Tuesday 25 June 2013

Highrise

Mesterul Manole a emigrat si el in Canada. Si acum se ocupa de construit condominium-uri.
In ziarul de ieri era articolul acesta.

Se construieste la greu, lucru usor de observat in Toronto, dar mai ales in Downtown. Arata misto acel asa zis canion de cladiri de sticla. Zona Yonge and Sheppard e iar plina de condo-uri.
Lucrand deja de cativa ani in "zona" aceasta am avut si o imagine din spatele scenei, ca sa zic asa. Vad cam cine cumpara apartamente in aceste blocuri. Vad cam ce motivatie au sa cumpere. Si vad si fetele prietenilor lor ce vin sa-i viziteze pentru prima oara.

Okiosii tind sa cumpere ca si investitie. Iranienii pentru investitie si sa si traiasca in Toronto, unde se pot destrabala in voie.
Tinerii tind sa isi ia chirie in aceste cladiri. Sa fii chirias inntr-un condo e ca si cum ai fi resident in Canada. Ai acces la tot si toate dar n-ai drept de vot.

Am vazut extrem de multi cumparatori ce se laudau prietenilor si familei cu "uite ce sala de petreceri avem", "uite ce piscina" si "avem si loc sa facem BBQ" sau "mini-cinema". Si apoi, doi ani mai tarziu il roaga pe security guard sa descuie usa sa vada si ei cum arata Party Room-ul ca ei l-au vazut doar o singura data, atunci cand agentul imobilar Bond, James Bond i-a convins CA Cladirea asta are tot ce le trebuie. Tot aici am vazut unii ce fac dus in vestiarul de la Gym ca sa economiseasca apa acasa. Am vazut unii ce si-au pus BBQ grill pe balcon desi e ilegal si desi au loc minunat amenajat pentru asta. Mai sunt unii ce par ca dorm in parc desi au apartament aici si nu au lcuit nici o secunda in el. Vin sa-l verifice de cateva ori pe saptamana uneori si la 4 dimineata. Am suspectat mult timp ca au un Grow Op sau vreun Meth Lab ca arata a chimisti hipsteri.

Am vazut vizitatori, soferi de taxi si de limuzine sau contractori ce isi rupeau gatul privind pe pereti si pe tavan uluiti de luxul cladirii si automat gandindu-se ca aici trebuie ca locuiesc numai persoane de clasa. Perfect fals. Sunt din aproape toate straturile sociale.

Dezavantajele locuirii la Condo ar fi cam astea:
- apartamentele sunt mici si scumpe.
- vecinii devin extrem de importanti in momentul in care esti cumparator.
- trebuie sa platesti maintenance fees lunar, suma ce variaza in functie de cladire de la $300 la $1000.
- la Condo sunt o tona de reguli de urmat si o legislatie destul de bine pusa la punct sa ajute sa fie aplicate.
- balcoanele sunt jenant de mici. Sunt niste condouri la iesirea pe Yonge de pe Hwy401 in care ai loc doar de un scaun. Poate doua.

Ca avantaje ar fi ca traiesti la un nivel mai bun. Cladirile arata bine, sunt bine puse la punct si bine intretinute. Daca locuiesti intr-un bloc cu staff bun ai un bulan imens. Depinzi cu multe lucruri de Property Manager si de Conciergi/Security Guards. Evident ca sunt unii ce nu interactioneaza deloc cu lumea. Unele apartamente au un view extraordinar. Fiecare cladire difera dar cam toate condo-urile au propria sala de sport. Unele au piscina, jacuzzi, sauna, steam room, party room, games room, biliard rom, theatre room, etc.

In spatele scenei sunt alte probleme. Densitatea de condominiumuri e in Downtown. In aproape 5 ani de Canada nu-mi amintesc sa fi fost vreodata Yonge St liber de constructii. Mereu strada e blocata pe un sens de mers creand ambuteiaje nu numai la rush hour. Strazile din Downtown sunt de fapt stradute. Acesti zgarie nori creaza o densitate a populatiei in zona iar sistemul de transport public face cu greu fata. Dimineata e nebunie sa conduci pe acolo iar autostrada suspendata Gardiner se cam cojeste si anul trecut s-a luat chiar in considerare sa o demoleze daCA COsturile de reparatie devin ridicole. Si chiar frizau ridicolul.

