAHHAAHHAHAHAHAHHAHAHAHHAHAHHAHAHAHHAHAHAHHAHAAHHAHAAHAHAHHAHAHAHAHHAHAHAHHAHAHAH!
I-a umilit pe cei mai buni baieti in doua feluri. Rasism... toti Diavolii Albi arata la fel... si 2, ei erau imbracati in smokinguri... si aratau ca un security guard... Hahhaahhahahahahhahahahhahahahahahhahahaahahahhhaahhaha! Baietii au luat de la Mao Tse Dong! Okioasele coboara la P1. Va mai amintiti ca acolo ai doua (???????) optiuni: Exit si Recycle Room. Okioasa tanara merge spre Exit. Okioasa batrana ii face semn inspre Recycle Roo... Intra amandoua acolo... FACE PALM!
Diavolul vostru Alb preferat a fost la sala... si s-a si balacit nitel la piscina... Deci am facut dus... si la dus, si la intors... La intors, am evitat un okios in peleu gol ce se aplecase sa-si spele spatiul inter digital si curul lui galben venise inspre mine... am fost pe faza si am facut un pas lateral, numa bine ca sa ma sterg de un alt personaj la peleu gol, ce venea di partea opusa... Minunat.
MINUNAT!

Ganduri la oboseala

Sunt constient ca "milioanele" de cititori ai blogului meu sunt interesati de optica "emgigrantului in Canada" dar si eu imi citesc blogul... deci tre sa scriu si pentru mine. M-am pomenit de multe ori citind ore intregi articole vechi si razand amintindu-mi intamplari sau razand de felul cum descriam... aka ce-mi caca mintea atunci.
In general imi tin mintea ocupata cu chestiile de zi cu zi ale imigrantului: sah, ecuatii diferentiale, albinaritul si sculptura in piatra ponce. Apoi ma duc la munca. Pe drum ne salutam cu lumea din trafic si ii intrebam de rude si alte neamuri decedate. Asta fiindca exista o ierarhie de tip Rock-Paper-Sccisor, adica unu mai prost ca altul fara sa ai un No.1 bine definit. Se remarca okioasele de orice varsta, okiosii batrani, tigancile si maronii. Un fel de supervisor peste toti astia este bine-nteles D-na Profesoara care ne-a trimis Hyundai-ul direct la fier vechi.
La munca ai zile si zile. Noi avem sanse la zile proaste mai mari decat un Average Joe, fiindca noi stam in uniforma la ghiseu... si lumea intelege din asta ca tre' sa vina sa urle la noi sau sa sa vomite pe noi... caci asa e in tenis. Ce facem noi e cu atat mai de cacat caci astia cu care te certi de obicei locuiesc aici. Deci nu e ca si cum vine unu la tine la Supermarket si se caca pe el si apoi pleaca. Astia-s bumeranguri toti... pleaca si se intorc. Sunt si avantaje. Meseria nu e atat de grea cand esti over qualified pentru ea, nu? Dar te lovesti de 2 prejudecati. De fapt nu te lovesti ci esti lovit cu ele. Una este ca vorbesti cu accent est-european... si asta inseamna de obicei ca esti sarac. Prea putini esteuropeni bogati emigreaza in Canada... si apoi vine a doua prejudecata... esti securist... deci nu esti bogat... si fiind securist, trebuie ca esti si vreun prost. Deci dintr-o vorba si o privire esti catalogat sarac si prost. Automat intervine sentimentul de superioritate. Dar cred ca in lumea asta sunt v'o 5 persoane pe care le respect cu adevarat... iar pe 2 din ele nu le-am cunoscut personal. Deci TU, daca vi si te caci pe tine ca regula de a da Parking Permit si daca vrei sa parchezi 30 de secunde e o regula retardata... mie mi se rupe pula de tine. Si aici imi folosesc eu talentul de a citi oamenii sa vad care ti-e motivatia pentru care urlii la mine. Daca vad ca esti prea prost sa pricepi ca nu eu am facut regula si ca imi manca si mie timp si energie sa o aplic la toti prostii... te iert. Daca vad ca nu esti prost dar o faci de al dreacu... ne certam.
In general e palpitant... si antrenant... de la alarme de incendiu la usi de garaj ce pica pe masini. Din experienta mea, in meseria asta... cu cat esti mai pregatit si cunostii detaliile meseriei... cu atat ai mai putin stress.
Claudia se mai enerveaza cu fraierii dar eu am noroc ca mie nici nu-mi pasa. Sunt nascut in 1982 si am mai prins anii aia in care era foarte important "cine era ala"... caci erau anii in care si un gestionar de la Gostat era un om de vaza. Un doctor era dumnezeu pe Pamant si inginerii isi puneau "Ing." pe usa de la intrare. Dar am inteles devreme ca respectul se castiga, deci pana o faci... nu vrei tu sa sugi paula cu arfele tale? Sunteti oameni, si ca atare cacatul vostru pute. N-am complexe de inferioritate fata de nimeni. Am incercat sa le explic asta si la unii prieteni de ai mei. Dar o fac cumva instinctiv, nu imi impun asta. Si de asta cred ca am fost surprins cand colegi de munca imi cereau sfatul in niste probleme de care poate nici macar nu ar fi trebuit sa aflu. Duminica am cunoscut niste consateni de varsta mamei si i-am luat la "per tu" iar ei au strambat din nas. Crezi ca au sa inteleaga vreodata ca si in Romania as fi facut la fel sau ei cred ca am arfe de canadez... si ca acum ma cred mai bun decat imi e valoarea de piata?
Dupa standardele din Romania... DA, sunt un nesimtit si incerc sa ii insuflu asta si Claudiei.
Asteptam sa vina criza. Va lovi tare? Cat de tare? Cum supravietuim? Deocamdata supravietuim. Suntem in etapa de platou a evolutiei noastre canadeze. Va scuip ca sa nu ma deochi cand spun ca macar ne merge bine in viata de cuplu. Eu sunt convins ca pana la urma vom reusi sa facem ce ne-am propus. Si de acolo ce e in plus e "peste".
De-asta eram sincer cand i-am spus Luni lui Matei Corvinus la un pahar de 300 ml de vin rosu ca mi-e frica sa castig la lotto. Echilibrul s-ar perturba... Am mai spus-o... eu cred in complementarism... a+b= 90 grade. a si b au valori bunicele acum...
Mda...

