Un canadian vs. Romania. Bilet dus-intors.

Am carat pagina asta din The Globe and mail inca din 10 Mai, 2014. Dadusem din greseala de acest articol in sectiunea de Travel a ziarului. Titlu titra, evident: THIS IS ROMANIA? si ca subtitlu Romania: THE ESCAPE - A spur-of-the-moment decision took Alexander Besant to Bucharest, where he discovers a country with surprising tastes, breathtaking architecture - and an undeserved dour reputation.
Articolul a fost preluat si de ziare.com

"Mai multe destinatii din Romania sunt descrise intr-un amplu articol realizat de o publicatie straina.

Este vorba despre The Globe and Mail, care face o trecere in revista a unor destinatii ce nu ar trebui ratate in cazul unei vacante in tara noastra, dar si o enumerare a pericolelor si a aspectelor mai putin pozitive cu care se poate confrunta un strain in Romania.

Articolul semnat de Alexander Besant descrie obiective turistice precum Castelul Huniarzilor din Hunedoara, Piata Universitatii din Bucuresti, orasul Brasov, Castelul Peles, Cetatea Rasnov, Manastirile Sucevita si Voronet sau Sighisoara.

"Sosirea mea la Bucuresti a fost nefasta. Dupa un zbor cu turbulente, un taxi m-a lasat in Gara de Nord, o parte mai putin placuta a orasului, ceea ce ma facea sa tremur de furie. Important e sa nu lasati niciodata primele impresii sa va strice restul excursiei", a scris autorul articolului.

Acesta scrie despre amprenta lasata de comunism pe strazile Bucurestiului, despre cainii vagabonzi si despre iluminatul stradal care lasa de dorit, spunand totusi ca acest oras este "un amestec fascinat intre Balcani, Orientul Mijlociu si Europa".

El a remarcat ca Centrul Vechi a fost renovat conform "gusturilor moderne", a mancat ciorba de burta si a fost incantat de gust, dar nu a putut sa nu sesizeze urmele lasate de grandomania lui Nicolae Ceausescu prin Casa Poporului, pe care a vizitat-o de asemenea.

De asemenea, in viziunea sa, o vizita in Brasov nu trebuie sa fie lipsita si de un tur al castelelor din zona, dar recomanda si Sibiul pentru cei care vor sa incerce o varianta mai germanica a Brasovului. "

Din propriile mele spicuiri dupa citirea articolului scris de Alexander Besant am remarcat ca el a remarcat cateva lucruri principale despre Bucuresti:
Omul incepe bine, asa cum trebuie. Exact cum ti-ai imaginat. Canadianul stia despre Romania doar ca e un loc dubios, fost comunist dar inca neclar in gand si in fapta, Ceasusescu si evident, comoara nationala roamneasca - romanul de fictiune Dracula scrisa de olteanul din Craiova, 80 de km mai la sud de gara - Marinel Bram Stoucher. Deci canadianul era un taran cu harfe de cult. A ajuns in Romania dupa un zbor plin de zgaltaituri dar nu de genul celor din Ukraina. A fost jecmanit de taximetrit si a fost lasat la Gara de Nord din capitala, zona pe care el o considera dubioasa. Dar omu nu a vrut sa lase primele impresii sa-i strice placerea. Cica i-a revenit moralul dupa o ciorba de burta la Carul cu Bere, Citez: ..." all was quickly forgiven after a meal at Caru cu Bere, a kitchy but wonderful restaurant that serves up traditional Romanian dishes such as ciorba de burta, a kind of sweet-n-sour tripe soup that tastes better than it sounds. LOL!!! (n.a.)

