Tuesday 4 August 2009

I are baboon

A ramas ca mergem la Safari. Cu masina noastra. Vineri seara am stat pana pe la 1 jumate cu Claudia sa vedem Angels & Demons. Un film bun. Mi-a placut mai mult si prin prisma faptului ca nu stiam absolut deloc despre ce e vorba. Mai trebuie sa precizez CA COdul lui Da Vinci pentru mine nu a insemnat vreo teribila rascolire a sentimentului crestinesc... pentru ca nu am asa ceva. Pentru mine a fost doar o alta interpretare a povestilor biblice. Faptul ca Biserica s-a implicat sa nege (de fapt reusind sa toarne gaz ) o interpretez prin faptul CA CArtea lui Dan Brown devenise best-seller... Altfel, beletristica mondiala e plina de scriitori si scriitorasi cu descoperiri si interpretari spectaculoase ale Cartii negre. Institutia bisericeasca nu isi bate prea tare capul cu acestia... dar cartea lui Brown avusese deja succes... N-am citit nici una din cartile lui Brown... si nici n-am sa o fac... sunt destule carti in lumea asta... TIMP nu e destul... Filmul Angels & Demons e un film bun pentru ca in el nu e vorba de Dumnezeu si nici de Isus... e vorba despre oameni... in sutana sau nu.
Sambata dimineata ne-am trezit la 7:15 si am inceput pregatirile. Am hranit pijdele, am ascultat divagatiile lui Mircea in timp ce sorbeam cofeina dupa care am plecat. In Yonge & Sheppard... acest nexus al fantelor oculare inguste... un ochios a facut dreapta pe o straduta, direct de pe banda a doua, exact in fata noastra... dar baiat fain, a ridicat mana cerandu-si scuze. Analizand problema, am ajuns la concluzia indreptatita de experienta ca NU toti chinezii sunt un pericol la volan... ci doar vreo 5oo de milioane dintre ei...
Cu 401-ul scrasnind sub rotile masinii ne-am indreptat spre Vestul capitalist. Io aveam treaba la un magazin in Mississauga... dar aia nu au raspuns la telefon decat dupa ce am trecut de oras... si am ramas cu treaba nerezolvata. La Safari e simplu de ajuns daca ai mai fost vreodata acolo si e complicat daca e prima data... Belind ochii dupa panouri indicatoare cu 100 km/ora ii strig Claudiei, ca un veritabil co-pilot de la Paris-Dakar: "Fa dreapta aici!!!"... Imperturbabila, Claudia ii da inainte... dupa care se intoarce catre mine: "Pe bune?"... Dupa un U Turn complicat datorita topografiei locului am facut virajul care trebuie si am ajuns la Park.
Parcul nu e asa de impresionant cum e reclama la el. Faptul ca leii sunt in libertate nu inseamna nimic atunci cand ei zac lesinati de caldura pe niste pietre... iar leoparzii... ce pot goni cu 80 de km/ ora dorm la umbra unui copac de nu puteai nici sa le faci poze decente. Babuinii sunt deliciul... alearga printre masini... s-ar pe masini... se agata de capota stand cu gauaza pe oglinzile laterale... Apoi vine restul de animale specifice ideii parcului... dar nici o scanteie adevarata. Ne-am dat cu feribotul pe lac... o alta prostie caci NU AI CE SA VEZI pe insulele alea... Urmatoarele? Custile cu vulturi si soimi... aici mai e ce mai e... apoi elefantii... Copii nostrii mici aka nevestele au vrut sa se dea pe elefant... dar nu aveam cash la noi... organizarea noastra a fost varza... nimeni nu a scos cash... ATM-ul aveam sa-l gasim la plecare. Am fost la show-ul cu pasarile de prada, care a fost decent. Cu greu ne-am tarsait picioarele catre masina.
Evident, am intalnit si romani. Evident, am intalnit si romanul care credea ca nu stiu ca e roman si ca doar el ne-a deconspirat... si evident, romanul m-a privit "romaneste" in ochi... dar totusi dezinteresat... oh, da!
Seara a continuat la romanasi acasa. Am fost la biliard. Dupa ce am jucat cateva partide la dublu fetele s-au retras in iatac iar noi am continuat inca vreo 2 ore. S-au incarcat bateriile pana la 110% caci s-a dormit pana pe la 2 pm. Cafea, mancare, meciul Cheahlaul- Steaua si apoi faza urmatoare a planului: mergem in Downtown... la Polson Pier. Polson Pier contine o multitudine de questii. Futeti un click la www .polsonpier .com si giniti. Plus ca view-ul are efect laxativ caci te caci pe tine cand il vezi. Am sa dovedesc cu poze... ale privelistii nu ale excrementelor.
Am mancat niste chicken legs am facut 349 034 de poze dupa care ne-am intors la romanasi. Matei fusese chemat la o sesiune de Texas Hold'em, acasa la un prieten canadian... ce locuia in bloc cu el. Matei obisnuia sa piarda bani cu baietii aia inca din perioada cand activa ca securist in acea cladire. Eu am participat ca lucky charm. Data viitoare voi avea sansa sa pierd si bani. Intrarea era $20. Castigatorul lua 70% iar locul 2 restul. Erau 5 jucatori... si un lucky charm. Baieti de treaba baietii, ce stiu de gluma. La final, eu mi-am facut treaba caci Matei Corvinus a castigat locul I. Ajunsi acasa ne loveste un damf de alcool si auzim voci zglobii din balcon. Amuzati descoperim ca fecili noastre si-au inecat amarul in Dublu-Ve...skey. Cu Claudia inca se putea discuta dar Eneida experimenta prima ei betie crunta... manifestata prin logoree, invincibilitate, lipsa butonului Mute si umor... iar apoi, agonia expectorarilor necontrolate... adica manga!
Luni (zi libera de la Guvern) ne-am trezit iarasi tarziu si am plecat la casele noastre. Adica noi, Varahilii. Acasa au urmat filme, Mircea si somn.
Noapte buna.









