Wednesday 30 July 2014

We the North

We the North e o campanie de marketing facuta de Toronto Raptors sa aduca un slogan mandriei de a fi canadian. Sau ceva de genul. Sloganul insa, se poate stramuta foarte usor in discutia despre adevaratul Nord, zona Arctica si toate bonusurile ce se cunosc ca exista acolo sau se spera sa se gaseasca in aria lor de control. In poza de mai sus, soldatii canadieni planteaza steagul pe insula Hans, daramand in prealabil steagul plantat cu cativa ani inainte de danezi. Insula Hans se afla intre Insula Ellesmere, apartinand Canadei, si Groenlanda, apartinand Danemarcei. Desi e evident ca cea mai evidenta varianta tine de evidenta. 50-50. Bara-Bara.
De la basmele cu insule cu palmieri la polul Nord, la Mos Craciun si pana la Nansen, Amundsen sau Peary, zona arctica a ramas aproape de neatins. Nu va faceti iluzii, fooooarte putina lume stie what the fuck is going on there, iar cand te uiti in jurul tau intr-o zi aglomerata la metrou... cati dintre ei crezi ca stiu, de exemplu, ca exista un pol magnetic si unul geografic in Nord? Polul Nord Geografic e in mijlocul Oceanului Arctic, inghetat. In vremurile moderne satelitu sta cu ochiu belit pe zona, dar se practica survolarea cu avionul si, pe sub gheturi, cu submarinele.
Dar incalzirea globala si reducerea calotei polare naste o noua dilema. Prospectarile din zona au descoperit zacaminte enorme de... ORICE. daca acum nu e jmen sa exploatezi aceste resurse... in cateva zeci de ani se poate schimba total perspectiva. Un taran proverbial isi face vara sanie si cat mai tine iarna in zona arctica isi face titluri de proprietate pe cat mai mult poate sa convinga restul lumii ca merita. Jucatorii in meciul asta de It's mine, it's all mine! sunt vecinii zonei arctice: Canada, Rusia, SUA (Alaska), Norvegia si Danemarca (Groenlanda). Se pare ca Uniunea Europeana s-a bagat si ea, macar la discutii. Surprinzator pentru mine a fost sa aflu ca si Japonia adulmeca prin zona. Ei nu sunt in zona imediat limitrofa dar de zeci de ani de zile s-au implicat in cercetare si si-au facut si un loc in Consiliul Arctic. Intentia lor e poate materializata doar in momentul in care Trecerea de Nord-Vest va deveni accesibila transportului maritim.
Tratatul ce e inca in vigoare reglementeaza o zona de suveranitate economica exclusiva de 200 mile marine (370 km) in largul coastei pentru fiecare tara din zona. Aceste tari au drepturi economice exclusive asupra acestei suprafete si totodata a fundului oceanului cu toate resursele naturale aflate acolo. Situatia e imbarligata rau. Daca apele teritoriale sunt limitate la aprox 22km... suveranitatea economica este extinsa la 370 km dar daca se dovedeste ca plaCA COntinentala continua mai departe... se extinde si zona de control.
(poza e doar ca exemplu si arata de fapt zona australiana)
Pe 2 August, 2007, in The Guardian aparea un articol despre prima mutare in acest meci de sah, mutare facuta de Rusia prin plantarea unui steag pe fundul oceanului arctic.
Raspunsul Canadei a fost ironic, gestul Rusiei fiind comparat cu sterpelirea de teritorii intr-un stil retro gen anul 1500. Gestul a fost simbolic dar a fost inteles de cine trebuia sa inteleaga. Meciul de sah incepuse desi raspunsul rusesc la pozitia Canadei a fost sa se ascunda in sotron spunand ca acel steag plantat pe fundul marii nu a fost ca steagul lu Columb ci trebuie privit ca steagul american de pe Luna, cum s-au plantat steaguri pe Chomolungma sau la Polul Sud. Rusia a incercat sa demonstreze ca placa lor continetala s-ar intinde mult mai mult dar nu au avut rezultatul dorit. Rusii sustin ca Dorsala Lomonosov impreuna cu Dorsala Mendeleev sunt de fapt o continuare a placii continentale euro-asiatice. Danemarca incearca sa convinga ca e o continuare a Groenlandei iar Canada sustine ca e o continuare a placii continentale Nord-Americane.

Suveranitatea este o conventie. Ea trebuie sa fie recunoscuta de restul statelor dar s-a descoperit ulterior ca asta nu e intotdeauna suficient, ci ai nevoie sa ti-o demonstrezi continuu prin control activ asupra acelui teritoriu. De cand am ajuns in Canada am tot intalnit articole prin ziare despre lipsa de reactie satisfacatoare a Canadei in privinta defilarii de forte in zona arctica.
Canada's time for action on Arctic sovereignty
Q&A with Harper: No previous government has ‘delivered more in the North’
How Canada’s North has become a test of nation-building for us all
Se pare ca pana la Stephen Harper cam toti prim-ministrii canadieni au lasat securitatea granitei de nord in slujba naturii, a conditiilor vitrege de acolo si nu prin asezari, comunitati, baze navale sau flote militare de patrulare.
Pe 14 Iulie 2014, la pagina de National Affairs din Toronto Sun se titra CA CAnada rumega la nordul arctic pe cand Norvegia a marcat banu gros, 250 milioane de parai pentru un vas de spionaj, din ingrijorare fata de actiunile rusesti din zona. Interesant a fost sa aflu CA CArena acestei nave a fost construita in Romania, cel mai probabil la Tulcea. Norvegienii de la Vard vor construi un vapor de 120 de milioane de euro, corpul navei va fi asamblat la Tulcea
Am mai gasit insa o stire:
Santierul naval Tulcea va construi carena unei nave de 100 mil. euro, pentru o companie norvegiana
Se pare ca norvegienii de la Vard au construit si vor mai construi la santierele navale din Tulcea deci nu imi pot da seama daca e vreo legatura intre articolul din ziarul canadian si articolele romanesti.
Guvernul Harper promisese un sppargator de gheata in valoare de 720 milioane de dolari. Se pare ca acel cost a crescut binisor la $1.3 miliarde si nu va fi gata pana prin 2021. Totodata cica au fost alocate 7.4 miliarde de dolari pentru constructia a 6-8 vase militare de patrulare al caror design doar, costa $250 milioane. Vasele vor fi construite la santierele navale de la Irwing, New Brunswick incepand din 2015.
Din punct de vedere militar, granita de nord este "asigurata" de sistemul de aparare anti-aeriana american NORAD precum si de soldati canadieni si rezervisti in peste 60 de comunitati din cele 3 teritorii nordice canadiene, formand ceea ce se numeste "The Canadian Rangers". In plus, in fiecare vara, armata canadiana desfasoara exercitii militare in zona cu colaborarea Canadian Security Intelligence Service.
Cica in Decembrie 2012, fostul sef al CSIC, Richard Fadden a inaintat un raport Top Secret asupra activitatilor din nordul arctic. Quebecor Media Inc. (QMI Agency) a obtinut raportul, datorita Access to Information Act, dar cam totul era cenzurat ca fiind informatie sensibila. LOL.
Este evident insa ca shit got serious.