La lumina zilei canadianul observa ca Bucalele nu se aseamana cu alte capitale europene si remarCA CA COmunistii au planuit si au construit pe picior mare ca egiptenii, remarcand fara sa fie o surpriza aici, marea piramida numita Casa Poporului. Remarca iluminatul stradal de cacat precum si perpetuum mobile-ul chinologic de pe strazile Bucurestiului.
Contiunua cu Bucharet's Lipscani neighbourhood is the heart of the city's active nightlife. Fucking Centrul Vechi. Cioaca a incercat vreo 6-7 baruri in noaptea aia. Cica ai de unde sa alegi. In ultimul bar s-a impiedicat de niste engleji tineri ce l-au imbarligat ca dea o fuga pana in Brasov. un oras foarte pitoresque, dupa spusele lui. Aici cica a mancat in crama unui restaurant, Bella Musica, ce servea cica mancare Mexicana si Ungureasca. WTF?!! (n.a.)
N-a ratat ratatul ocazia sa viziteze castelul Bran, sa vada castelul lui Dracula. Dar e fair omu. Admite ca ghizii romani spun adevarul, nu e nici un castel al lui Dracula.
Mai departe, se baga in seama cu o mizda, chelnerita la Time's Pub, ce-i recomanda sa se duca la Sibiu. Si fraieru se duce.
Sibiu is a more majestic version of Brasov, with a germanic feel. Din Sibiu omu pleaca sa viziteze manastirile din Bucovina. Aici isi da public cu tesla-n baie caci a planuit ca arhitectii din Caracal si in loc sa se intoarca la Bucale si de acolo la Suceava, s-a dus direct si a ajuns de se mira si el ca a ajuns. Manastirile din Moldova l-au excitat la culme si l-au imbrobodit cu adrenalina si amintiri de neuitat.
Articolul pare sa se incheie intr-o nota pozitiva. De incheiere mai sunt rubrici, IF YOU GO.
Din start potentialii turisti canadieni sunt atentionati ca vor trebui sa faca o escala fiindca nu sunt zboruri directe catre Romania de aici din Canada.
La WHERE TO STAY mi se pare ca abereaza. Sincer ma indoiesc ca accommodation in Bucharest is diverse but limited.

Incheie cu adevarat mirandu-se ca in Romania se gaseste mancare italieneasca la preturi mici. Pentru cine nu intelege, prin restaurant italienesc se intelege un restaurant normal, cu mancare normala.


Si fiindca sigur si-a luat bilet dus-intors, hai sa revenim in Canada. Amintindu-mi totusi de Pensiunea aia de la Sarmizegetusa unde ne-am simtit excelent si camera a costat cam $50/noapte. Amintesc asta facand legatura cu ce a scris Chrislord la el pe blog "Aventura? Da. Cand italianca de la motel ne-a cerut 200 $ pe o camaruta. Cat? Eu sa lesin, soatza, o luam. Camera. Ce ai fata cu nervii, ti-a crescut patronu` salaru` si eu nu stiu? Lasa pretene, ca au piscina cu apa sarata si calda plus hot tup (in limba canadiana, noi ii spunem jacuzii). Si ne da si cate un lantisor de aur la plecare? Nu, doar un calduros "la revedere" .".
L-am inteles perfect. Cu vreo saptamana inainte sa mearga ei la Wasaga Biatch rascolisem si eu internetul sa gasesc un hotel ieftin. Voiam sa stam 2 nopti si normal, cautam ceva bun la pret cat mai mic. Good luck with that. Cele mai proaste eperiente le-am avut cautand direct in Wasaga. De la $150/noapte in jos ... chiar in jos te duceai. Citeai la reviews chestii gen ca nu poti sa incui usa, sau bai comune dar usa dintre camre nu se incuie. WTF? Pozele aratau niste moteluri gen anii 50 cu mobila din anii 70.

Cred ca aici voiam sa ajung cu articolul. Camerele de hotel sunt scumpe in Canada. Parca ai mai multe sanse sa gasesti o camera decenta si ieftina cu cat e mai mare orasul, si nu invers. Am fost la Tobermory, la ma-sa-n ma-sa. Am sarit din vreo $120 pe o camera de motel din ala fara nimic iesit din comun. Poate doar ca arata mai rau pe dinafara decat pe dinauntru. Uitati-va pe harta sa vedeti unde e Tobermory. Am fost in Belleville, tot asa. Doar ca hotelul asta desi era mai vechi... era vechi din ala cu gust nu... delasare. Pe unde ne-am mai uitat preturi destul de mari, si sa ne intelegem... Ontario nu e presarat cu Coaste de Azur, Palme de Mallorca sau Niagara Falls. Majoritatea oraselelor sunt labe triste. Mereu am ajuns sa calculam asa: Pai decat sa stam un long weekend pe undeva pe la hotel mai bine mai punem cateva sute si mergem in Cuba. Word.

Si am fost si la Wasaga Biatch. Dar vorba lui Garcea invitat la emisiunea-concurs Stii-Nu stii, castigi: Mai pastrez si pentru cealalta intrebare. Doar nu-s prost sa dau totul din prima.

Finala la final

Regele a dat coltul. Sa traiasca famelia lu' rege si noul rege odata cu ei. S-a terminat sezonul fotbalistic. Kein stress, incepe noul sezon.

S-a incheiat si Campionatul Mondial. Ca preferinta personala mi-ar fi placut sa castige Argentina. Sa castige pentru Messi. Sa castige Argentina condusa de Messi si sa nu mai trebuiasca sa vad stirile cu Maradona, acest Becali din tara tangoului, raspunzand la eternele doua intrebari puse de jurnalisti: Cine e mai bun, Maradona sau Pele? si Este Messi mai bun si decat Maradona?. Raspunsurile lui Maradona variind in continut si tonalitate in functie de cat de sictirit sau beat era.
In finala Messi a fost absent.