Toronto-ul mai are si alte probleme de infrastructura. Abundenta de cladiri inalte creaza doua necesitati pentru buna functionare. Energie electrica si acces la canalizare. Din intamplare am urmarit doua documentare despre astea. Cum spune si Simon (get it? Simon says?) Kent (Kent lung) in articolul din The Sun aceste cladiri trebuie incalzite iarna si racite vara. Iar asta papa curent cu polonicul lui Ismail. Reteaua electrica a orasului merge cam in blana. Reteaua de canalizare e foarte veche si e numai una. Cacatul si apa de ploaie merg prin aceasi retea de canalizare pana in lacul Ontario (nu va panicati, un expert spunea ca e destula apa in lac incat efectul de diluare sa fie eficient). Refacerea infrastructurii de canalizare ar consta enorm in bani si timp si forta de munca. Legislatia forteaza autoritatile locale sa faca imbunatatiri pana la un anumit standard. Mai putin in Toronto unde au facut ei sa fie bine. Retelele de canalizare mai vechi de 100 si ceva de ani nu intra sub incidenta legii. Asta e.

Un profesor de la University of Toronto, citat in articol, spune ca viata acestor noi cladiri ridicate in timp record au o viata sanatoase de 15-20 de ani iar apoi incep sa aiba nevoie de reparatii majore. Una din problemele ce le-am vazut in primul documentar e despre fundatia condominiumurilor din Toronto si felului special de a le construi, din cauza efectului ce-l are patul de piatra de sub Toronto asupra fundatiilor cladirilor inalte. Multi constructori nu asteapta sa se "aseze" cladirea si ii da inainte pe fast forward. In timp apar crapaturi si din astea.

Pana una alta... arata bine. Sunt destul de luxoase. Ca orice altceva modern si avansat tehnologic... are si efecte secundare. Dar cum zicea stand-up comedian-ul Daniel Tosh... suntem in 2013... si sunt tot agasat de persoanele ce predica intoarcerea la natura... si m-am uitat la cei din comunitatile amish... FUCK THAT! TURN THE A/C ON!


Wednesday 12 June 2013

Misc*

* Miscellaneous

Un dram de paranoia nu strica deloc la casa omului. E usor insa sa dai in extreme. In ultimii ani se intampla insa atatea chestii ce ajung publice incat stai sa te intrebi cine greseste de fapt? Amuzanti sunt naivii care fata in fata cu Cpt. Obvious isi pun intrebarea: dar cum nu vede lumea asta?

Metaforica imagine de ansamblu e o imagine metaforica deci nu o vei obtine dandu-te in spate decat metaforic. Ce trebuie sa faci e sa aduni bucatele de informatie si sa le pui la un loc. Un Puzzle. Doar ca din nou, lucram cu informatie si ce trebuie sa faci e sa tii minte ce ai citit saptamana trecuta pe subiect si ce ai citit acum 3 ani pe acelasi subicet sau acelasi personaj, etcetera. Iar lumea tocmai din punctul asta de vedere e handicapata. Memoria colectiva e scurta. O fi lumea chiar atat de cinica, o fi lumea spalata pe creier?... Poate! Orice ar fi, lumea nu baga la cap.
Ca exemple, sunt doua lucruri ce ma fascineaza. Obsesia roman'lor pentru Dan Voiculescu si credulitatea oamenilor ce sunt convinsi ca politicienii vor sa le faca lor bine. Presedintele in functie a curentat un pusti, in timp ce se afla pe o scena, iar in fata scenei probabil mii de oameni dar problema roman'lor e ca Dan Voiculescu e rau. Basescu isi da case, face frauda cu terenuri, are dosare penale stamPULAte cu NUP de catre procurori numiti tot de el dar problema roman'lor e ca Antena 3 tot povesteste despre asta... iar asta e discreditata prin faptul ca... ca... ca... Dan Voiculescu.

"Paranoicii" au niste subiecte ce in viziunea nonbeliever-ilor se repeta pana la absurd, pana la ridicol, pana la plictiseala, pana la "baaaa, da' voi mai puteti cu astea?". Un nonbeliever nu crede nici in stiinta contrainformatiilor... nu crede nici in forta concertata a unui aparat de propaganda. Pentru un nonbeliever propaganda si toate conotatiile ei negative vin tot timpul de la adversar, de la dusman. Propaganda propagata de propagatorii ce impartasesc aceleasi viziuni cu el nu fac propaganda... acela e ADEVARUL. Chestiune de punct de vedere. Mereu obtuz.
Luandu-i in serios pe acesti indivizi, macar pentru o catime de secunda, ca nu exista propaganda de contrainformatii impotriva maselor, impotriva propriului popor, pe simplistul principul ca "nu se face asa ceva, dom'le... s-ar fi auzit despre asta", in momentul in care se aude despre ASTA ei s-ar trezi la viata si ar vedea ca au gresit. In Ianuarie 2002 in SUA s-a infiintat un departament guvernamental care se ocupa cu ghici ce?! Cu fucking Fratele cel Mare si merele de goldean de 24k. Oficial. Pe fata. Cu scop declarat. Crearea unei imense baze de date unde sa se stocheze absolut tot ce misca cetateanul pe internet, raul, ramul...
Logo-ul lor ai crede ca a fost facut la caterinca:

Dar nu e nici o vrajeala, nu e nici o caterinca. Fiindca a fost ata de "pe fata" opinia publica n-a putut sa ignore si a facut gat. Din pacate, in realitate a facut gat cam ca Sadam Hussein si nimic mai mult. Oficial acel departament a fost inchis in 2003. 10 ani de pace si fericire. De libertate genuine Made in 'Murrica. Saptamana aceasta a aparut la stiri ca un tanar ce facea tech support pentru Siaiei a decis ca el vrea sa fie hipster si i-a dat in gat, in gatu ma-sii, si a fugit din tara dupa ce a facut public ca Fratele cel Mare nu numai ca nu a sucombat sub "presiune publica" dar in secret, a pus muschi pe el si acum s-a facut cat Arnie.

Omul are tot respectul meu si realizand in ce cacat s-a bagat... ii urez tot binele din lume. E un erou ce va fi probabil incarcerat ca si tradator de tara. Alta linie fina in perceptie.

Din pacate prea multi oameni dorm pe ei si se ghideaza pe principul "ce daca ma asculta, ca eu nu am facut nimic si n-am nimic de ascuns". Oamenii acestia sunt si ei liberi. Ei sunt liberi sa faca ce vor, cand vor, unde vor. Ia incearca sa le spui contrariul.


Offtopic:
A inceput bacalaureatul. Am mai spus-o de multe ori. Am incredere maxima in viitoarele generatii. Bafta la examene!

Tuesday 11 June 2013

Vrrrum!

Sunt convins ca la un moment dat in viata asta voi cunoaste un mecanic auto in care voi avea incredere cand imi va spune "this shit is fucked up and needs replacement asap and pronto". Pana atunci ma simt ca atunci cand mi-a schimbat Bibilicea (un jmeker local din urbea natala) 10 Euro, in fata la Ada: 1 Euro era aproximativ 32000 ROL. Am primit 30 000 ROL si la intrebarea mea "Pai si restul?" Bibi Seful Greilor, Imblanzitorul de Tigrii, mi-a raspuns sec: "Ce rest?" Si avea si dreptate, mi-am dat seama imediat de asta.

Nu sunt un connoiseur in automobile. Nici pe departe. Din pacate.
Acest neajuns se hraneste din el insusi cand iti cumperi masina. Cunsotiintele generale despre motoare si automobile devin inutile daca la viata ta nu ai fost martor la o dezmembrare de Dacie de catre tac-tu. Sa iti faci ABC-ul la chestiile comune si consumabile la o masina. Ce, de ce, cand, ce si cand mai poate astepta?
Dracu stie, amice.
N-am nici noroc la masini. Pachistanezii aia de ne-au vandut-o erau prea versati pentru noob-ii ce tremurau de nerabdare sa devina car owners. Am luat-o in graba. In mana am luat-o.
Tot in graba si tot in mana am luat-o si pe a doua masina. Ai crede ca e imposibil sa cumperi o masina fara o tetiera si sa nu iti dai seama. Asa ai crede, dar e posibil si venim martori la proces sa sustinem aceasta posibilitate. Superbitatea vine din faptul ca nimeni nu vinde doar tetiera ci bancheta cu totul. Ar fi o varianta sa luam o bancheta, ne completam tetiera lipsa si apoi cautam clienti pe kijiji... cine stie, poate unii si-au luat masina cu doar o tetiera in spate si fara bancheta. E posibil nu?