Monday 28 July 2014

Ekarenniondi si imprejurimile

E vara, se apropia ziua mea, nu mai fusesem la Wasaga Beach. Hai sa mergem. Uite aici matematica simpla. Dar apoi apar si variabilele (fucking shit, m-am balbait tot in -lele-urile astea). Variabile cum ar fi cazarea. Preturi aberante in Wasaga Beach. O ard canadienii astia intreprinzatori la un nivel de parca iti ofera all-inclusive la hotelul California al formatiei E-Girls. Am umblat prin destule moteluri sa pot sa fac o diferenta. Ce ofera aia la Wasaga e peste pretul pietei.
Variabile cum ar fi vremea, care cu doua saptamani inainte arata un placut de 24C plus taxe pentru cele doua zile planuite. Cu o zi inainte totul se redusese la un 20C in prima zi si un 25C in a doua.
Rezultatul e modificat deci si planul trebuie modificat. Am luat o camera la motelul Luxury Inn din Collingwood, aflat aproape vizavi de Cineplexul din localitate. A fost $207 pentru 2 nopti, taxe incluse. Din cate am observat motelul pare preluat de o familie de maronii ce l-au renovat cat de cat. Nu ofera nimic in plus fata de camera, dar camera e mobilata cu gust si arata bine. Dar e mereu aceeasi problema. Imi amintesc, baietan fiind, cand am vazut filmul Universal Soldier si J.C.V.D. trecea prin peretii motelului unde se ascundea cu mizda lui. Pai daca peretii sunt din drywall... Motelul a fost excelent pentru ce aveam noi nevoie. Singurul lucru naspa a fost ca in ultima noapte, pe la un 1:30 am ala de deasupra a inceput sa repare ceva. Numai bine sa ajunga din oras cardul ala de tineri alcoolizati ce-i auzeam perfect desi erau la vreio 2 camere distanta pe acelasi palier. Dar n-a durat mult, probabil tanarul ala ce aprinsese lumina a reusit sa-i organizeze pe restul sa nu mai trebuiasca s-o ia sus doar el.

GPS-ul ne-a facut figuri, mancami-ar sexofonul cu galci. Hwy 26 e destul de noua intre Stayner si Collingwood, dar nu atat de noua incat GPS-ul TomTom sa creada ca suntem pe camp. Noroc ca stiam drumul ca mai fusesem in Collingwood. Am alimentat cu benzina. Ciudat a fost ca erau doua benzinarii una langa alta iar preturile difereau mult. Aia cu pretul mai ridicat nu avea nici un client. Ne-am oprit la o ferma din asta B.O., ah nu, Bio... de unde am luat un cosulet de capsuni. Gata cules. Doar nu suntem in Spania, ce naiba, in puii mei. Eu am venit in Canada sa-mi echivalez studiile, sa urmez o cariera in inginerie. Romanul asta nu e capsunar, da? (asta in timp ce mananc capsuni de la Costco). B.O., ne-Bio... am mancat capsuni si mai gustoase decat alea de la ferma.

Am mers direct la hotel unde am primit camera desi era inca devreme. Fiindca nu era vreme de plaja, desi era placut afara am ales sa vizitam ceva. De la motel esti exact pe teava sa mergi la Scenic Caves. Wasaga Beach si Collingwood sunt in partea de sud a Georgian Bay, dar pe maluri opuse. Soseaua urmareste malul iar distanta dintre cele doua orasele e parcursa in vre 20-25 de minute.
De la motel, pe Mountain Rd, te indrepti spre Blue Mountain apoi cotesti stanga si urci peste deal. Mi-am batut paula fara jena de Muntii Albastri de la Collingwood. Acum am mai mult respect. Blue Mountains nu fac parte din vreun lant muntos ci din ceea ce aici este denumit Niagara Escarpment, unde escarpment inseamna in romaneste coastă; povârniş; escarpă. Ce e fascinant insa este lungimea aceste coaste. 1,100 kilometri!
Scenic Caves se afla in cel mai inalt punct al acestei coaste. Ai mai multe activitati din care sa alegi. Desi ne manca sa facem zipline am ales sa keep it simple si am vizitat pesterile. Daca esti ceva niscaiva speolog vei fi dezamagit. Pesterile sunt niste gioco di mano In general pesterile astea de aici sunt un fel de crapaturi in roca si nu sunt formate de actiunea apei. E plin de copii, majoritatea alergand aiurea-n tramvai. Sunt portiuni alunecoase si unde e extrem de usor sa-ti dai si sa-ti fracturezi mizda. Crede-ma ca stiu.
Claudia se bagase printr-o crapatura ce o ducea de partea cealalta a stancii, dar era inghesuiala mare si nu mi s-a parut apetisant sa imi frec coatele pe acolo asa ca am asteptat rabdator. Am profitat de moment sa bag scot ceva din ghiozdan cand domna in alb din poza de mai jos s-a dezechilibrat si s-a rostogolit la picioarele mele. Am dat sa o ajut dar s-a intamplat prea repede si eu in mana stanga aveam ghiozdanul iar cu dreapta scotoceam sa caut punctul G. Bai, s-a intins doamna ca o stampila din aia. Si-a mulat oasele pe stancile alea si inclusiv mecleul. Adica nu avea indeajuns de multa viteza sa alunece rapid dar era indeajuns de abrupt incat sa nu se poata opri si contiua sa se rostogoleasca asa in sloow-moooo. Eu am reusit sa nu rad dar barbata-su o aduna de pe jos razand in hohote. Scapase doamna doar cu o sperietura. Lol, eu avusesem impulsul sa bag un picior s-o opresc din alunecare. Cred ca intelegti socul nostru vazand o filipineza cu un copil proaspat nou-nascut la gat incercand sa-si gaseasca pasii pe POTECA... pai mai la vale prin grohotis ce sloboz faci, draga pelo?