Lui Messi i s-a inmanat trofeul de cel mai bun jucator al turneului, lucru contestat vehement si aproape unanim pe internet. Este si o conspiratie, evident. FIFA, Adidas... l-au ales pe Messi pentru marketing. Probabil e si ceva adevarat p-acolo. Doua aspecte de remarcat aici. In 2010 castiga Diego Forlan, cu o performanta comparativa cu cea a tanarului Thomas Muller. Diferenta a fost data de faptul ca Forlan a fost motorul echipei Uruguayului ce a ajuns pana in semifinale. In 2006 Zidane castiga acest trofeu individual chiar si dupa fiasco-ul din finala, cand il berbeceste pe psihopatul de Materazzi. Zidane marcase doar 3 goluri, cred si castigarea acestui trofeu individual a parut pentru unii doar o consolare pentru un gigant aflat la ultimul meci al carierei. Vorbind pur de statistica, Messi a meritat sa castige mai mult decat ca alti castigatori din trecut dar Muller parea castigatorul de drept.

Argumentele pro-Messi sunt:

Si sa nu se uite un lucru:

Mie, echipa Germaniei mi se pare stearsa. Imaginea e formata din intregul echipei, de angrenajul incredibil ce a dus la o noua finala de campionat mondial si la un nou trofeu. Dar nu par sa aibe individualitati. Nu au staruri de anvergura si impactul altor superjucatori. Chit ca jucau la Real Madrid unde media exposure e la maximum, jucatorii germani paleau langa vedetele consacrate. Chit ca sunt superjucatori par a se rezuma doar la fotbal. Pe teren. Nu e rau, doar ca uite... esti sarit la rand atunci cand alte considerente primeaza. Si atunci, iti mai sare CD-ul si ii explici lui James Rodriguez sa-si ia Gheata de Aur si sa si-o bage in gauaza. Media Handling... below zero. Dar pe de alta parte, pe Muller il doare la trofeu. Cica isi permite. Dar vezi tu, cacaturile astea te trag in spate. Oameni ca Messi, ca Ronaldo, ca Beckham, au sute si mii de interviuri in care au vorbit frumos, in limbaj de lemn si politically correct. Iar asta nu i-a facut mai putin fotbalisti. Sa inchei cum spunea Vacanta Mare "... Cermania, fireste!".

Canadienii, vinituri sau nu, au fost cat de cat conectati la fenomen. Am mai trait-o si in 2010. Mai putin in 2012, la Euro, desi atunci am fost prizonieri in trafic (..) cand italienii de a saptea generatie din Woodbridge invadasera strazile. Dar e foc de paie.

Citisem un articol de sport interesant. Subiectul nu era o noutate. Am vorbit la inceputul campionatului de parerea unor nord-americani cum ca pe ei ii plictiseste groaznic sa urmareasca un meci de fotbal, cap coada. Pai dupa cum remarca ziaristul ala, un meci de fotbal vine cu ceva ce ii deconcerteaza pe nord-americani. Incepe meciul... si tine aproape fara intrerupere 45-48 de minute. Apoi vine pauza. Abia acum se difuzeaza reclame. Apoi incepe repriza a doua pentru 45-48 de minute neintrerupte. Apoi meciul e gata. Si apar reclamele. Pai cand televiziunea ce ai urmarit-o toata viata iti induce un ADD de toata frumusetea... cum ma-sa sa te poti concentra 45 de minute la ceva? Normal ca ti se pare ca urmaresti iarba crescand.

Hai sa analizam niste cifre despre minunatul fotbal american. Timpul efectiv de joc intr-un meci NFL e undeva pe la 11 minute! In medie o transmisie TV a unui meci de football american tine cam 174 de minute. Din 174 de minute se joaca efectiv fotbal doar 11 minute. Din restul de 163 de minute reclamele ocupa cam o ora de trasmisie. In restul timpului vezi imagini cu jucatorii facand chestii pe teren, discutand, pregatindu-se, etc. Intr-un meci de soccer timpul efectiv de joc este unde intre 45 si 70 de minute dintr-un total de 90-96. La baseball e si mai trist. Am auzit foarte des canadieni spunand ca se plictisesc sa urmareasca un meci de baseball din tribuna dar e mai ok sa o faca de acasa, de pe canapea. Pai da, pe stadion nu sunt reclame. Pe de alta parte basketul are multe intreruperi dar e extrem de dinamic.

Motto: Filmele la TV sunt pentru a umple spatiul dintre reclame.

Si ce finuta e duma asta:

Tot din sport, miscare geniala a lui Lebron James.

La multi ani... mie! Traimi-ar familia!