In primul an a aparut o luminita-n bord. Era simbolul pentru Airbag. La reprezentanta aflam ca s-a futut un airbag. Ca this shit happens all the time. Fucking NOOOOOOOOOOOOOOOT! Tocmai expirase garantia de la producator si airbagurile nu erau in garantia de la dealership. Dupa ce ne-am certat cu ei au acceptat sa acopere ei cam 60% din cost si noi restul. Oricum prea mult si asa. Ba... nu te futi in cur la airbaguri ca e suficient sa nu vina la intalnire o singura data cu domnia ta si iti va parea rau, ma intelegi? Las' ashea.
Doar ca 6 luni mai tarziu iar se aprinde luminita de la airbag in bord. Trai-t-ar famelia, da' ce fuckul me se going on aici? That's ok... cateva zile mai tarziu a disparut luminita. Apoi a reaparut. si tot asa. E ok, aveam fun la condus. Mergem din nou la reprezentanta si ni se spune ca ce suspectam noi ar putea fi corect... un senzor de la scaunul soferului poate fi cauza. Gandindu-ma de dulce la doamna Ma-sa ma intreb: oare prima oara a fost futat airbagul sau era aceeasi problema?

Ca n-ai de unde sa stii. Nervosi pe reprezentanta am decis sa mergem sa schimbam uleiul la Active Green and Ross. Potrivit parerii lor de specialisti mereu era cate ceva de facut la masina dar in afara de schimb de ulei la termen refuzam totul. Acum vreo 2 saptamani era din nou termenul. Baietii erau ingrijorati de franele noastre. Cam de vreo $450 ingrijorati. $450 ma ingrijoreaza si pe mine asa ca am zis sa mai intreb si pe altii. Cineva ne recomanda un mecanic superb in Ajax. Mergem. Omu confirma ce Active Green and Ross zicea cu cateva zile inainte. Pretul lor e de $400. Bun. Baga carbune.
Timp de 4 ore ne-am plimbat romantic prin Ajax la 38 grade Celsius reusind sa ne bronzam uniform pe grumaz si brate. Omu ne anunta ca e si un slow leak de undeva, ca nu e grav inca dar evident ar trebui reparat. Cam $120. Aia de la Green and Ross nu au spus nimic de vreun leak. E acolo, l-am vazut cu ochii mei. Dar e leak sau e plantat de ei? Paranoia kicks in.
Obositi de la romantism am plecat acasa. A doua zi remarcam ca franele fluiera cand dai cu spatele. Marfa asa. Parca nici mare diferenta la franare pe fata.
Dracu stie.
Ieri vorbeam cu seful meu. A avut masina la mecanic ca avea si el un leak la cutia de viteze. I-a reparat-o dar il anunta ca nu stiu ce bolt la roata e vraiste si trebuie neaparat schimbat. Rick Ross ramane socat... avusese masina la alt mecanic in urma cu vreo luna sa repare aia si cica i-o facuse.

Tre sa mergem iar in Ajax sa vedem ce gatu ma-sii se intampla. Omul a spus ca suna la un schrott sa vada de tetiere.
De curiozitate am dat un google si din glezna mainii am gasit astea:

An undercover probe of Canadian garages

Top 10: Mechanic Scams







Tuesday 4 June 2013

Lucky Number 4

4. Numarul satanei asiatice.
Am lucrat o perioada la un condo intr-o zona foarte aglomerata din TO unde lumea adora sa minta guardul ca viziteaza pe cineva doar ca sa foloseasca parcarea. Si una din metode de a prinde criminalii iinca de la interfon era daca ei spuneau ca viziteaza apartamente ce contineau cifra 4. Sau apartamente la etajul 13. Caci nu existau. Nu existau pe dreacu sa le ia si sa le pieptene si apoi, sa le puna bigudiuri. Poate fiindca nu sunt superstitios consider toata chestia asta o imbecilitate. Sau poate fiindca E o imbecilitate?
Tarasenia se numeste tetrafobie (pentru cine nu stie -tetra- inseamna frica si -fobie- inseamna 1+1.8+1.2=4). Tetrafobia e o problema asiatica fiindca omonimul cuvantului "patru" inseamna "moarte". Inainte sa trecem la efectul ce-l are tetrafobia in Canada mi se pare relevant sa vad cati potentiali terafobi exista in lume. Sa vedem: China - 1.354.040.000 bucati; Singapore - 5.312.400 bucati; Malaezia - 29.722.000 bucati; Japonia - 127.300.000 bucati; Korea de Sud - 50.004.441; Korea de Nord - 24.052.231; Vietnam - 88.780.000. Si ajungem la un total de 1.679.211.072 potentiali tetrafobi. N-as neglija niste vestici care cred si in zodiacul chinezesc deci care ar putea crede, asadar, si restul superstitiilor asiatice. E un lucru stiut ca daca spui sei universul, zeii, karma sau cine se ocupa de asta se enerveaza pe tine caci nu pot sa vada din context daca spui patru sau moarte si atunci iti joaca o festa si... si... nasoale din alea naspa.
Dupa aceasta introducere in ocult trec la fapte palpabile. Tetraphobia leads Richmond Hill, Ont. to ban the number four . Pe scurt, ce unii constructori de condominiumuri aplicau in zonele orasului cu densitate mare de ochi si penisuri mici s-a aplicat de catre autoritatile locale la nivel de urbe, in Richmond Hill. Motivatia e ca s-a pus presiune pe autoritati din cauza ca piata imobiliara avea de pierdut fiindCA CUmparatorii asiatici evitau casele ce aveau in adresa cifra 4. Acest subiect nu poate genera decat comentarii savuroase deci hai sa vedem:

squiddy • 10 hours ago Report Abuse

I have dumasophobia, or the fear of stupidity. I would like to ban the spending of tax dollars in even remotely considering these stupid things based on superstition. That includes the most prolific of them all: religion.

D. Shaw • 10 hours ago Report Abuse

You have got to be kidding!!
I wonder if we will ever get our country back?

Dee • 10 hours ago Report Abuse

Here we go again, appeasing minorities to our own cultural detriment. When will the Canadian people grow enough balls to speak up and challenge the demands of minorities? Maybe when we're a minority we will be allowed to have a voice again. Shouldn't be too much longer.

cowichan63 • 10 hours ago Report Abuse

Here we go again, appeasing the beliefs of a segment of the population regardless of the impracticality. Should we give the number four a new name in Canada? How about letting cows and rats roam our streets based on religion? Or allowing 'honour killings' because it is a cultural right? Sheer stupidity.

Sa nu uitam ce am spus mai sus caci si canadienii sunt superstitiosi, dar ei nu vad asta.

jing • 1 hour 35 minutes ago Report Abuse

To all the westerners complaining here, please check your buildings. Most of them don't have 13th floor. I rest my case.


Singurele superstitii asiatice in care cred sunt ravasele din prajituricile de la restaurantele chinezesti. Ravasul asta il port in portofel ca pe un talisman fiindca e bazat pe viata mea.


Eu mereu am fost happy cand ma pleasuiam singur PUNCT! La B1 TV.

Monday 27 May 2013

Little Big Things

Acum doua zile ne-am pus sa ne uitam la un film canadian: My awkward sexual adventure. Avea si sbutitrare iar la inceput, autorul subtitrarii scrisese: aceasta e prima mea subtitrare. Am reactionat cu duiosie cumva la acest mesaj simplu. Subtitrarile sunt ceva luat de-a gata, luat de bun. Ceva la care injuri cand iti trebuie si nu exista. Eu sincer nu m-am gandit niciodata sa multumesc cuiva pentru o subtitrare. Dar stiu sigur ca i-am injurat ca "nu-si fac treaba" cand nu gaseam subtitrarea potrivita sau cand lipsea cu desavarsire.
Am realizat ca aceasta subtitrare reprezinta un inceput pentru acea persoana. Un moment din viata lui/ei asupra caruia a tinut neaparat sa atraga atentia. History in the making cum ar spune ungurul Bulan. Nu stii niciodata cum un asemenea moment poate da o turnura noua vietii tale. Poti ajunge campion mondial la subtitrat viteza. Poti lua premiul Nobel pentru Tradus in conditii vitrege, cand conditiile divorteaza si conditia mama se recasatoreste. Poti ajunge sa lucrezi ca traducator la Parlamentul Uniunii Europene soptind echivalentul romanesc al cuvintelor straineze in urechile pline de prestanta ale unor personalitati precum Lenuta Baseasca, WC Tudor aka "Da' nu-s nebun" Cornelush Vadimush sau marele landlord de stana mioritica, Jiji von Wool 100%.
Dupa aceasta volta literara ajungem la subiectul zilei: arestarea lui Becali. Pe mine m-a surprins si nu prea atitudinea persoanelor ce le parea rau de el ignorand acea evidenta legatura dintre cauza si efect: daca Becali nu avea bani... nu exista din punct de vedere mediatic. Iar fiindca acest Iason si argonautii lui machidoni ne-au sufocat ani de zile cu Lana de Aur explicandu-ne (si aici imagineazati-l pe Berbecali vorbind) cum noi suntem niste hahalere ce ne-am remarcat in fata lui doar prin capacitatea de a pacatui in fata Domnului Nostru Isus Cristos precum si prin INcapacitatea de a fi bogati ca el. Bogatia lui e un dar de la Dumnezeu. De aici si durerea lui sufleteasca la incarcerare: l-a pedepsit dumnezeu ca a fost prea trufas. Si tu te miri ca asta a facut chestii ilegale? Si cum bine spunea unul intr-un articol viral pe tema: majoritatea romanilor chiar considera ca sa furi de la Stat e meserie de aur nerealizand ca Statul nu e de fapt adunatura aia de saprofiti ce sunt realesi mereu. Dar deja intru in alt subiect, ce tine de utopie. Asa ceva nu se egzista.