Sunt niste portiuni din traseu extrem de interesante. Niste crevase dubioase si niste megaliti formati natural. Ce lipseste? Zona e bogata in istorie umana. E Canada deci istoria e privita din doua parti. Anul 1616 e momentul 0, caci vine Samuel de Champlain in vizita. Inainte de momentul 0 aka 1616 cica traiau peste 8000 de huronezi din tribul Petun in vreo 9 sate. Satul Ekarenniondi se afla exact in locul unde acum sunt Scenic Caves. Cica restul huronezilor ii numeau Tionontati, baietasii de pe partea cealalta a muntelui. Francezii ii numeau Tobacco people, un fel de Marlboro Men neaosi. Nu se stie daca erau numiti asa din cauza ca ar fi scos recolte record la hectar sau doar fumau la greu.

Una din pesteri e perfecta pentru tinut provizii la rece. Un frigider natural. Probabil gheata pe post de pana/ic a despartit o bucata de coasta formand o coloana inalta separata de restul printr-o crevasa larga de cel mult 2 metri. Coloana devine punct de observatie dar si... camera privata pentru sfatul indienilor. E la inaltime si se poate ajunge doar printr-o parte deci e perfecta pentru sfat de taina ceea ce a si fost. Un alt lucru interesant despre locatie este ca e proprietate privata inca din anii 30 cu unic scop - turismul. Ultima oara s-a schimbat proprietarul in 2003 cand un investitor din Toronto a cumparat si a amenajat ceeea ce se vede acum.
In 2003 se adauga cealalta "atractie", podul suspendat. Au ales o locatie buna cu vizibilitate maxima in zona. Ni se tot repeta ca e o zi cu vizibilitate buna si ca poti vedea chiar si Christian island. Iti jur ca aveam si binoclu si tot nu vedeam nimic. E cam greu cand nici nu esti sigur ce e aia Christian Island sau in ce directie e. Sau poate ateul din mine refuza sa gaseasca acea insula crestina. Podul in sine este pus pe taraba de catre operatorii turistici ca o minune a tehnicii si de ce nu, a naturii. Pregateste-te insa sa gasesti pe the little lil' midget petite praslea cel mic, fratiorul podului Golden Gate din San Francisco. Are aproape 130 de metri in lungime si o arde boss la aproape 25 de metri inaltime, inaltime pe care nu o simti caci il gadila la talpi copacii de dedesupt. Privelistea e din plin dar nu-ti rupe muia cu nimic. Lacul desi ocupa mare parte din ecran nu comporta nuante frumoase de culori precum mai la deal , la Tobermory. Nu e foarte departe de Scenic Caves dar doar daca esti cu din astea gen mersul pe jos, altfel stai pe bancuta si asteapta sa vina tractorul cu remorcile de transport.

Trecem pe langa arta reprezentativa pentru oamenii aia de care tot auzim dar care nu au loc decat in prefata cartii de istorie.
Apoi trecem pe langa casa lu Administrat Ion.
Si uite ca ajungem si in San Fran, la pod.

De stiut faptul ca podul e solid dar are ruliu si tangaj si daca ai rau de mare si-ti tremura gladiolele s-ar putea sa ai probleme.Chiar am vazut niste personaje ce nu lasau balustrada din mana sau chiar renuntau.

Si asta a fost. Am revenit in Collingwood si ne-am facut de treaba sa treaca timpul. Ne-am dat KO devreme. A doua zi, echipati de scandal, ne indreptam catre Wasaga Beach. Muje Tom Tom si gipiesu mortilor lor. Am reusit sa ajungem totusi unde trebuie. E placut locul si imi place atmosfera. La lucrurile naspa as trece ca apa e pana la genunchi gen pana haaaat departe in larg. E bun pentru copii dar daca vrei sa inoti... ma din parti. Apa era rece gheata dar aici depinde cum iti place s-o porti, flasca relaxata sau viermus ascuns in cur. Cam rece totusi, mai ales ca afara erau un 25 C si nu un 30C. Alt lucru ce nu mi-a placut a fost ca desi am cautat sa gasim un loc fara copii... era inevitabil. Dar cel mai enervant a fost sa se puna in fata noastra o familie cu un baiat peste 30 de ani cu probleme psihice. Tartanul si-a luat paranoia big-time din cauza tatuajelor mele tribale din tribul Petun si se intorcea sa ma verifice la fiecare 5-10 secunde, ceea ce este destul e inervant. E ok, n-au stat decat vreo 2 ore. Ca bonus, s-a uitat toata familia lui pe furis la mine... caci sifonul a dat alarma imediat: est-european dubios la ora 6.
Cand ni s-a pus si de plaja am plecat. Ocheanu a fost pe odihna si ne-am odihnit din plin. Urmatoarea dimineata am facut check-out-ul devreme rau si ne-am indreptat spre Toronto.
La multi ani mie si sa fie bine, sa nu fie rau.
Howgh!