Friday 31 July 2009

Microfonul fasaie (cunoscatorii stie)

De cateva ori m-am intrebat pentru cine scriu eu de fapt pe blogul acesta. Pentru cei din Romania, pe picior de plecare? Sau pentru cei de aici, care "se rad" de aventurile unui alt imigrant? Probabil ca o fuck pentru toti dar in primul rand pe mine. Blogul este un fel de jurnal. Timpul(a) trece repede pe meleagurile astea si lucrurile se intampla si devin trecut in viteza. Si te trezesti ca esti de 10-15-20 de ani in Canada si nu-ti mai amintesti decat lucrurile mari.
In perioada in care n-am mai scris am cautat de munca. Asa cum esti invatat din Romania. Faci resumee, le trimiti pe unde poti. Aplici online. Te duci personal. Suni sau astepti sa fi sunat. Din astea. Pana acum nu m-a sunat nimeni. Am o promisiune de la firma de SRI. Acum astept. Banii se cam scurg si "nu mai am atata avant scriitoricesc". Iar azi am platit chiria deci am sarit din one thousand dollars. Vremuri triste la inceput de luna.
Claudia e fericita (la fel ca voi toti romanii din Canada) ca azi incepe weekendul lung. Luni e liber, Civic Holiday ce am inteles ca se petrece in fiecare an, in prima zi de Luni din August. De ce se intampla asta, nu mai stiu. Eu nu sunt asa de incantat caci eu de prea multe saptamani sunt in Civic Holiday si pentru mine Luni e inca o zi in care aia nu sunt la lucru sa ma cheme pe mine sa muncesc pentru ei. Pe salar minimum pe economie, bine-nteles.
Ne-am inscris la doctor de familie, un romanas. Recomandat de matusa Lucy. Candva in August o sa mergem la el sa ne facem analizele. A intrat in cabinet, m-a salutat apoi m-a intrebat in engleza daca vorbesc romaneste. Am trecut la neaosa si m-a intrebat ce problema am. Problema? N-am nici o problema, sa-mi fie de bine. "Pai si atunci de ce ai venit la mine?" Ca am nevoie de doctor de familie. Ne-am inteles noi pana la urma, si m-am tirat voiniceste spre casa.
Cand am plecat insa spre doctor, m-am dus la un Metro sa iau tokens pentru autobus. Simteam ca am sa intarzii asa ca o ochiosa inalta cat aspiratorul si cu gabaritul unei maturi era in fata mea si facea reclamatie. Cumparase nu stiu ce leguma care costa $1.29 si la casa platise $1.69. si voia banii inapoi. Va dati seama ca procedurile de stornare sunt prea complicate pentru suma derizorie despre care era vorba. Ma rog... n-a durat decat vreo 5 minute...
Autobusele stiau ca ma grabesc asa ca atunci cand am schimbat un autobus cu altul... celalalt m-a asteptat la fix... am urcat voios si am facut calcule ca am sa ajung la timp... dar eu ma urcasem in autobusul 43B... B de la Bagami-as poula-n ma-sa... si care nu mergea inspre Nord ci cotea la cealalta stanga aka dreapta spre Scarborough Center. Iar a trebui sa ma dau jos si sa astept alt 43... care n-a venit decat dupa cel putin 15 minute. Oricum, m-am grabit degeaba ca a trebuit sa mai astept vreo juma' de ora si in sala de asteptare. Doctorul si cabinetul par ok... dar eu nu am planuri sa merg des pe acolo, asa ca...