RBC vs. Dumnezeu

Azi am primit telefoane. Am unul dintre cele mai tari ringtone-uri din lume dar il aud rar. Dar azi a sunat. :"Hi, it's Vicky. I'm calling about the bunkbed." ????????????????????????? Cred ca ai gresit numarul. "Oh, ok. Bye!"
Erau unii insistenti de la RBC care dintr-un motiv cunoscut doar de cei de la MENSA o sunau pe Claudia si cereau cu mine. Cu ea nu voiau sa discute caci nu e titulara contului. Si saptamana urmatoare o sunau tot pe ea si tot asa. Caterinca. Azi au sunat din nou, tot pe ea, dar eram in alonja sotiei si telefonul mi-a fost plasat. O domnisoara cu accent maroniu incepu sa turuie de pe foaie cum ca daca optez pentru un fel de asigurare oferita de ei, in caz ca sunt spitalizat ei imi platesc cate $100/zi. Nu-mi trebuie.Dar ea e insistenta si continua sa citeasca rar de pe fituica. Iar eu nu am rabdare. Planul B: M'am, I will have to decline that cos I have trust in God, he will protect me. Crezi ca s-a lasat? Cica TOTUSI, cacaturi se pot intampla si cu RBC blah blah... Si am intrerupt-o: vrei sa zici ca RBC e mai ciumeaga decat Dumnezeu?
Exact cum am intuit, fata m-a citit ca pe fanatic religios si mi-a multumit pentru timPUL Acordat. Pa si eject!
Ca fapt divers voiam de mai mult timp sa vorbesc de freza negreselor. Cand sunt tinere a freza ciumeaga... fantezista si tipica lor. Tot tipic lor e si faptul,ca frezele alea din tinerete le distruge parul.Si de pe la 35 de ani in sus le vezi cu peruci sau batice-n cap. E nebunie. Ijde praste.
Pe 4 Iunie scriam ASTA si citez: "Apoi avem pe EI, masculinii. Cel mai mult ma oripileaza picoarele transpirate. Alea de ii fac pe baieti sa le alunece picioarele in proprii slapi. Alea de vezi pe ele praful de pe talpa si de pe calcaie formand o pojghita de noroi. Picioarele alea de au pojghita de noroi intre degete. ALEA!"...
Mda... alea...


PS: Situatia economica mondiala se inrautaeste si incep si aia in negare sa priceapa ca desi de mult timp politicienii le-au fluturat degetele in fata "a la Iozefini" in acelasi timp ceva le patrundea rozeta...

Cacat fierbinte

Cam asta se intampla la ora 00:30 in noaptea de Sambata spre Duminica. Cu 15 minute inainte de a-mi inchei minunata tura de 12 ore apare un platitor de taxe cu simt civic si ma anunta ca niste copii au smuls un furtun de apa pe partea de vest a cladirii si apa curge. Ce proasta e apa, in loc sa nu curga ea curge. Imi iau un radio in mana, ca arma, ca numai eu si SETI mai ascultam emisii radio la ora aia si ma duc Spre Vest my abitir ca Pet Shop Boys. Vad un grup de zergi, varsta de liceu. Trei tartani si o basita. Aveam o banuiala ca ei sunt carnationalistii si a venit confirmarea, Testosul cel mai balen dintre ei isi planteaza muia in beton in fata mea. Era terminator de beat. Ma duc si vad ca au smuls un furtun, gen de udat gradina, din conexiune si apa curge, ca ce sa faca, proasta. Zona aia nu ne priveste dar si eu sunt platitor de taxe cu simt civic si aveam si cheia pentru oprirea apei. Asta a fost usor, numai ca in meseria asta de aur trebuie sa scrii raport pentru actele de vandalism... si uite asa mi-am dat de lucru. De acum inainte nu mai platesc taxe. Muie lu grasu ala.
In masina - cald de iti transpira si glandele sudoripare. Ii dam cu A/C. Se abureste geamul... Claudia suceste pe dezaburire dar nu merge... Parbrizul se aburea pe dinafara, cred ca era vreun politician pe capota sau ceva. Pe Hwy 401 aproape de iesire la Victoria Park unu oprise masina si se pisa in iarba. La semaforul de la iesire de pe autostrada pe Victoria Park e din nou acelasi (si totusi altul) imbecil care nu face dreapta pe rosu... desi nu vine nici pensia din stanga. Ajungem acasa, de la tiganca de pe etaj miroase puternic a sconcs. Intram in casa, desi mini A/C-ul nostru a bagat toata ziua... e cald... Bag paula.
Sign out.