Wednesday 23 July 2014

O dupa-amiaza de caine

Ziua de 22 Iulie 2014 a fost o zi obisnuita de vara. Intr-o compunere de inceput de an in clasa a treia, ai fi povestit ca personajul lui Mircea Santimbreanu: In trafic masinile... faceau zgomot, pietonii... faceau zgomot, pe cer... avioanele faceau chemtrails, dar si zgomot. Si incheiai cu fraza aia citita in ultima carte de Coelho: "Pretutindeni domnea o liniste poetica si adanca. Se putea auzi firul de iarba crescand." Probabil era vreun meci de soccer prin apropiere. Probabil amicalul ala a lu Toronto FC cu Tottenham.
Dar desi totul era piersicuta semne malefice se iveau si trebuia sa ne dam seama ca ceva e in putrefactie in interiorul granitelor daneze caci mergeam pana la Costco, la Warden si Ellesmere, sa cumparam branza feta la galeata si capsuni. Ajungem la Costco. Nu au nici capsuni nici branza. WTF is going on?
Eram plecati in turneu. Costco, RBC, Canada Computers si Al's Pet Store. Astea, ultimile trei, sunt pe Kennedy Rd, la sud de Ellesmere.
Ajungem la banca, coltul de sud-est al intersectiei Ellesmere-Kennedy. Dam din colt in colt caci parcarea e plina. Uite ca iasa unu. Ah, e loc rezervat pentru handicapati. Hai ca stam aici pe margine. Ba Claudia, nu vrei sa astepti tu in masina pana ma duc eu sa rezolv cecul asta? Uite ca totusi pleaca cineva. E un negru cu dreadlocks intr-un Chevrolet Malibu maro cacat. Dar deja ieseam din masina. Ma duc in banca. E aceeasi sucursala unde lucrase indianul ala ratat ce-si tragea pantalonii de costum pana sub sfarcuri si care nici dupa un an si jumatate lucrati acolo nu stia sa faca nimic. Uite-o si pe okioasa aia ce in 2009 imi gresise numarul de cont de la Bell si din cauza careia facusem plata la dreacu si apoi ne-au taiat telefonul. Chiar ma gandeam ca daca nimeresc la ghiseul ei o sa-i povestesc cum mi-a distrus viata. Dar okioasa e sefa sau ceva si doar frunzarea niste hartii. Oricum nu era decat un singur client. O femeie imi face semn sa vin la ghiseul ei. Ii intind cardul de debit si astept cu cecul dar n-apuc sa zic nimic. Ceva mi-a atras atentia in stanga mea. Intorc capatana si ma uit o fractiune de secunda la un negru cu fata de Easy-E. Mai palpitant mi s-a parut sa ma holbez la pistolul ce-l tinea cu amandoua maini. Se pare ca pana iti intorci caPU LA loc e timp suficient sa plasezi niste intrebari la Yahoo Answers: Ba, ala e pistol? O fi adevarat? Asta e momentul in care imi voi da Sign Out?
Privind in fata catre mainile in care inca tineam portofelul si cecul am ginit la periferia eurovisionului meu ca in spatele functionarei mai sunt 2 negri. Functionara, o indianca, parea sa recite niste mantre sau ceva. Eu calculam scenarii posibile in care tiganii mi-ar fi putut cauza intoxicatii cu plumb. Am decis sa stau si mai calm si sa las portofelul pe masa.
Dar tot atunci s-a si incheiat. Tiganii se si tirasera. Brusc tiganul ala din masina de afara deveni in mintea mea soferul ce tine tira. Se mutase fiindca venind noi... aproape il blocasem... si prin natura meseriei sale tiganul avea nevoie sa o uscheasca mai repede ca superintendentul de aici de la munca atunci cand aude ca s-ar putea sa fie nevoit sa te ajute sa agati paturile alea pe peretii liftului.
Femeia aia de la intrare incuie usa si ne intreaba daca suntem ok. Ca ea a incuiat usa. Dar in mortii tei, fuh.... nu vrei sa spui si daca au plecat baietii veseli? Oricum deja ii telefonam Claudiei. Ea parcase in locul negrului ce plecase. Esti ok? "Da. Pai?" Pai au fost niste baieti aici si au retras niste fonduri in regim de urgenta. Incredula, m-a intrebat din nou: CE?! Vino inauntru, o sa vorbesc cu astia sa deschida usa. Tre sa vina si Pulitia. O sa mai stam pe aici. In fata mea, funtionara imi spunea ca degeaba sun, ca au sunat si ei, oricum dureaza pana ajung, ma stresez degeaba, sunt ok?
Vine si Pulitia. Tranzactiile sunt inghetate deci nici macar nu putem rezolva pentru ce am venit. Asteptam sa ne vina randul sa dam declaratii. Claudia nimereste la o blonda iar eu la un sri lancier din insula Ceylon. Sri Lancierul e un om cu gusturi si a remarcat din prima ceasul meu Fossil S+arck. "Nice watch!" Le raspund cum le raspund la toti: Nu numai ca e marfa ceasul dar e si al meu.
Ii povestesc ce si cum iar el scrie in carnetel. La gata ma pune sa recitesc si sa semnez. Pleaca din birou catvea secunde si profit sa fac poze cu telefonul la paginile carnetelului lui. Vine inapoi la un moment nepotrivit si ma intreaba: "Did u take pictures of my Memo Book?" Da, cois, dar doar la ce erau cuvintele mele.
Gaboru, desi era singur, incepu sa joace good cop... si... atat, caci era singur. "You can't do that, they're gonna take your phone for that". E de acord cu mine ca "politistii rai" imi vor lua telefonul doar daca ma da el in gat pe gheata dar insista sa sterg pozele. La plezneala insist sa imi lase macar prima pagina, aici cu datele mele personale. Nu vrea si se uita atent cum sterg pozele. Inainte sa-mi semnez declaratia ii atrag atentia ca soferul negru din parcare mi s-a parut suspect datorita comportamentului suspect, dublat de evenimentele ce au urmat, dar el zice ca e bine si asa. In declaratie scrie ca am vazut un negru suspect. Pai eu nu sunt din ala caruia i se pare ca orice negru e suspect.
Poate acum. Muje!

PS. Inca o data muie la Castor si Pulox ce credea ca anumiti bloggeri din diaspora romaneasca in Canada inventeaza scheme senzationaliste. We live rough, tough and dangerous. But we live, we live to fight another day. (citate din filme cu negri).

Monday 21 July 2014

Un canadian vs. Romania. Bilet dus-intors.

Am carat pagina asta din The Globe and mail inca din 10 Mai, 2014. Dadusem din greseala de acest articol in sectiunea de Travel a ziarului. Titlu titra, evident: THIS IS ROMANIA? si ca subtitlu Romania: THE ESCAPE - A spur-of-the-moment decision took Alexander Besant to Bucharest, where he discovers a country with surprising tastes, breathtaking architecture - and an undeserved dour reputation.
Articolul a fost preluat si de ziare.com

"Mai multe destinatii din Romania sunt descrise intr-un amplu articol realizat de o publicatie straina.