Aseara am fost la concert la Coldplay. Recunosc ca mi-a placut putintel dar trebuie sa precizez ca nu m-au castigat ca fan. Adica nu am sa ma pun acum sa downloadez (download, normal... ce credeai ca am sa cumpar discul?) piesele lor. Am sa dau o geana la wikipedia si pe pagina lor oficiala sa vad asa de cultura generala, sa vad cine mi-a cantat, nu? Da, ai dreptate, trebuia sa fi facut asta inainte de concert dar nu stiai? "mi-e mi-e lene... si jointuri mi-e lene sa fac... de aia mi-am cumparat foite si un aparat... si acuma sunt voios... Uffff! si acuma sunt voios... (cough) si acuma sunt pe jos!" (Don Baxter)
Fiindca nu cunoasteam formatia decat din auzite si fiindca nu cunosteam nici o piesa de-a lor... m-am concentrat pe productia concertului. Am studiat elementele care compun show-ul. E interesant. Interesant e ca au avut sala plina. Cinj' da mii de oameni. Au scos cateva milioane buna din biletele vandute astfel ca si-au permis sa dea la fiecare cate un cd cu piesele lor live, la iesire.
De remarcat a fost faptul ca am putut numara pe degetul din mijloc negrii prezenti la concert. In patria Hipapului si a arembiului... ce draq sa caute tiganii la un concert cu rockeri albi si englezi? Comparand acest concert cu cel a lui Ice Cube diferenta e clara... 50.000 de fani vs. cateva sute. Dar totodata Concertul ice Cube a fost cumva mai intim... intr-un club mai mic, cu mai putini oameni, mai aproape de scena si de artist... Lucru remarcat si de Varu Gonzales in timpul acelui concert , iar aseara am ajuns sa inteleg ce voia sa zica. Iti dai seama ca noi la colplay am stat printre Cocks... la cucurigu...
Pentru weekendul asta lung si gros se fac planuri din greu. Si iar nu ne intelegem asupra detaliilor cu romanasii. Ne gandeam sa mergem la Safari. Dar ei nu vor cu masina lor caci le-o zgarie maimutele. Atunci hai cu a noastra ca EU NU CRED CA NE VOR ZGARIA MAIMUTELE MASINILE. Masina ti-a zgarie si ti-o indoaie idiotul in parcare, cand deschide portiera larg si si-o infinge in portiera ta lasandu-ti o dunga alba pe ea... apoi iar nu vor ca cica nu esti in siguranta (de 14 amp) cand esti pe sabia ta in masina ta si ca sa mergem cu autobusul... probabil cu 43B-ul. Mai vedem cum o sa ramana. Io, sincer, m-as baga la un pescuit. Dar e de munca cu pescuitul ca n-am nici undita nici permis si Claudia nu va avea rabdare sa stea la pescuit cu mine. Dar cum am auzit ca va fi frumos tare sambata si luni... eu as zice sa ma duc cu Claudia undeva unde e o piscina, ceva... sa ne intindem hoiturile la soare si sa ne balacim in udeala.
In rest, tresar cand suna telefonul si astept sa se intample. Apoi zgomotul de fond e prea mare si face imposibila treaba. Si asta ma enerveaza tare de tot.
Steaua m-a incantat ieri. Adversarii au fost modesti... dar jocul excelent. Faze in viteza, goluri din combinatii rapide. De mult n-am mai vazut asta. Am facut planul cu Clau ca daca anul viitor mergem in tara prin Mai, cum am calculat eu... sa dam o fuga pana la Bucale , pe Ghencea, sa vedem baietii jucand. N-ar fi rau.
Pana una alta Remove Hiss nu functioneaza. Bagami-as!
PS: Statuia reprezinta o familie imigranti... marfa, nu?




Decada

A trecut o decada de parca ar fi trecut 10 ani de zile. Ca la liceu, primii 4 ani sunt mai grei... Imi amintesc inca meclele celor doi r...