Tot un mic lucru mare s-a intamplat ieri. Claudia a primit doua bilete la meciul de baseball Gaitele Albastre din Toronto versus Grangurii din Baltimore. A fost short notice dar am facut un efort si am mers. Primisem si eu niste bilete acum cativa ani dar eram la munca atunci asa ca s-a dus doar Claudia si cu Eneida. Si acum locurile au fost excelente, cam 7 randuri in spatele cuibului de gaite albastre. In sfarit aveam o sansa sa-mi port sapca de baseball fiindca reprezint echipa din orasul meu natal si nu din cauza ca mi-a placut culoarea. Foarte plictisitor baseball-ul. Toata tarasenia arata bine la stiri, cand sunt montate doar fazele relevante. E un joc lent de indemanare, calm, precizie, abnegatie si devotament. La inceputul reprizei a 9a, Gaitele Albastre erau conduse si nu pareau sa mai miste din aripioare. Am decis sa batem traficul si sa mergem sa dormim ca tare mai aveam nevoie. In masina ma gandeam ca mi-ar fi placut sa fiu martorul unui meci de poveste gen Herri Pouter si nu un meci in care vedeta echipei Bautista s-a remarcat doar prin pozitia coprului cand sta cu paru-n mana. Ajuns acasa verific scorul. Toronto Blue Jays facusera o ultima repriza de senzatie si au intors jocul. Sugi paula!

Anybody seen the popos? Let me know!
Claudia baga un 80 pe limita de 60 si a venit popolitia. Tot moment istoric si asta. Prima oara oprita pentru speeding. Baiat fain omu. A vazut ca legea era deja aparata in aceasta masina asa ca si-a realizat redundanta si ne-a lasat sa plecam fara sa ne curenteze la puncte sau portofel. Live long and prosper, Mr. Officer, Sir.

Saptamana trecuta am fost martor si la niste chestii neplacute. Am intalnit doua personaje romanesti. Ro-ma-nesti! Get it? Reprezentative pentru Romania ca Hagi la Mondiale. Gust amar.

Ieri am aflat de niste iranieni ce au facut crize pe la munca, cu din alea: stii tu cine sunt eu? Ba, sambagpaula cu ce se ocupa unii...

Sunday 19 May 2013

2192 days later

La munca... what's new about that? O zi linistita pana la primul Noise Complaint. Oameni de treaba, se lasa de prostii. Un pic mai tarziu El pleaca in oras cu tovarasii lui. Sunt beti. De fapt doar i-a condus pana afara caci el revine si se destainuie. "I got engaged last night and I'm nervous as fuck".
De unde sa stie saracutul de el ca a nimerit omul potrivit sa-i povesteasca despre asta. Azi avem noi aniversarea a 6 ani de casnicie. Sa ne fie de bine.