Este vorba despre The Globe and Mail, care face o trecere in revista a unor destinatii ce nu ar trebui ratate in cazul unei vacante in tara noastra, dar si o enumerare a pericolelor si a aspectelor mai putin pozitive cu care se poate confrunta un strain in Romania.

Articolul semnat de Alexander Besant descrie obiective turistice precum Castelul Huniarzilor din Hunedoara, Piata Universitatii din Bucuresti, orasul Brasov, Castelul Peles, Cetatea Rasnov, Manastirile Sucevita si Voronet sau Sighisoara.

"Sosirea mea la Bucuresti a fost nefasta. Dupa un zbor cu turbulente, un taxi m-a lasat in Gara de Nord, o parte mai putin placuta a orasului, ceea ce ma facea sa tremur de furie. Important e sa nu lasati niciodata primele impresii sa va strice restul excursiei", a scris autorul articolului.

Acesta scrie despre amprenta lasata de comunism pe strazile Bucurestiului, despre cainii vagabonzi si despre iluminatul stradal care lasa de dorit, spunand totusi ca acest oras este "un amestec fascinat intre Balcani, Orientul Mijlociu si Europa".

El a remarcat ca Centrul Vechi a fost renovat conform "gusturilor moderne", a mancat ciorba de burta si a fost incantat de gust, dar nu a putut sa nu sesizeze urmele lasate de grandomania lui Nicolae Ceausescu prin Casa Poporului, pe care a vizitat-o de asemenea.

De asemenea, in viziunea sa, o vizita in Brasov nu trebuie sa fie lipsita si de un tur al castelelor din zona, dar recomanda si Sibiul pentru cei care vor sa incerce o varianta mai germanica a Brasovului. "


Din propriile mele spicuiri dupa citirea articolului scris de Alexander Besant am remarcat ca el a remarcat cateva lucruri principale despre Bucuresti:
Omul incepe bine, asa cum trebuie. Exact cum ti-ai imaginat. Canadianul stia despre Romania doar ca e un loc dubios, fost comunist dar inca neclar in gand si in fapta, Ceasusescu si evident, comoara nationala roamneasca - romanul de fictiune Dracula scrisa de olteanul din Craiova, 80 de km mai la sud de gara - Marinel Bram Stoucher. Deci canadianul era un taran cu harfe de cult. A ajuns in Romania dupa un zbor plin de zgaltaituri dar nu de genul celor din Ukraina. A fost jecmanit de taximetrit si a fost lasat la Gara de Nord din capitala, zona pe care el o considera dubioasa. Dar omu nu a vrut sa lase primele impresii sa-i strice placerea. Cica i-a revenit moralul dupa o ciorba de burta la Carul cu Bere, Citez: ..." all was quickly forgiven after a meal at Caru cu Bere, a kitchy but wonderful restaurant that serves up traditional Romanian dishes such as ciorba de burta, a kind of sweet-n-sour tripe soup that tastes better than it sounds. LOL!!! (n.a.)

La lumina zilei canadianul observa ca Bucalele nu se aseamana cu alte capitale europene si remarCA CA COmunistii au planuit si au construit pe picior mare ca egiptenii, remarcand fara sa fie o surpriza aici, marea piramida numita Casa Poporului. Remarca iluminatul stradal de cacat precum si perpetuum mobile-ul chinologic de pe strazile Bucurestiului.
Contiunua cu Bucharet's Lipscani neighbourhood is the heart of the city's active nightlife. Fucking Centrul Vechi. Cioaca a incercat vreo 6-7 baruri in noaptea aia. Cica ai de unde sa alegi. In ultimul bar s-a impiedicat de niste engleji tineri ce l-au imbarligat ca dea o fuga pana in Brasov. un oras foarte pitoresque, dupa spusele lui. Aici cica a mancat in crama unui restaurant, Bella Musica, ce servea cica mancare Mexicana si Ungureasca. WTF?!! (n.a.)
N-a ratat ratatul ocazia sa viziteze castelul Bran, sa vada castelul lui Dracula. Dar e fair omu. Admite ca ghizii romani spun adevarul, nu e nici un castel al lui Dracula.
Mai departe, se baga in seama cu o mizda, chelnerita la Time's Pub, ce-i recomanda sa se duca la Sibiu. Si fraieru se duce.
Sibiu is a more majestic version of Brasov, with a germanic feel. Din Sibiu omu pleaca sa viziteze manastirile din Bucovina. Aici isi da public cu tesla-n baie caci a planuit ca arhitectii din Caracal si in loc sa se intoarca la Bucale si de acolo la Suceava, s-a dus direct si a ajuns de se mira si el ca a ajuns. Manastirile din Moldova l-au excitat la culme si l-au imbrobodit cu adrenalina si amintiri de neuitat.
Articolul pare sa se incheie intr-o nota pozitiva. De incheiere mai sunt rubrici, IF YOU GO.
Din start potentialii turisti canadieni sunt atentionati ca vor trebui sa faca o escala fiindca nu sunt zboruri directe catre Romania de aici din Canada.
La WHERE TO STAY mi se pare ca abereaza. Sincer ma indoiesc ca accommodation in Bucharest is diverse but limited.

Incheie cu adevarat mirandu-se ca in Romania se gaseste mancare italieneasca la preturi mici. Pentru cine nu intelege, prin restaurant italienesc se intelege un restaurant normal, cu mancare normala.