S-au insirat ca perlele toate situatiile, sa fie si long weekend si etcetera si am planuit un getaway weekend undeva prin teritoriu. Acum vreo 6 saptamani am facut rezervare prin Groupon la Bayview Wildwood Resort pe malul lacului Sparrow. La vreo 2 ore Nord de Toronto. Chit ca era prin Groupon si trebuia sa fie "deal" nu prea a fost. Facand research pe internet despre locatie gasesti putine poze concludente. Review-urile erau oarecum impartite, totusi preponderent pozitive. Eu remarcasem asa: liniste, destul de vechi, televizoare cu tub, te chinui sa pescuiesti degeaba. Aveam sa fim placut surprinsi. Camera era mai mult decat decenta. Am stat in camere de hotel mult mai naspa prin Ottawa sau Quebec. Camera avea si un balcon ce dadea spre lac unde am petrecut diminetile la o tigara si cafea. Prima zi a fost mai friguros... un 16 grade cu vant dar totusi decent. Locul e un Resort. E izolat. E departe de satul Severn Bridge. Noroc ca ne-am adus de mancare de acasa.
Stiam ca au si teren de basket asa ca mi-am adus si mingea, desi era dezumflata. Aveam sa descoperim ca in Recreation Center aveau doua sali de squash dintre care una devenise sala de basket. Am jucat basket. Apoi biliard. Apoi ne-am bagat la jacuzzi. Seara, am privit apusul de soare de pe ponton. Tare frumos locul.
A doua zi, am luat un mic dejun tarziu si am iesit din nou la plimbare. Cu sinceritate spun ca nu mai stiu cand m-am urcat pe o bicicleta ultima oara. A fost distractie maxima doar ca am obosit ca naiba. Aveam biciclete din alea clasice... nu Mountain Bikes moderne, cu mai multe viteze. Dupa ce am returnat bicicletele Claudia avea chef sa mergem cu canoea pe lac. Oh shit. Dar ne-am dus. Am ras de ne-am spart caci a fost prima oara pentru amandoi si stateam cam incordati. Seara, am luat cina la restaurantul cu view spre lac. Aveai si program artistic... un domn cu camasa roz de cantaret de muzica populara dar Air Conditioning-ul era probabil impotriva religiei proprietarului Resortului si era absurd de cald, mai ales ca nu venisem la pantaloni scurti si tricou. Aveam un voucher de $40, folosibil la rentals sau la restaurant, si la gata cele doua meniuri ne-au ajuns pe la $20 cu tot cu bacsis. Mancarea nu e cine stie ce iar portia nu e imensa, cel putin la Fillet trout ce am luat noi. Bine, nici nu ne era excesiv de foame. Inainte de restaurant iesisem pe ponton cu sticla de sampanie si cu pahare. Hehehehhehe. Fiindca era prea cald am decis sa sarim peste programul artistic si mai bine sa mergem sa mai facem niste poze la asfintit. Sunt 3 pontoane. Noi am mers pe cel din mijloc... trolland un okios ce facea poze de pe pontonul din dreapta noastra, cel mai estic. Imi parea rau de el dar viata e o curva si noi suntem tipul de oameni ce-ti intram un sufragerie si fumam cu picioarele pe masuta de cafea si scrumam pe covor.
A fost romantic precum in cartile clasice (ce nu-mi plac mie). Idilic e cuvantul. Doua scaune pe malul lacului langa un mesteacan tanar ce incerca sa fure soare printre 2 molizi batrani si impunatori. Un raton curios iesit de sub ponton la cautat de papa. Doua ratuste in apa. Doua mamicute inconjurate de copii aprinzand focul sa faca marshmallow. O temperatura placuta si un lac superb in lumina difuza.
A fost minunat... tot ce speram dar nu ne asteptam sa gasim. Ne-am deconectat si ne-am relaxat, numai bine pentru saptamana de foc ce va urma.
Sa ne fie de bine. N-are cum sa fie rau, are cum sa fie bine.




Thursday 9 May 2013

Generatia Why... Y

Instalat la pupitrul de comanda, aici la munca, am facut repede revista presei. Sportul romanesc. Treaba punctata bine-nteles cu doua articole din sporturi extreme: "celepra" analista si atleta de cursa lunga Sandra Romain isi doreste sa devina fata de casa si, un taran ajuns la sapa de lemn a bagat-o in capul fie-sii si al lui tac-su... sa-i faca in ciuda nevestii ce l-a parasit si a plecat in Anglia. Inchisoare pe viata.
Presa nord-americana e mai "a la Hollywood". Trei femei rapite acum 10 ani au fost eliberate. Sigur ati vazut cel putin un film pe subiectul asta. Trei spargatori au fost arestati dupa ce acum cateva saptamani au furat $750k dintr-un camion blindat care strangea banii TTC. "N" filme pe subiectul asta. Pana si la rubrica "Intreab-o pe Amy" avem un scenariu de film: o fata de 13 ani incearca sa isi salveze prietenia cu Katie, prietena ei in varsta de 15 ani ce s-a apucat de fumat marijuana, si totodata sa o ajute sa scape de patima acestui drog, drog dovedit stiintific ca duce la droguri si mai puternice, ca alcoolul, cafeaua, cocaina, heroina si homosexualitatea.
Una din credintele mele exprimate de cel putin o data pe blog e ca aia batrani avea dreptate cand spuneau ca noua generatie e varza... apoi noua generatie spunea la fel de si mai noua generatie.... si ei de generatia mea.... si eu de generatia asta noua. Cred ca toti avem dreptate iar trendul e... la vale. Am o atitudine de Nero intetind focul in cetatea eterna a DVD burner-ului cand vad liceenii de azi, candizi si senini, discutand la modul serios despre colegiu si viata lor de dupa. Obliviosi (imi place cuvantul in engleza asa ca l-am tradus cu de la mine putere) la ce-i inconjoara mai adauga si prostie crasa si incultura la credulitatea specfifica varstei. Problemele de viata sunt pentru adulti si, nu-i asa, mai e pana atunci.
In ziar am citita asta. Daniel Schawbel e expert in generatia asta noua. El anticipeaza un conflict intre vechea garda si noua generatie ce va intra pe piata muncii.
Eu personal observ niste contradictii in ce spune specialistul... probabil un ex-cercetator britanic.