Si fiindca sigur si-a luat bilet dus-intors, hai sa revenim in Canada. Amintindu-mi totusi de Pensiunea aia de la Sarmizegetusa unde ne-am simtit excelent si camera a costat cam $50/noapte. Amintesc asta facand legatura cu ce a scris Chrislord la el pe blog "Aventura? Da. Cand italianca de la motel ne-a cerut 200 $ pe o camaruta. Cat? Eu sa lesin, soatza, o luam. Camera. Ce ai fata cu nervii, ti-a crescut patronu` salaru` si eu nu stiu? Lasa pretene, ca au piscina cu apa sarata si calda plus hot tup (in limba canadiana, noi ii spunem jacuzii). Si ne da si cate un lantisor de aur la plecare? Nu, doar un calduros "la revedere" .".
L-am inteles perfect. Cu vreo saptamana inainte sa mearga ei la Wasaga Biatch rascolisem si eu internetul sa gasesc un hotel ieftin. Voiam sa stam 2 nopti si normal, cautam ceva bun la pret cat mai mic. Good luck with that. Cele mai proaste eperiente le-am avut cautand direct in Wasaga. De la $150/noapte in jos ... chiar in jos te duceai. Citeai la reviews chestii gen ca nu poti sa incui usa, sau bai comune dar usa dintre camre nu se incuie. WTF? Pozele aratau niste moteluri gen anii 50 cu mobila din anii 70.

Cred ca aici voiam sa ajung cu articolul. Camerele de hotel sunt scumpe in Canada. Parca ai mai multe sanse sa gasesti o camera decenta si ieftina cu cat e mai mare orasul, si nu invers. Am fost la Tobermory, la ma-sa-n ma-sa. Am sarit din vreo $120 pe o camera de motel din ala fara nimic iesit din comun. Poate doar ca arata mai rau pe dinafara decat pe dinauntru. Uitati-va pe harta sa vedeti unde e Tobermory. Am fost in Belleville, tot asa. Doar ca hotelul asta desi era mai vechi... era vechi din ala cu gust nu... delasare. Pe unde ne-am mai uitat preturi destul de mari, si sa ne intelegem... Ontario nu e presarat cu Coaste de Azur, Palme de Mallorca sau Niagara Falls. Majoritatea oraselelor sunt labe triste. Mereu am ajuns sa calculam asa: Pai decat sa stam un long weekend pe undeva pe la hotel mai bine mai punem cateva sute si mergem in Cuba. Word.

Si am fost si la Wasaga Biatch. Dar vorba lui Garcea invitat la emisiunea-concurs Stii-Nu stii, castigi: Mai pastrez si pentru cealalta intrebare. Doar nu-s prost sa dau totul din prima.

Tuesday 15 July 2014

Finala la final

Regele a dat coltul. Sa traiasca famelia lu' rege si noul rege odata cu ei. S-a terminat sezonul fotbalistic. Kein stress, incepe noul sezon.

S-a incheiat si Campionatul Mondial. Ca preferinta personala mi-ar fi placut sa castige Argentina. Sa castige pentru Messi. Sa castige Argentina condusa de Messi si sa nu mai trebuiasca sa vad stirile cu Maradona, acest Becali din tara tangoului, raspunzand la eternele doua intrebari puse de jurnalisti: Cine e mai bun, Maradona sau Pele? si Este Messi mai bun si decat Maradona?. Raspunsurile lui Maradona variind in continut si tonalitate in functie de cat de sictirit sau beat era.
In finala Messi a fost absent.

Lui Messi i s-a inmanat trofeul de cel mai bun jucator al turneului, lucru contestat vehement si aproape unanim pe internet. Este si o conspiratie, evident. FIFA, Adidas... l-au ales pe Messi pentru marketing. Probabil e si ceva adevarat p-acolo. Doua aspecte de remarcat aici. In 2010 castiga Diego Forlan, cu o performanta comparativa cu cea a tanarului Thomas Muller. Diferenta a fost data de faptul ca Forlan a fost motorul echipei Uruguayului ce a ajuns pana in semifinale. In 2006 Zidane castiga acest trofeu individual chiar si dupa fiasco-ul din finala, cand il berbeceste pe psihopatul de Materazzi. Zidane marcase doar 3 goluri, cred si castigarea acestui trofeu individual a parut pentru unii doar o consolare pentru un gigant aflat la ultimul meci al carierei. Vorbind pur de statistica, Messi a meritat sa castige mai mult decat ca alti castigatori din trecut dar Muller parea castigatorul de drept.

Argumentele pro-Messi sunt:
Si sa nu se uite un lucru:

Mie, echipa Germaniei mi se pare stearsa. Imaginea e formata din intregul echipei, de angrenajul incredibil ce a dus la o noua finala de campionat mondial si la un nou trofeu. Dar nu par sa aibe individualitati. Nu au staruri de anvergura si impactul altor superjucatori. Chit ca jucau la Real Madrid unde media exposure e la maximum, jucatorii germani paleau langa vedetele consacrate. Chit ca sunt superjucatori par a se rezuma doar la fotbal. Pe teren. Nu e rau, doar ca uite... esti sarit la rand atunci cand alte considerente primeaza. Si atunci, iti mai sare CD-ul si ii explici lui James Rodriguez sa-si ia Gheata de Aur si sa si-o bage in gauaza. Media Handling... below zero. Dar pe de alta parte, pe Muller il doare la trofeu. Cica isi permite. Dar vezi tu, cacaturile astea te trag in spate. Oameni ca Messi, ca Ronaldo, ca Beckham, au sute si mii de interviuri in care au vorbit frumos, in limbaj de lemn si politically correct. Iar asta nu i-a facut mai putin fotbalisti. Sa inchei cum spunea Vacanta Mare "... Cermania, fireste!".



Canadienii, vinituri sau nu, au fost cat de cat conectati la fenomen. Am mai trait-o si in 2010. Mai putin in 2012, la Euro, desi atunci am fost prizonieri in trafic (..) cand italienii de a saptea generatie din Woodbridge invadasera strazile. Dar e foc de paie.
Citisem un articol de sport interesant. Subiectul nu era o noutate. Am vorbit la inceputul campionatului de parerea unor nord-americani cum ca pe ei ii plictiseste groaznic sa urmareasca un meci de fotbal, cap coada. Pai dupa cum remarca ziaristul ala, un meci de fotbal vine cu ceva ce ii deconcerteaza pe nord-americani. Incepe meciul... si tine aproape fara intrerupere 45-48 de minute. Apoi vine pauza. Abia acum se difuzeaza reclame. Apoi incepe repriza a doua pentru 45-48 de minute neintrerupte. Apoi meciul e gata. Si apar reclamele. Pai cand televiziunea ce ai urmarit-o toata viata iti induce un ADD de toata frumusetea... cum ma-sa sa te poti concentra 45 de minute la ceva? Normal ca ti se pare ca urmaresti iarba crescand.
Hai sa analizam niste cifre despre minunatul fotbal american. Timpul efectiv de joc intr-un meci NFL e undeva pe la 11 minute! In medie o transmisie TV a unui meci de football american tine cam 174 de minute. Din 174 de minute se joaca efectiv fotbal doar 11 minute. Din restul de 163 de minute reclamele ocupa cam o ora de trasmisie. In restul timpului vezi imagini cu jucatorii facand chestii pe teren, discutand, pregatindu-se, etc. Intr-un meci de soccer timpul efectiv de joc este unde intre 45 si 70 de minute dintr-un total de 90-96. La baseball e si mai trist. Am auzit foarte des canadieni spunand ca se plictisesc sa urmareasca un meci de baseball din tribuna dar e mai ok sa o faca de acasa, de pe canapea. Pai da, pe stadion nu sunt reclame. Pe de alta parte basketul are multe intreruperi dar e extrem de dinamic.

Motto: Filmele la TV sunt pentru a umple spatiul dintre reclame.

Si ce finuta e duma asta:
Tot din sport, miscare geniala a lui Lebron James.

La multi ani... mie! Traimi-ar familia!



Wednesday 2 July 2014

Oh, Canadians!

CiCA Canadienii intervievati de Ipsos Reid pentru HistoriCA CAnada considera despre ei insisi, in proportie de 92%, ca sunt politicosi. 75% se considera... sexi! Libertate de exprimare cacalau - 93%. 89% dintre canadieni se considera cool ca iarna in Teritorii. 86% considera ca exista o "identitate canadiana". Socul (noooot) vine dinspre Quebec unde frantzujestii de acolo nu s-au inghesuit sa se bata cu pumnul in piept cand au fost numiti canadieni, cu numai 39% considerandu-se canadieni inainte de a se considera quebeCOISi. 86% accepta ca diversitatea si multiculturalismul e un punct forte al tarii. 93% spun ca minoritatile sunt binevenite. 66% sunt de parere ca se traia mai bine in Canada in urma cu 20 de ani. Ultima statistica mi se pare prea seaca. E foarte importanta varsta persoanelor intervievate. Raspunsurile relevante la aceasta intrebare nu pot fi date decat de canadienii ce acum au macar 38 de ani. Doar nu intrebi un tanar de 21 de ani daca acum douaj de ani Dumas-Tatal (daca-ai inteles duma, tata) traia mai bine in Quebec.

In 1867 existau 3.4 milioane de canadieni. 5 milioane in 1895. 10 milioane in 1929. 15 milioane in 1954. 20 milioane in 1967. 25 milioane in 1982. 30 milioane in 1998 si 35 milioane in 2012.

6,911 canadieni au peste 100 de ani, din care 6,021 sunt... femei. LOL!

67% din familiile canadiene sunt formate din cupluri casatorite.

Se estimeaza ca in anul 2031 o proportie de 40.2% din populatie va locui numai in Ontario.

Daca in 1851, 87% din canadieni locuiau in zonele rurale, in 2011 doar 19% mai continua sa o faca.

Populatia nativa numara cam 1.4 milioane in anul 2011. Cica o crestere de 20.1% fata de anul 2006.

Sunt 9,389,700 de familii inregistrate in Canada.

69% din canadieni au varste cuprinse intre 15 si 64 de ani.

In 2011 se considera ca existau aproape 65,000 de familii gay in Canada.

In Aprilie 2014 s-a estimat o populatie totala de 35,427,524 de cetateni. Pe cap de locuitor, fireste...

S-au inregistrat 91,869 de nasteri in primul sfert al anului 2014. In aceeasi perioada s-au inregsitrat 69,279 decese. Se estimeaza ca ratia va fi egala cam prin anul 2061. Tot in 2061 se estimeaza ca populatia va atinge suma de 52.6 milioane.

In 2011, 35% din canadieni locuiau in Toronto, Vancouver sau Montreal.

In 2012 aproape 60% din imigranti au fost Made in Asia.

7.5 milioane de canadieni s-au nascut peste hotare.

In 2014 erau cam 750,378 de residenti cu vize temporare.

55% din fermele canadiene sunt operate de canadieni cu varsta peste 55 de ani.

In Aprilie 2014 se castiga in medie cam $932.13 pe saptamana. Cel mai mult se castiga in Teritoriie de Nord-Vest - $1372.13 pe saptamana si cel mai putin, in Prince Edward Island - $777.51 pe saptamana.

La Post Scriptum hai sa vorbim un pic despre romani, vazuti de un englez.

Omul, Michael Bird, englez de meserie.
Ii place ca fiind jurnalist, in Romania poti sa suni pe oricine caci vei obtine un interviu, Cica romanii raspund la telefon si sunt dispusi sa vorbeasca indiferent daca sunt pe podium intr-o conferinta sau sunt in durererile nasterii. Nu considera ca ce vorbesc e si de calibrul lui Sun Tzu dar a remarcat ca-s foarte prietenosi. Reverul acestei medalii e reprezentat de politicienii nostri ce par ca sunt doar la TV, in direct. Astia cand plm mai si muncesc?

Nu-i place sexismul barbatilor romani care nu dau mana si cu femeile. Cica romanii sunt judecati dupa ce scot pe gura iar romancele dupa cum arata/se imbraca aka aparente. Totodata a remarcat ca romancele nu prea le au cu feminismul si cu emanciparea femeilor.


Ii place ca romanii nu sunt ciudosi. El zice ca are familie cu care n-a vorbit de zecid e ani din cauza unor motive stupide. Romanii cica pot sa-si bata paula unu de altul si a doua zi sa fie iar fartati.


Nu-i place ca romanii nu pot sa se tina de nici un dead-line. El da exemple din jurnalistica unde astepta articole la termen. dar noi stim ca nimic nu se face la timp in Romania. Asta daca se face...

Ii place ingeniozitatea romanilor care din cacat fuck beach.