According to the author of the soon-to- be-released book Promote Yourself: The New Rules For Career Success, the Gen Y demographic grew up in an environment where they were always rewarded and told they were special. “I know this because I’m a millennial who received soccer trophies when I was younger even though my teams weren’t successful.”

Ai fi tentat sa crezi ca aceasta cocolosire l-ar fi impins pe Daniel sa ajunga un fotbalist mediocru la FC Avantul Prabusirea sau alta echipa de pluton gen Dinamo Bucuresti. Dar faptul ca Becali nu l-a trimis la echipa a doua desi era vraijte l-a impins sa aibe incredere in el si sa scrie doua carti desi nu are, vorba aia, nici 30 de ani inca. Ideea de "important e sa participi" e o idiotenie si contrazice ideea de competitie sportiva. Nici macar cand bagi la sala, singur, lucrand propriul tau corp... tre sa fii ipocritul suprem sa sustii cu voce tare ca o faci DOAR pentru tine.

While older generations operate on paying your dues through years of experience and loyalty to one company, millennials realize that you can’t have that type of career anymore so there are struggles, says Schawbel, a branding and career expert at danschawbel.com.

Eu nu vad nimic rau in a munci din greu si a fi loial dar se pare ca asta e ceva uzat moral si specialistul spune ca noua generatie a inteles ca nu mai poti avea acest tip de cariera. De ce nu mai poti avea? Nu stiu, ca nu ni se explica. Cred ca trebuie sa avem incredere in noua generatie... ce si-a dovedit intelepciunea by paying its dues and through loialty, nu?

Managers are frustrated with millennial workers’ lack of soft skills, their feelings of workplace superiority, and the questioning of company rules.

“Managers want face-to-face meetings whereas millennials want to instant message. In the future, you will see millennials have their way and they will work at companies that understand them and have programs to support them,” says Schawbel, adding that managers who ignore this problem will have high turnover rates, stress and a loss of productivity.


Deci, noua generatie e nesimtita, face ce vrea, vor deveni majoritari si succes vor avea copaniile care se vor alinia la aceasta atitudine. Managerii de moda veche prefera sedinte fata in fata pe cand generatia texting/facebook instant message ar prefera un transparent chat session pe yahoo messenger. Mai departe specialistul spune ca aceasta atitudine "tinereasca" va imbunatati locul de munca si-l va face mai transparent si mai mijto.

“Millennials will completely change the workplace for the better. They will make it more collaborative, transparent and give corporations a positive reputation."

Cred ca de aia nu scriu eu carti si nu sunt recomandat de revista Forbes, fiindca nu inteleg conexiunile logice ce le face asta.

Ce inteleg eu e asta: ASTIA SUNTEM. VENIM. FACETI LOC. (si bazat pe nimic ce sa te faca sa iti merite increderea) BABALACILOR, RELAXATI-VA - WE GOT THIS!!!



In editia tiparita a ziarului Toronto Sun articolul mai cuprinde o introducere cu adevarat interesanta. 100 POWER RESUME WORDS.
Interesant e ca somitatile alea de la departamentele de HR si mai ales software-urile pe care ei le folosesc acum sa selecteze candidati cica nici nu iau in considerare resumeele ce contin cliseele gen "team player", "problem solver"m, "self-motivated".
Eufemismul - e si asta o arta, nu?

Daca esti babalac... se pare ca mai ai timp pana prin 2025 sa ajungi sa tragi pe sabia ta si sa nu ajungi la mana acestei generatii remarcabile. Desi n-ar trebui sa-ti faci griji. Doar noua generatie e formata in totalitate de Danieli Schawlabari, oameni de succes prezenti in paginile revistelor financiare... scriitori de carti best-seller, tineri ce inteleg realitatea inconjuratoare si mai ales ce inteleg si stiu cum sa modificie si sa forteze societatea sa se adapteze personalitatilor inovatoare.
Brace yourselves.

Decada

A trecut o decada de parca ar fi trecut 10 ani de zile. Ca la liceu, primii 4 ani sunt mai grei... Imi amintesc inca meclele celor doi r...