Nu-i place ca in Romania toata lumea sufera dar nu e nimeni de vina. Prim-Ministrul considera ca e victima Presedintelui, Presedintele crede ca e victima Prim-Ministrului si restul Romaniei sufera crezand ca de vina sunt astia doi ca se cearta intre ei. Bine, omul e clar ca nu a inteles situatia. In romania e greu fiindca Dan Voiculescu si Antena 3. Incredibil cum nu a aflat asta!!

Considera ca romanii sunt intreprinzatori si crede ca nimeni nu face nici fata nici spate impotriva unui roman ambitios. Ce nu-i place e ca fiecare fucking roman e un intreprinzator. Vorba lu Blondu de la Vacanta Mare: eram 700 de patroni in fabrica dar ne-a dat Directorul afara. Remarca insa ceva adevarat... romanului nu-i place sa lucreze la roman. Sii fiindca fiecarui intreprinzator ii este greu sa angajaeze romani de calitate... businessul sufera. Englezul observa ca romanii intreprinzatori nu realizeaza cand firma se duce in cap si continua sa traga de ea pana se baga in datorii. In concluzie, romanii sunt buni la deschis businessuri nu la administrat businessuri.

Ii place ca romanii sunt directi cand vine vorba de sentimente. El apreciaza ca englezii sunt pe invers, adica englezii se dau pe fata la betie si retrag tot ce au balbait atunci cand sunt treji.


Nu-i place (interesanta observatia lui) ca atunci cand spunea ca a racit era automat intrebat de romani "DE CE?" De parca trebuie neaparat sa existe un raspuns. Bine, eu il stiu si il spun tuturor ce considera ca au racit. Le spun cu repros, "pai vezi, daca umbli in paula goala pe strada!". Ce-l enerveaza pe englez este sentimentul asta de vina ce vor sa i-l insufle romanii: nu te-ai imbracat adecvat, ai pipait persoana gresita, ai mancat ce nu trebuie, etc.


Ii place ca romanii sunt pozitivi. Ma rog. Si eu gandesc pozitiv. Cred ca poate fi si mai rau decat atat. LOL.

Comentariile la articol aduc completari caci au raspuns multi romani.

Ma gandesc la un articol pe viitor: Cum se vad romanii in Canada.

Tuesday 1 July 2014

Kanata Day

Revin cu si despre Rob Ford. Ma indoiesc ca a iesit din vizuina inainte de ziua Canadei din coincidenta. Mike Strobel de la The Sun titreaza ca daca nu se mai drogheaza si nu mai bea Ford are inca o cota de popularitate suficienta pentr a castiga alegerile. A venit si cu un discurs lacrimogen ce incepe cu Draga Stolo.
Hai sa analizam 5 lucruri spuse de el si scoase in evidenta de ziar:
1. "I accept full responsibility for what I have done"
Asta e comuna tuturor politicienilor care imediat dupa ce spun asta se impart in doua categorii: aia care isi asuma PE BUNE responsabilitatea si demisioneaza din principiu si aia care raman in functie si se motiveaza cu dume carpato-danubiano-pontice "daca as demisiona as fi un las ce da inapoi din fata vicisitudinilor vietii". Rob Ford e din ultima categorie. El accepta total responsabilitatea faptelor sale doar asa, din vorbe. Reamintesc ca a fost prins si filmat in flgrant consumand fucking crack cocaine.

2. "I was blind to the dangers of some company I kept and those associations have ended"
Porcul a fost un porc orb si nu si-a dat seama ca niste negri traficanti de droguri de mare risc din ghetto ar (putea) fi influenta proasta. Cati ani aveai Rob, 13? Ah, erai anul trecut? Muje! Asocierea lui cu dealerii de droguri a incetat. SUNT CONVINS! Unii au fost arestati si restul... ma indoiesc ca mai vor sa-i vanda droguri lu Rob Ford dupa toate astea, nu?

3. "I was in complete denial"

Eu cred ca minti. Eu cred ca ai ars-o cu tupeu pana inainte de a intra la reabilitare.
Cred ca minti si acum cand spui asta. Sa te cred acum sau sa cred filmuletul ala in care erai Bob Marley si cantai chestii rasiste?

4. "I can proudly say today that I have begun the process of taking control of my life"

Sa fim atenti la cuvinte. El abia a inceput un proces. El SPERA de fapt sa poata face ceva. Eu nu te cred, cois.

5. "We have come a long way despite my personal struggles"

Puteai sa come a short way si sa nu ai nici un struggle daca demisionai mata imediat dupa ce ai fost dat pe gheata de negri tai. A durat si inca dureaza doar din cauza ca nu te dadeai plecat. Probabil, draga porcule, ai uitat cu minteai ca te-ai lasat de baut si esti marfa gigea iar apoi mai aparea cate un film unde erai mort de beat urcat pe mese prin restaurantele torontoniene.

N-a raspuns la nici o intrebare pusa de reporteri. El a venit sa zica ce vrea el.

E ziua Canadei. Noi la munca, evident. Platiti regeste, sa nu fim bulangii...

Cica 100 de bucati de imigranti au depus juramantul ieri. O zi solemna. Dar cica unii dintre ei au temeri legate de noile prevederi de lege privind imigratia. Sursa mea de secrete din lumea de dupa cortine mi-a spus ca se va da legea care sa permita guvernului canadian sa revoce cetatenia celor cu dubla cetatenie. Aici in ziar zice ca doar pentru acte de terorism sau tradare. Omul meu zice ca legea asta e facuta ca textele alea cu font mic din contracte si ca e facut ambigua sa le permita sa jongleze cum vor. Cica vor sa forteze aplicantii la cetatenie sa garanteze sub semnatura ca vor continua sa locuiasca in Canada. Asta mi se pare de bun simt. Adica macar o perioada. Oooh, acum am citit... Aber Abdelemssih (femeie) din Egipt e foarte ingrijoarata ca trebuie conform noii legislatii sa fie in tara cat asteapta sa ii vina invitatia la juramant caci unii trebuie sa calatoreasca in tara natala sa-si viziteze familia. Come again for Big Fudge? Slaba vrajeala asta.



Decada

A trecut o decada de parca ar fi trecut 10 ani de zile. Ca la liceu, primii 4 ani sunt mai grei... Imi amintesc inca meclele celor doi r...